Gramatică franceză

Se conjugă cu auxiliarul avoir:
1. Verbele tranzitive directe (transitifs directs): Nous avonsacheté des fleurs. Verbele tranzitive directe sunt cele a căror acţiune se răsfrȃnge asupraunui obiect care este complement direct; această categorie de verbe corespunde tranzitivelor din limba română.
2. Verbele tranzitive indirecte (transitifs indirects): Ellea penséà toi. Verbele tranzitive indirecte sunt cele a căror acţiune se răsfrȃnge asupra unui complement indirect; ele corespund unor verbe intranzitive din limba română, şi anume celor care pot avea un complement indirect.
Observaţie:
Unele verbe tranzitive pot fi în acelaşi timp directe şi indirecte: consentir (à) quelque chose, invectiver (contre) quelqu'un, vitupérer (contre) quelqu'un. Se spune în toate cazurile: hériter de quelqu'un, dar hériter de quelque chose şi hériter quelque chose, această ultimă construcţie fiind obligatorie cȃnd se menţionează de la cines-a moştenit: Il a hérité d'une maison.Il a hérité une maison de son oncle.
3. Unele verbe intranzitive, care exprimă, în general,acţiuni: atterrir, amerrir, alunir (aaseleniza), courir, décoller (a decola), galoper, marcher, nager, sauter, trotter, voler (a zbura) etc.: Ilsont couru toute la journée. L'aviona décollé normalement.
Ȋn limba franceză, sunt considerate ca intranzitive (verbes intransitifs) verbele a căror acţiune nu se răsfrȃnge asupra unui obiect. De aceea, verbeleintranzitive din limba franceză nu pot avea decȃt un complement circumstanţial.
4. Verbele impersonale propriu-zise: Ilavait plu toute la journée.
5. Verbele auxiliare avoir şiêtre.
Se conjugă cu auxiliarul être:
1. Toate verbele folosite la diateza reflexivă: Ilsse sont souvenus de leur séjour en Roumanie. Elles'est lavé les mains.
2. Toate verbele folosite la diateza pasivă: Elleétait accompagnée de son frère.
3. Un număr restrȃns de verbe intranzitive, care exprimă:
- mişcarea: aller (a merge, a se duce), arriver (a sosi), descendre (a coborî), entrer (a intra), monter (a urca), partir (a pleca), rentrer (a se întoarce), retourner (a se întoarce), revenir (a reveni), sortir (a ieşi), survenir (a surveni), tomber (a cădea), venir (a veni) etc.
- schimbarea unei stări: décéder (a deceda), devenir (a deveni), mourir (a muri), naître (a se naşte), parvenir (a parveni, a ajunge) etc.
- permanenţa: rester, demeurer (a rămȃne).
Observaţii:
1. Cȃteva dintre aceste verbe pot fi folosite şi ca tranzitive, adică însoţite de un complement direct; ȋn acest caz ele se conjugă cu avoir şi, deseori, îşi schimbă sensul:
- entrer: Le professeurest entré en classe. (... a intrat...). Ilsont entré le meuble par la fenêtre. (Au introdus mobila...).
- descendre: Il est descendu du train en marche. (A coborȃt din mersul trenului). Ilsont descendu les meubles d'un camion. (Au descărcat mobila...)
- monter: Elleest montée dans sa chambre. (S-a urcat...). Ila monté sa valise. (A urcat valiza).
- rentrer: Ilssont rentréstard. (S-au întors tȃrziu). Ona rentré la récolte. (S-a strȃns recolta).
- retourner: Ilest retourné chez son ami. (S-a întors ...) On luia retourné le manuscrit. (I s-a înapoiat...).
- sortir: Ilest sorti très tôt. (A ieşit...). Ila sorti son mouchoir. (A scos ...).
