Traduceri juridice

Art. 17. (1) La Corte Constitucional se pronuncia sobre la constitucionalidad de las leyes, antes de su promulgación, al aviso de uno de los presidentes de las 2 Cámaras, del Gobierno, del Tribunal Supremo o por lo menos de 50 diputados o 25 senadores.

Realitatea aplicării acestor delicte pune în evidenţă insuficienta reglementare a acestora, împiedicând urmărirea eficace a conduitelor de golire ilicită a patrimoniului săvârşite de debitori în situaţii de insolvenţă sau de debitori care cauzează acest lucru prin acţiunile lor.
Scopul urmărit al reformei, desigur, o revizuire tehnică a delictelor de insolvabilitate, cuprinsă în mod necesar în expunerea de motive, este "de a stabili o distincţie clară între conduitele de împiedicare sau zădărnicire de executare", care rămân reglementate în Cap. VII al Titlului XIII, "la care se referă în mod obişnuit delictul de sustragere a bunurilor, şi delictele de insolvenţă sau bancrută fraudulosă", reglementate în Cap. VII bis. Aceste categorii de delicte sunt, aşadar, reglementate în capitole diferite.
Printre delictele de zădărnicire de executare se include, alături de sustragerea bunurilor, şi ascunderea bunurilor într-o procedură judiciară sau administrativă de executare, utilizarea neautorizată de către depozitar de bunuri sechestrate de autorităţi. Reforma agravează pedeapsa "în cazul când datoria sau obligaţia care se încearcă a se eluda este de drept public, iar creditorul este o persoană juridică publică, sau este vorba de obligaţii pecuniare derivate din comiterea unui delict contra proprietăţii publice sau securităţii sociale".
Noua reglementare a delictelor de concurs pedepsite sau de insolvabilitate, se arată în expunerea de motive, "conjugă o dublă necesitate: aceea de a facilita o răspundere penală adecvată a presupuşilor realizatori de acţiuni contrare celei de îndatorire a diligenţei în gestiunea afacerilor economice care se produc în contextul unei situaţii de criză economică a subiectului sau firmei şi care pun în pericol interesele creditorilor şi ordinea socio-economică, sau sunt în mod direct cauze ale situaţiei de concurs; şi cea de a oferi suficientă siguranţă şi securitate în determinarea conduitelor culpabile, adică, cele contrare îndatoririi de diligenţă în administrarea afacerilor economice care constituie un risc nepermis".
"Noul concurs de delicte culpabile sau bancruta - se adaugă în expunerea de motive - se configureză ca un delict de pericol atât de bine legat de situaţia de criză şi urmăribil numai atunci când se declară concursul sau se produce o suspendare a plăţii".

La procédure civile et le droit patrimonial de la famille font rarement bon ménage. Le recours au juge posture une mésentente prononcée, et les impératifs protecteurs du droit de la famille s'opposent souvent à la rigueur de ceux des règles processuelles. En matière de protection de la résérve héréditaire, la première chambre civile de la Cour de cassation s'est récesemment prononcée sur le sort de l'action en retranchement et partage exercée par les enfents du premier lit suite à une première action infructueuse en nullité de la convention matrimoniale (Cass 1re civ., 7 déc. 2016, no. 1612.216).
En l'espèce, les deux époux, communs en biens, adoptent le régime de la communauté universelle avec une classe d'atribution intégrale des biens de la communauté au conjoint survivant. L'époux décède, laissant pour lui succéder son épouse, leur enfant commun, et trois enfants nés d'une première union.

