Sesizări/Plângeri

La data de 15.02.2023, la Direcția Națională Anticorupție - Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție - a fost înregistrată sub nr. 57/P/2023 cauza disjunsă din dosarul nr. 500/P/2022, prin ordonanța procurorului din data 14.02.2023, pentru a se efectua cercetări cu privire la comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 alin. 1 C.p. rap. la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, faptă care a fost sesizată de către Criveanu Ion și care ar fi fost săvârșită de către decanul și consiliul Baroului Olt în legătură cu înscrierea lui Marinescu Eugenia Carmen în tabloul avocaților definitivi din cadrul Baroului Olt.

Potrivit denunțului, persoanele din conducerea Baroului Olt au admis, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 51/1995, cererea lui Marinescu Eugenia Carmen de înscriere în tabloul avocaților definitivi din cadrul Baroului Olt. Aceasta a fost judecător în cadrul Tribunalului Olt și a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni de corupție, fiind liberată condiționat în data de 18.05.2021. Cererea lui Marinescu Eugenia Carmen de înscriere în Baroul Olt a fost admisă de conducerea baroului cu toate că, pe de o parte, aceasta nu a susținut niciodată examenul de admitere în profesia de avocat și, pe de altă parte, nici nu a intervenit reabilitarea și nu au încetat, astfel, efectele condamnării pe care a suferit-o, fiind invocată în mod fraudulos decizia nr. 230/2022 a Curții Constituționale prin care s-au declarat neconstituționale prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, articol care a fost modificat, între timp, la data de 12.01.2023.

Prin ordonanța nr. 57/P/2023 din data de 16.02.2023 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 alin. 1 C.p. raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000.

Din mijloacele de probă administrate pe parcursul urmăririi penale au rezultat următoarele:

Prin decizia nr. 3666/18.06.1999 a Consiliului Uniunii Avocaților din România s-a dispus primirea în profesie cu scutire de examen a lui Marinescu Eugenia Carmen, iar prin decizia nr. 98/05.07.1999 Baroul de Avocați Olt a dispus înscrierea ca avocat stagiar a lui Marinescu Eugenia Carmen în cadrul Baroului Olt începând cu data de Ol.07.1999.

În baza deciziei 3666/18.06.1999 a Comisiei Permanente a Uniunii Avocaților din România lui Marinescu Eugenia Carmen i se acordase scutirea de examen conform art. 60 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 51/1995, potrivit prevederilor art. 14 lit. b) din aceeași lege, în forma în vigoare la acea dată.

Potrivit art. 60 alin. 2 lit. d) din Legea nr. 51/1995, Comisia permanentă a Uniunii Avocaților din România avea, printre competențe, acordarea de scutire de examen juriștilor care îndeplinesc condițiile cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului respectiv.

De asemenea, potrivit art. 14 din Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare la data intrării în profesia de avocat a lui Marinescu Eugenia Carmen, putea fi primit în profesie, cu scutire de examen, la cerere, titularul diplomei de doctor în drept [lit. a)] sau cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani [lit. b)].

La data de 01.07.2000, Marinescu Eugenia Carmen a dobândit calitatea de avocat definitiv prin decizia nr. 86/30.06.2000, ca urmare a promovării examenului de definitivat, și a profesat până la data de 08.05.2006, când a devenit incompatibilă ca urmare a numirii sale în funcția de judecător, fiind trecută pe Tabloul avocaților incompatibili al Baroului Olt, în baza deciziei Baroului Olt nr. 137/08.05.2006.

Prin decizia nr. 59/24.08.2015, Baroul Olt a ridicat starea de incompatibilitate a lui Marinescu Eugenia Carmen și a dispus înscrierea acesteia "în Tabloul Avocaților Activi cu drept de exercitare a profesiei din Baroul Olt".

Prin sentința penală nr. 184/23.09.2016 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 242/A/29.06.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția Penală — , Marinescu Eugenia Carmen a fost condamnată la pedeapsa închisorii de 8 ani pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 289 alin. 1 C.p., art. 291 alin. 1 C.p., art. 29 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 656/2002 și art. 326 C.p.

Având în vedere condamnarea definitivă la pedeapsa închisorii a lui Marinescu Eugenia Carmen, Consiliul Baroului Olt a emis decizia nr. 88/13.11.2017 de excludere a acesteia din profesie începând cu data de 25.10.2017; decizia i-a fost comunicată prin poștă lui Marinescu Eugenia Carmen, dar a fost returnată, cu mențiunea că "destinatarul nu locuiește la adresă".

Decizia nr. 88/13.11.2017 s-a întemeiat pe prevederile art. 14 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare la data emiterii deciziei, dispoziții conform cărora era nedemn de a fi avocat "cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei" și pe prevederile art. 27 din aceeași lege, conform cărora "calitatea de avocat încetează în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii".

La data de 18.05.2021, Tribunalul Dolj a dispus, prin decizia penală nr. 336, liberarea condiționată a lui Marinescu Eugenia Carmen din executarea pedepsei cu închisoarea.