2. La verbele conjugate cu être, participiul trecut se acordă, în general, cu subiectul în gen şi număr.

Unele verbe intranzitive se conjugă cu avoir cȃnd exprimă acţiunea şi cu être cȃnd exprimă rezultatul acţiunii. Verbele cele mai folosite din această categorie sunt: accourir (a veni în grabă), apparaître (a apărea), baisser (a coborî), changer (a se schimba), disparaître (a dispărea), divorcer (a divorţa), échouer (a eşua), embellir (a ȋnfrumuseța), enlaidir (a se urȃţi), grandir (a creşte, a se mări), grossir (a se umfla, a creşte), maigrir (a slăbi), paraître (a apărea; a părea), passer (a trece), rajeunir (a întineri), vieillir (a îmbătrȃni) etc.: Elle est passée nous voir (acţiune). L'hiver a passé (rezultat).
Perifraze verbale:
Aller + infinitiv formează viitorul apropiat (le futur immédiat), exprimȃnd o acţiune viitoare apropiată: Je vais partir. Voi pleca (în curȃnd, îndată); poate fi folosit la prezent și imp., identic ca ȋn span. (și ital.) și, de asemenea, aller + gerunziu, exprimȃnd o acțiune progresivă: L'inquiétude allait croissant. (Neliniştea creştea mereu). Un mal qui va en empirant (Un rău care se agravează mereu).
venir de + infinitiv formează trecutul apropiat (le passé récent), exprimȃnd o acţiune petrecută recent: Il vient d'entrer. Tocmai a intră (chiar acum, abia); identic cu acabar de +infin. ȋn span., la imp. se traduce prin m.m.p.: Il venait d'entrer. Tocmai intrase; venir à + infin. exprimă o eventualitate, mai ales în propoziţii ipotetice introduse prin si: S'il vient à pleuvoir, je nesortirai plus. (Ȋn caz că plouă ...). Si je tenais à disparaître, voici mon remplaçant. (Dacă s-ar întȃmpla să mor...).
Faire + infinitiv arată că acțiunea este făcută de altcineva decȃt subiectul verbului faire: Je l'ai fait appeler. Am pus să-l cheme.
Se mettre à + infinitiv arată începutul unei acţiuni: Il se mit à travailler. A început să lucreze (tradus ȋntocmai, folosit și ȋn romȃnă, se puse să lucreze, identic cu echar a, empezar a, ponerse a + infin. ȋn span.).
devoir + infin. identic cu deber + infin. ȋn span.
Être en train de +infinitiv, être en voie de +infinitiv, être sur le point de +infinitiv, être en passe de + infinitiv=a fi pe cale, punctul, gata să ... (estar para și estar por + infin. ȋn span.).
Prepozițiile
Prepoziţia à exprimă:
- locul, direcţia: Nous allons à la mer.
- timpul: Le spectacle de ce soir commence à huit heures.
- cazul dativ: J'écris une lettre à mon frère.
- destinaţia: une machine a écrire.
- apartenenţa: Ces marchandises sont à moi.
- modul: aller a pied, courir à toute vitesse
- preţul: des légumes à 5 francs le kilo
Prepoziţia de exprimă:
- locul de plecare: Je viens de l'usine.
- materia: une porte de fer
- apartenenţa: la maison de ma soeur
- cazul genitiv: la troisième année de la République
- originea: la Chartreuse de Parme
- destinaţia: une robe de soir
- cauza: Il est brisé de fatigue.
- particula de nobleţe: Alfred de Musset
Prepoziţia pour exprimă:
- direcţia: partir pour Paris
- scopul: Il faut manger pour vivre.
- cauza: Il est content pour avoir bien accompli son travail.
- destinaţia: coiffeur pour dames
- substituirea: prendre le Pirée pour un homme
- preţul: acheter un chapeau pour 100 francs
Prepoziţia par exprimă:
- locul: passer par un beau défilé
- timpul: Nous sommes partis par un beau temps.
- cauza sau instrumentul: périr par l'épée, agir par ambition
- agentul: Le champ a été labouré par les tracteurs.
Prepoziţia sous exprimă:
- locul: Elle nage sous Veau.