L'adoption d'un tel régime nuit souvent aux enfants du premier lit. En effet, si les - nouveux - époux n'ont pas pris la peine de les consulter avant l'adoption du régime, et de consentir à leurs profit des libéralités en vue de leur attribuer leur quotte-part, les enfants lésés peuvent agir en protection de leur réserve. Ils dispósent alors de deux ressources, plus au moin efficaces: agir en nullité de la convention matrimoniale pour recouvrer les droits du défunt issus du régime légal de communauté réduits aux acquêts - sous réserve de l'existence d'un motif de nullité - ou excercer l'action en retranchement destinée à réduire l'avantage matrimonial résultant de la clause d'atribution intégral (l'avantage matrimonial étant regardé, par exception, comme une libéralité: c. civ. art. 1527).
En l'occurence, un jugement irrévocable avait rejeté l'action engagée par les enfants du premier lit à l'encontre de l'épouse, aux fins d'obtenir l'annulation du changement de régime matrimonial et le partage de la succession de leur père. Les trois enfants nés de premier lit assignent alors l'épouse sur le fondement de l'article 1527, alinéa 2 du code civil, dont ils demandent le bénéfice dans la succession de leur père, et aux fins de partage de cette succession. À l'issue de la procédure, la question était posée à la Cour de cassation de savoir si l'action en retranchement était recevable au regard de la première décision passée en force de chose jugée - déboutant les héritiers de leur action en nullité de la convention matrimoniale - , et dans la positive, si le partage judiciaire pouvait d'ores et déjà être prononcé par le juge à raison l'existence d'un bien immobilier et de la mésentente des héritiers avec le conjoint survivant.

Procedura civilă şi dreptul patrimonial se asociază rar. Recursul la un judecător în perspectiva unui dezacord şi imperativii protectori ai dreptului familiei se opun în mod frecvent cu rigoare regulilor procesuale. În materia protecţiei rezervei succesorale, camera 1 civilă a Curţii de casaţie s-a pronunţat recent asupra acţiunii în reducţiune şi partajului exercitat de către copiii din prima căsătorie la o primă acţiune în nulitate nereuşită a convenţiei matrimoniale.
În cazul de faţă, cei 2 soţi, având bunurile în comun, adoptă regimul comunităţii universale cu atribuirea integrală a bunurilor soţului supravieţuitor. În urma soţului decedat rămân ca succesori soţia, copiii comuni şi 3 copii din prima căsătorie.
Adoptarea unui asemenea regim prejudiciază copiii din prima căsătorie. Într-adevăr, dacă noii soţi nu au făcut un efort de a-i consulta înaintea adoptării regimului matrimonial şi să consimtă asupra folosului liberalităţilor în vederea atribuirii cotei părţi a acestora, copiii lezaţi pot acţiona pentru protecţia rezervei lor. Ei dispun astfel de 2 categorii de acţiuni, mai mult sau mai puţin eficace: acţiunea în nulitatea convenţiei matrimoniale pentru a-şi recupera drepturile din vechiul regim legal al comunităţii reduse - sub rezerva existenţei unui motiv de nulitate - sau să exercite acţiunea în reducţiune destinată reducţiunii folosului matrimonial rezultând din clauza de atribuire integrală (folosul patrimonial fiind privit, prin excepţie, ca liberalitate: c. civ. art. 1527).
În acest caz, un judecător a respins în mod irevocabil acţiunea introdusă de copiii din prima căsătorie împotiva soţiei supravieţuitoare, în scopul de a obţine anularea schimbării regimului matrimonial şi partajul succesiunii tatălui lor. Cei 3 copii născuţi din prima căsătorie o notifică pe aceasta în baza art. 1527 al. 2 din codul civil, de la care cer beneficiul succesiunii tatălui lor în vederea partajării succesiunii. În dezbaterea procedurii, chestiunea a fost adresată Curţii de casaţie pentru a şti dacă acţiunea în reducţiune este admisibilă având în vedere prima decizie trecută în puterea lucrului judecat - referitoare la acţiunea moştenitorilor în nulitatea convenţiei matrimoniale - , iar în caz afirmativ, dacă partajul judiciar poate fi pronunţat de judecător din cauza existenţei unui bun imobil şi a dezacordului moştenitorilor cu soţia supravieţuitoare.