La data de 16.06.2022, Marinescu Eugenia Carmen a formulat o cerere de revocare a deciziei nr. 88/13.11.2017 a Baroului Olt, sens în care a invocat deciziile nr. 225/04.04.2017 si nr. 230/28.04.2022 ale Curții Constituționale, conform cărora dispozițiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 privind cazul de nedemnitate care a stat la baza excluderii sale din profesia de avocat erau neconstituționale.

Întrucât decizia nr. 88/13.11.2017, deși comunicată prin poștă lui Marinescu Eugenia Carmen, nu a fost primită de aceasta, Baroul Olt a constatat că termenul de 6 luni în care decizia putea fi atacată în contencios administrativ, conform Legii nr. 544/2004, nu începuse să curgă și că Marinescu Eugenia Carmen a intrat în posesia deciziei la data de 16.06.2022, când a solicitat revocarea ei.

Față de împrejurarea că dispozițiile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 51/1995 au fost declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale nr. 230/28.04.2022, Baroul Olt a emis hotărârea nr. 34/07.07.2022, prin care a revocat decizia nr. 88/13.11.2017 de excludere din profesia de avocat a lui Marinescu Eugenia Carmen.

Se constată, astfel, că Marinescu Eugenia Carmen a dobândit calitatea de avocat definitiv la data de Ol.07.2000, anterior intrării sale în magistratură în calitate de judecător, iar în perioada 08.05.2006-12.11.2017 (24.08.15 se menționa mai sus că a fost ridicată starea de incompatibilitate și s-a dispus înscrierea "în Tabloul Avocaților cu drept de exercitare) a fost trecută pe Tabloul avocaților incompatibili întrucât, potrivit art. 27 din Legea nr. 51/1995 (atât în forma în vigoare la data emiterii deciziei nr. 137/08.05.2006, cât și în prezent), calitatea de avocat este suspendată, printre alte cazuri, și pentru incidența unui caz de incompatibilitate, pe durata existenței acestei stări.

Prin decizia Curții Constituționale nr. 225/04.04.2017, publicată în Monitorul Oficial, Partea l, nr. 468/22.06.2017, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că sintagma "de natură să aducă atingere prestigiului profesiei" era neconstituțională.

Ulterior, prin decizia Curții Constituționale nr. 230/28.04.2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea l, nr. 519/26.05.2022, a fost admisă excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 14 lit. a) erau neconstituționale.

În considerentele deciziei nr. 230/28.04.2022, Curtea Constituțională a reținut că, prin decizia nr. 225/04.04.2017 a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, constatând că sintagma "de natură să aducă atingere prestigiului profesieî' era contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție (...).

Curtea Constituțională a constatat că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea l, a deciziei nr. 225/04.04.2017, sintagma a cărei neconstituționalitate a fost constatată prin aceasta și-a încetat efectele juridice, ca urmare a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, în condițiile în care legiuitorul nu a intervenit pentru a compatibiliza dispozițiile art. 14 lit. d) din Legea nr. 51/1995 cu prevederile constituționale în sensul celor statuate prin acea decizie.

Ca urmare, prin decizia nr. 230/28.04.2022 dispozițiile art. 14 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 51/1995 au fost declarat neconstituționale în integralitate.

Prin Legea nr. 32/11.01.2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 36/12.01.2023, art. 14 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 51/1995 a fost modificat pentru a fi pus în acord cu decizia Curții Constituționale nr. 230/28.04.2022 astfel că, în prezent, conform textului de lege menționat, "este nedemn să fie avocat cel condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, infracțiune pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puțin un an și reprezentând infracțiune contra vieții, infracțiune contra patrimoniului, infracțiune contra înfăptuirii justiției, infracțiune de corupție sau de serviciu, infracțiune de fals, infracțiune care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, infracțiune contra securității naționale sau o infracțiune de genocid, contra umanității și de război, dacă până la data verificării stării de nedemnitate nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei".

Din cele de mai sus rezultă că la data la care Marinescu Eugenia Carmen a solicitat revocarea hotărârii Baroului Olt de excludere a sa din profesie, respectiv 16.06.2022, în Legea nr. 51/1995 nu mai exista un caz de nedemnitate determinat de condamnarea definitivă a avocatului pentru comiterea unei infracțiuni cu intenție care să împiedice dobândirea sau, după caz, care să determine pierderea calității de avocat. Acest caz de nedemnitate a fost reintrodus în Legea nr. 51/1995 prin Legea nr. 32/2023, care a intrat în vigoare la data de 15.01.2023.

Atât adoptarea de către Baroul Olt a hotărârii prin care Marinescu Eugenia Carmen a fost exclusă din profesia de avocat, cât și demersurile întreprinse de aceasta pentru a fi revocată hotărârea de excludere, au avut ca situație premisă împrejurarea că Marinescu Eugenia Carmen deținea calitatea de avocat conform dispozițiilor legale în vigoare la data intrării sale în profesie în anul 1999 în calitate de avocat stagiar și, ulterior, la data promovării examenului de definitivat în anul 2000.