- timpul: Il a vécu sous la III-ème République.
- dependenţa: tenir sous sa domination
- cauza: agir sous l'empire de la colère
Prepoziţia sur exprimă:
- locul: Le panier est sur la table.
- timpul: Sur ses vieux jours, il s'établit a la campagne.
- raportul: deux mètres de long sur trois mètres de large
-subiectul despre care se vorbeşte: se tromper sur un point
Prepoziţia avec exprimă:
- modul: parler avec douceur
- însoţirea: se promener avec des amis
- instrumentul: écrire avec un stylo

Observaţie. Cȃnd substantivul care indică instrumentul sau modul este însoţit de un determinant, prepoziţia avec este omisă: se promener les mains derrière son dos=a se plimba cu mȃinile la spate. Un petit monsieur, un parapluie à la main, monta dans la diligence.
Prepoziţiile en şi dans
Ȋn general, en se foloseşte înaintea unui substantiv nearticulat, în timp ce dans se foloseşte înaintea unui substantiv precedat de articolul hotărȃt: Nous sommes en classe.Il est entré dans la maison.
Prepoziţia en exprimă:
- locul: monter en auto
- timpul: J'ai lu ce livre en un jour.
- modul: couper en quatre
- materia: une maison en brique
Prepoziţia dans exprimă:
- locul: monter dans le train
- timpul: je reviens dans huit jours
- scopul: agir dans son seul intérêt
Diferențe ȋntre par, pour și por, para ȋn span.: ȋn toate situațiile menționate ȋn care este folosit par, ȋn span. este por; de asemenea, se folosește por și ȋn situațiile menționate la liniuțele 3 (cauza), 5, 6 (substituirea, prețul) unde este folosit pour, ȋn timp ce ȋn situațiile de la liniuțele 1, 2, 4 se folosește para. Așadar, nu este corespondență. Ȋn plus, por, para se folosesc și ȋn alte situații ȋn care ȋn fran. (și romȃnă) se folosesc alte prepoziții.

Pronumele y şi en în franceză şi corespondentele lor în spaniolă şi română

În fran. pron. y se fol. pentru referirea la lucruri şi animale: Prends garde au chien=Cuida con el perro=Ai grijă la câine; Prends-y garde=Cuida con él=Ai grijă (păzeşte-te) de el; Elle pense à ses vacances=Piensa en sus vacaciones=Ea se gândeşte la vacanţă; Elle y pense=Piensa en ellas=Se gândeşte la ea. Aşa cum se poate observa, în fran. verbul e însoţit numai de prepoziţia à, pe când în span. atât de prepoziţia con, cât şi en.
En se foloseşte pentru referirea la lucruri, animale şi persoane: Charles parle de ses amis=Charles está hablando acerca de sus amigos=Charles vorbeşte de (despre) prietenii săi; Charles en parle=Charles habla de ellos=Charles vorbeşte de ei; Que penses-tu de ce livre?=¿Que piensas de este libro?=Ce gândeşti despre această carte? Qu'en penses-tu?=¿Que piensas de ello?=Ce gândeşti despre ea? În această situaţie şi în fran. şi în span. verbul e însoţit de aceeaşi prepoziţie, de.
În fran. en reprezintă o parte din ceva mai mare în cantitate: J'ai acheté des fraises=Compré fresas=Am cumpărat căpşuni; J'en ai acheté=Compré unas=Am cumpărat unele; Je n'ai pas d'argent=No tengo plata=Nu am argint; Je n'en ai pas=No tengo=Nu am.
În cazul când se foloseşte art. nehotărât, acesta se ataşează la sfârşit în toate cele 3 limbi: J'ai acheté une voiture=Compré un coche=Am cumpărat o maşină; J'en ai acheté une=Compré uno=Am cumpărat una.
În cazul verbului aller, care, spre deosebire de română şi span., nu e niciodată refl., se folosesc pron. y şi en pentru a avea sensul ca refl. din celelalte 2 limbi: Je m'en vais, J'y vais=Me voy=Mă duc; Va-t-en!, Vas-y!=¡Vete!=Du-te!
Adj. posesiv în franceză şi span., în span. e o sg formă pentru m şi f, cu excepţia p. I, II pl: mi, tu, su (mis, tus, sus), pe când în fran. (şi română) sunt diferite la sg: mon, ton, son, ma, ta, sa (mes, tes, ses), în cazul subst. fem. care încep cu vocală sau h mut este tot forma de masc; la I, II pl. în span. e ca în română: nuestro (-a, -os, -as), vuestro la fel (care e numai în SPA), deci diferă gen/nr., în fran.: notre, votre, nos, vos, diferă doar nr. Problema diferită în span. faţă de română şi de fran. e la p. III: su casa=casa sa/lui/ei/lor; su casas=casele sale/lui/ei; sus casas=casele lor; în fran. fiind ca în română: son cahier, sa maison=caietul său/lui/ei, casa sa/lui/ei; ses cahiers, ses maisons=caietele sale/lui/ei, casele sale/lui/ei; leur cahier/maison=caietul/casa lor; leurs cahiers/maisons=caietele/casele lor; la I, II pl.în span.: nuestra/vuestra casa=casa noastră/voastră; nuestras/vuestras casas=casele noastre/voastre, adică identic ca în română; în fran: notre/votre cahier/maison=caietul nostru/vostru, casa noastră/voastră; nos/vos cahiers/maisons=caietele/casele noastre/voastre (în română e tot o sg formă pentru că subst. caiet e neutru, adică sg masc. şi pl. fem., dar în cazul subst masc. ar fi altă formă: băieţii noştri). Totuşi, în fran. e puţin diferit la III pl. faţă de română.
Pronumele posesiv: le mien, la mienne, les miens, les miennes, le tien, la tienne, les tiens, les tiennes, le sien, la sienne, les siens, les siennes, le/la nôtre, le/la vôtre, les nôtres/vôtres, le/la leur, les leurs; în span.: el mío, la mía, los míos, las mías, el tuya, la tuya, los tuyos, las tuyas, el suyo, la suya, los suyos, las suyas, el/la/los/las nuestro (-a, -os, -as), la fel vuestro (numai în SPA). În span., acesta poate fi şi adj., situaţie în care se foloseşte fără articol şi adj. urmează după subst., la fel ca în română: casa suyo (-a) sau su casa; mi casa y la suya=casa mea şi (cea) a lui, aici fiind pronume.
Adj. demonstrativ: ce, cet (înaintea subst. care încep cu vocală sau h), ces; pronumele demonstrativ: celui, celle, ceux, celles; celui-ci, celui-là, celle-ci, celle-là, ceux-ci, ceux-là, celles-ci, celles-là; neutru: ce, ceci, cela, ce, ça. În span. şi română adj. şi pron. dem. au aceeaşi formă, în span., la fel ca în fran. este formă pentru acel (acea, acei, acele) mai de aproape şi mai de departe şi formă invariabilă neutră (vezi spaniolă).
Pron. direct/indirect: me, te lui, nous, vous, leur; me, te, le/la, nous, vous, les; pronumele precedat de prepoziţie, de în genitiv, respectiv à în dativ: moi, toi, lui/elle, nous, vous, eux, elles; în span. este formă doar de sg: mí, ti, sí (mine/mie, tine/ţie, sie/sieşi/lui/ei); pron. reflexiv are o sg formă în dativ şi acuzativ, la fel ca în span., spre deosebire de română: me, te, se, nous, vous, se; în span. di este atât vb dar (da) la I sg p. sim., cât şi vb decir (zice) la II sg imper., în COL şi alte regiuni se foloseşte însă decime în loc de dime, dis-moi în fran., sau dile, respectiv dis-lui=spune-i (zi-i).
Franceză începători
1. Je vous invite ce soir voir un film ... .
à la cinéma
au cinéma
à le cinéma
2. ... amie, Ilona, est-ce qu'elle vient avec nous à la montagne ?
ta
ton
sa
3. Tes amis ne sont .... de leur ville.
jamais parti
jamais partis
jamais parties
4. Les fleurs et les cadeaux, je crois que tout le monde ... .
les aime
les aiment
l'aime
5. Marie parle beaucoup de la France, mais elle ...
n'est jamais y allée.
n'est allée jamais.
n'y est jamais allée.
6. Paul et Jean vont chaque jour à l'université ...
à pieds
par pieds.
à pied.
7. Des journaux, oui, nous ... lisons chaque matin.
les
en
des
8. L'été dernier, mes parents ont voulu aller en vacances ... .
en Canada
au Canada
à Canada.
9. La semaine prochaine nous ... un voyage en Angleterre à l'occasion d'une conférence internationale sur l'environnement.
fairons
ferons
faireons
10. Monsieur, pouvez vous me dire, s'il vous plaît, ... sont les livres que vous me suggérez de lire pour mon cours de fran�ais?
quels
lesquelles
quelles
11. Si vous voulez bien manger, vous devez aller au ... restaurant de la ville!
plus bon
mieux
meilleur
12. Demain ma tante et sa fille viendront nous visiter si elles ... tôt.
se lever
se lèveront
se lèvent
13. La secrétaire a invité Mme. Thomassen entrer et ... a offert une tasse de thé.
elle
lui
à elle
14. En partant de chez nous, nos amis parlaient de leurs jours d'enfance et ... héro préféré des bandes dessinées.
de
du
de l'
15. Les filles, on est en retard ! ... ! On doit se dépêcher!
allez-y!
allez-on!
allez-en!
16. Est-ce que l'automne prochaine vous ... des champignons dans la forêt comme l'automne passée?
ramasserez
ramassez
ramasser
17. Avant de devenir actrice, il y a quelques années, qu'est-ce que vous ... ?
faisez
faites
faisiez
18. Vous ... réfléchir à la proposition que je vous ai faite hier?
allez
aller
irez
19. Mes parents n'achètent jamais ... limons.
des
du
de
20. J'ai lu des histoires sur des acteurs et des actrices ... je ne connais pas, avec des noms bizarres.
que
qui
quoi
21. Marie aime les pays et les traditions latins ; chez elle on retrouve toujours des trucs, et même des plats mexicains, portugais et ... .
hispaniens
espagnols
espagniens
22. Quand je suis allé à Paris, j'ai visité ... musées.
beaucoup des
nombreux
beaucoup de
23. ... dans le restaurant juste avant 10 heures du matin.
je suis entré
j'ai entré
j'ai entrée
24. Les filles, on ... a vues partir il y a quelques minutes.
les
en
leur
25. Les parents de Paul ... à Rome pour 1 semaine.
alleront
iront
irons
26. Je crois que le football est ... sport du monde.
le plus bon
le meilleur
le mieux
27. S'il ... beau demain, nous irons faire des promenades en montagnes.
fera
fait
sera
28. Ah, cette jolie maison de campagne ! Je préfère ... habiter pendant l'été!
la
y
en
29. Des pamplemousses? Je ... jamais, car je les trouve trop amers.
ne mange pas
n'en mange
n'en mange pas
30. Mes amies ... à Paris le week-end dernier et elles rentreront demain.
ont resté
sont resté
sont restées
Răspunsuri: 1 b, 2 b, 3 b, 4 a, 5 c, 6 c, 7 a, 8 b, 9 b, 10 a, 11 c, 12 c, 13 b, 14 c, 15 a, 16 a, 17 c, 18 a, 19 c, 20 a, 21 b, 22 c, 23 a, 24 a, 25 b, 26 b, 27 b, 28 b, 29 b, 30 c.
Franceză mediu
1. Le restaurant que je préfère est ... je vous ai parlé il y a quelques jours.
ce que
celui dont
ce de qui
2. Nous sommes arrivés à temps à la gare ... la mère de Julie qui nous a amenés très vite.
comme
grâce à
à cause de
3. Michelle a dit qu'elle ... finir l'article ce soir, avant de partir.
devrait
doit
devait
4. Avant de partir en voyage, son père lui ... de lui apporter un beau cadeau.
avait promise
avais promis
avait promis
5. "Mes parents seront toujours contents de revoir ... ", lui dit Marie en souriant.
les votres
les vôtres
les votre
6. Je ne crois pas que ce jeune homme ... la personne que nous cherchons pour occuper cette position.
est
sois
soit
7. J'ai acheté les choses que Mireille m'a demandé de lui acheter, mais je ... donnerai demain.
les leur
lui les
les lui
8. Jeanne parlait de façon à ... les autres que les actions de Julie étaient tout à fait légitimes.
convaincre
avoir convaincu
dire
9. Elle a appris la nouvelle ... la radio cet après midi.
écouter
écoutant
en écoutant
10. Le plus grand désir de Marc est ... faire un voyage autour du monde.
d'en
celui de
ce duquel
11. Hélène était en train de ... quand sa mère arriva et la pria d'attendre le retour de son frère.
partait
part
partir
12. Il est très probable qu'on interdira l'entrée dans le magasin, mais Paul ne croit pas qu'on ... cela.
fasse
fait
fera
13. Si nous ... à la montagne, l'année prochaine, nous louerons la même chambre que cette année.
irons
allons
partirons
14. Vos livres sont vraiment intéressants, mais ... ont aussi des sujets d'actualité.
le sien
les siennes
les siens
15. Marcel doute que quelqu'un ... résoudre ce problème difficile en moins d'une demi-heure.
puisse
puis
peut
16. Si j'étais une grande actrice, je ... acheter des voitures de rêve et des châteaux comme ceux des contes de fées.
poudrais
pourrais
pouverrais
17. Ils se demandaient ce que cela ... dire.
Veut
Voudra
voulait
18. Il ... envoyer cette lettre avant ; maintenant c'est trop tard.
faut
faudrait
aurait fallu
19. Voila le jeune homme ... je voulais remercier de m'avoir aidé vous retrouver!
qui
que
auquel
20. Je ne préfère ... de ces livres que j'ai du lire la semaine passée.
nul
aucun
pas un
21. ... il fait beau, nous n'irons pas au bord de la mer, car, en cette saison, l'eau est trop froide.
même si
bien que
malgré
22. Nous serions déjà sur la plage s'il ne ... tellement chaud.
ferait
faisait
était
23. Hier, j'ai vu une fille très élégante ... j'avais déjà rencontrée.
que
qui
dont
24. ... chacun souhaite, c'est que la zone verte commence chez son voisin.
ce dont
ce que
ce qui
25. Nous n'avons pas pu trouver le chemin ... vous nous avez parlé.
de qui
dont
de quoi
26. La consommation s'accélère ... l'amélioration de la situation économique.
grâce à
comme
car
27. Je laisse ces questions ... nous reviendrons plus tard dans notre réunion.
auxquels
desquelles
auxquelles
28. Daniel et Amélie seraient déjà partis si tante Véronique ne les ... de rester encore quelques jours.
avait priés
aurait prié
aurait priés
29. Elle n'a que quelques exemplaires de ce livre, mais je suis sure qu'elle fera tout le possible pour ... emprunter au moins un pour chaque paire.
vous les
en vous
vous en
30. Il est nécessaire que j'... les billets d'avion, sinon, il n'y aura pas de vacance.
ai
aie
aille

Răspunsuri: 1 b, 2 b, 3 a, 4 c, 5 b, 6 c, 7 b, 8 a, 9 c, 10 b, 11 c, 12 c, 13 b, 14 c, 15 a, 16 b, 17 c, 18 c, 19 c, 20 b, 21 a, 22 b, 23 a, 24 c, 25 b, 26 a, 27 a, 28 a, 29 a, 30 b

Articolul hotărȃt (L'article défini):
Singular Plural
Masculin Feminin Masculin şi Feminin
le (livre) la (table) les (livres, tables)
l'(éleve) l'(armoire) les (éleves, armoires)
Articolul nehotărȃt (L'article indéfini)
Singular Plural
Masculin Feminin Masculin şi feminin
un (livre) une (table) des (livres, tables)
Articolul partitiv (L'article partitif)
Singular Plural
Masculin Feminin
du (vin) de la (viande) -
de l'(argent) de l'(eau) -
Omisiunea articolului:
a) înaintea numelor de persoane: Roland et Madeleine vont a l'école. Articolul hotărȃt se foloseşte numai dacă numele de persoane sunt precedate de un adjectiv calificativ: le grand Balzac.
b) înaintea numelor de oraşe: Bucarest, Moscou, Paris, Pékin. Fac excepţie unele oraşe ca Le Havre, Le Mans, Le Caire etc. Dacă numele de oraşe sunt însoţite de un adjectiv calificativ sau de un atribut, ele primesc articolul hotărȃt: l'héroïque Léningrad, le Paris d'autrefois. Numele de ţări, fluvii şi munţi, precum şi unele nume de insule primesc articol: l'Inde, le Rhin, les Alpes, la Corse.
c) înaintea unui substantiv precedat de un adjectiv posesiv sau demonstrativ: Son ami est sympathique. Ce paysage est magnifique.
d) într-o enumerare: Vieillards, hommes, femmes, enfants, toute la foule était joyeuse.
e) înaintea unui vocativ: Bonsoir, camarade! Merci, docteur!
f) în exprimarea adresei: Il habite 56, rue de la Victoire.
g) înaintea unei apoziţii: Jean Jaures, fondateur de "l' Humanité".
Ȋnlocuirea articolului partitiv şi a articolului nehotărȃt des prin prepoziţia de:
a) în propoziţiile negative: Je n'entends pas de bruits.
b) cȃnd substantivul este precedat de un adverb de cantitate: Il a beaucoup de qualités. Face excepţie adverbul de cantitate bien, după care se pune articolul partitiv sau articolul nehotărȃt des: Dites-lui bien des choses de ma part.
c) cȃnd substantivul este precedat de un adjectiv calificativ, numai articolul nehotărȃt des este înlocuit de prepoziţia de: Il a acheté de belles pommes.
Genul substantivelor
I. Substantive al căror feminin derivă din forma masculină:
Regula generală: se adaugă e mut la forma de masc.: un marchande-une marchande, le fiancé-la fiancée; substantivele terminate la masculin în -er sau -ier formează femininul în -ère sau -ière: un boulanger-une boulangère, l'ouvrier-l'ouvrière; substantivele terminate la masculin în -x formează femininul schimbȃnd -x în s apoi primesc e mut: l'époux-l'épouse, le curieux-la curieuse; substantivele terminate la masculin în -f sau -p schimbă -f sau -p în v, apoi primesc e mut: le veuf-la veuve, un loup-une louve;majoritatea substantivelor terminate la masculin în -n sau -t dublează consoana finală ȋnainte de a primi e mut: un gardien-une gardienne, le chate-la chatte; unele substantive terminate la masculin în -eur schimbă terminație -eur în -euse: le coiffeur-la coiffeuse; majoritatea substantivelor terminate la masculin în -teur schimbă terminație -teur în -trice: un acteur-une actrice; unele substantive terminate la masculin în -e mut sau în -eur formează femininul cu ajutorul terminației -esse sau -eresse: nègre-négresse, maître- maîtresse, chasseur-chasseresse.
II. Substantive cu aceeași formă la ambele genuri:
Substantivele terminate la masculin în -e mut schimbă numai articolul: un élève-une élève;la substantivele nume de animale care nu au gen determinat pentru precizarea genuui se adaugă mâle sau femelle: la grenouille mâle-la grenouille-femelle; unele substantive care indică profesiuni la feminin substantivul este precedat de femme: un médecin-une femme médecin.
III. La unele substantive sunt forme diferite pentru cele 2 genuri:
le père-la mère, l'homme-la femme, le garçon-la fille, le cerf-la biche, le veau-la génisse, le cheval-la jument, le jars-l'oie, le singe-la guenon.
Pluralul:
Regula generală: la forma de singular se adaugă -s, care ȋn general este mut: le chat-les chats, la chaise-les chaises; substantivele terminate la singular în -s, -x, -z rămȃn neschimbate la plural: le bras-les bras, la noix-les noix, le nez-les nez; substantivele terminate la singular în -au, -eau, -eu formează pluralul adăugȃnd -x: le noyau-les noyaux, le chapeau-les chapeaux, le jeu-le jeux; fac excepție cȃteva substantive: pneu-les pneus, landau-les landau; substantivele terminate la singular în -ou formează pluralul după regula generală, în -s: le clou-les clous, le sou-les sous; fac excepție 7 substantive care formează pluralul adăugȃnd -x: le bijou-les bijoux, le caillou-les cailloux, le chou-les choux, le genou, le hibou, le joujou, le pou; substantivele terminate la singular în -al schimbă terminația al ȋn -aux: le cheval-les chevaux, le canal-les canaux, le tribunal-les tribunaux; excepție: le bal, le festival, le chacal, le récital care formează pluralul după regula generală, în -s; substantivele terminate la singular în -ail: le détail, le rail formează pluralul după regula generală, în -s; excepție: le travail, le soupirail, l'émail, le vitrail care schimbă terminația -ail ȋn -aux: les travaux, les soupiraux, les émaux, les vitraux; unele substantive au pluralul neregulat: l'oeil-les yeux, le ciel-les cieux.
Pluralul substantivelor compuse: 1. substantivele compuse care se scriu într-un singur cuvȃnt formează pluralul ca orice substantiv simplu: un portefeuille-des portefeuilles, un portefaix-des portefaix, un bonbon-des bonbons; excepţie: bonhomme, gentilhomme, madame, monsieur, mademoiselle al căror plural este: bonshommes, gentilshommes, mesdames, messieurs, mesdemoiselles; 2. substantivele compuse care se scriu în două sau în mai multe cuvinte formează pluralul după următoarele reguli:
a) cȃnd în compunerea substantivelor intră verbe, adverbe, prepoziţii, acestea rămȃn invariabile, pluralul fiind numai la substantive sau adjective: un tire-bouchon-des tire-bouchons, l'arrière-garde-les arrière-gardes, la plus-value-les plus-values;
b) dacă substantivul este compus din două substantive, două adjective sau un substantiv şi un adjectiv, ambele sunt la plural: un chou-fleur-des choux-fleurs, un cerf-volant-des cerfs, volants, le coffre-fort-les coffres-forts, un sourd-muet-des sourds-muets; excepţie: dacă substantivul este compus din două substantive, dintre care unul este determinantul celuilalt, numai primul substantiv este la plural: un mot d'ordre-des mots d'ordre, un chef-d'ouvre-des chefs-d'ouvre, un timbre-poste-des timbres-poste, une pomme de terre-des pommes de terre.
Așa cum am menționat, la fel ca în span., cazurile genitiv și dativ se exprimă cu prepoziţiile de, à: Le crayon de Jean est sur la table. Les fenêtres de la chambre sont fermées. Les livres de l'étudiant sont gros. ll offre des fleurs à Françoise. J'écris à la soeur de mon ami. Adresse-toi à l'élève de service. Prepozițiile de și à de se contractă cu art. hot. le sau les, formȃnd du, des, au, aux: Les fruits du noyer s'appellent noix. Les feuilles des arbres sont vertes. Il envoie une lettre au père de son ami. La directrice parle aux élèves. Pentru acuzativ nu este personalul a, ca în span.

Gramatică franceză

Setări avansate