Astfel, hotărârea nr. 34/07.07.2022 a Consiliul Baroului Olt prin care a fost revocată decizia nr. 88/13.11.2017 de excludere din profesia de avocat a lui Marinescu Eugenia Carmen nu a fost adoptată cu încălcarea prevederilor Legii nr. 51/1995, ci a fost emisă cu respectarea dispozițiilor acestei legi, în forma în vigoare la data de 07.07.2022.

Întrucât nu au rezultat indicii că ar fi fost comisă acțiunea sau inacțiunea care reprezintă elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, respectiv că un funcționar public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu ar fi îndeplinit un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori l-ar fi îndeplinit cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, se va dispune o soluție de clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 alin. 1 C.p. raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, deoarece fapta nu există.

Pentru motivele de mai sus, în temeiul art. 314 alin. 1 lit. a) C.p.p., art. 315 alin. 1 lit. b) C.p.p. raportat la art. 16 alin. 1 lit. a) C.p.p.,

DISPUN:

Clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 alin. 1 C.p. raportat la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000.

În temeiul art. 275 alin. 3 și alin. 5 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Conform art. 316 alin. 1 C.p.p., soluția li se comunică lui Criveanu Ion și Baroului Olt.

Nici măcar nu știe să scrie, i se comunică în loc de li se comunică și putea fi direct numai se comunică. Așa ceva e incredibil, unic în istoria universală și dacă ajung la CEDO cu așa ceva statul va trebui, oricum va plăti obigatoriu mii de mild. daune. În primul rând, decizia B. Olt nu putea fi comunicată după 5 ani, adică în iunie 2022, nemaiputând astfel produce efecte juridice și fiind caducă, în al 2-lea rând, potrivit art. 1 (6) din L. nr. 554/04: Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului, B. OT nu-și putea revoca propria decizie după aproape 5 ani, trebuia să solicite în termen de 1 an de la emitere, în caz de nelegalitate, instanței de cont. ad-tiv anularea acesteia (ceea ce nu putea fi cazul), respectiv numita Marinescu Carmen trebuia personal să sesizeze în 2022 exclusiv instanța de cont. ad-tiv pt. eventuala anulare a acesteia (neputându-se după aproape 5 ani), care nu se putea produce, întrucât la 12.01.23 a fost modificat art. 14 lit. a) din L. nr. 51/95 în acord cu decizia CCR nr. 230/2022, infracțiunile grave de corupție cum sunt cele săvârșuite de sus-numita au constituit dintodeauna nedemnitate, în cazul condamnării la 8 ani închisoare, fiind liberată condiționat în 2021, poate face cerere de reabilitare judecătorească abia în 2031. UNBR avea obligația să se autosesizeze, decizia B. OT era obligatoriu să fie comunicată UNBR, care avea obligația anularii de către Consiliul UNBR ca fiind lovită de nulitate absolută și inadmisibilă, nu numai vădit ilegală, de altfel, eu am sesizat UNBR în februarie 2023, când am sesizat și DNA, și nu a răspuns niciodată!! În afara inadmisibilităţii şi nulităţii absolute a dec. de revocare a deciziei de excludere din barou după aproape 5 ani, potrivit art. 26 din Statut, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia, potr. al. (5), Decizia motivată se comunică preşedintelui U.N.B.R., iar potrivit al. (6), Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul în cauză; Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotărî în condiţiile Legii; potrivit art. 23 (1) din L 51/95 Baroul are obligația să întocmească anual tabloul avocaților definitivi și stagiari în ordine alfabetică, cu menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei și a instanțelor la care au dreptul să pună concluzii, art. 26 lit. d) Calitatea de avocat încetează dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, conform legi, art. 55 (2) lit. c), h) Consiliul baroului are următoarele atribuții: întocmește, modifică și dă publicității tabloul anual al avocaților, membri ai baroului, și îl comunică celor în drept; verifică și constată dacă actele privind constituirea, modificarea și schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum și convențiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condițiile prevăzute de lege și de statutul profesiei de avocat; autorizează funcționarea acestor forme; organizează și ține evidența lor, art. 65 lit. q) Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuții: anulează, pentru cauze de nelegalitate, hotărârile și deciziile adoptate de organele de conducere ale barourilor. Aşadar, din ianuarie 2023 de la modif. art. 14 lit. a) din L. 51/95, tocmai pt. a fi pus in acord cu dec. CCR nr. 230/2022, sus-numita trebuia exclusă din barou, fiind vorba de săv. infrac. de abuz în serviciu în formă continuată şi continuă cu obţinerea unui folos pt. altul, asim. infrac de corupţie, de membrii Cons. şi decanul B. Olt, membrii Cons. și președintele UNBR. Dar nu e sg caz. Prin sc din 29.12.22 a Tr. IS, definitivă prin dc din 25.01.2023 a CA Iasi in dos. nr. 1086/99/2021, a fost anulată decizia B. IS din 21.12.2012 de excludere din avocatură a lui Mirsanu Gabriel Christy, care a fost condamnat la 5 ani inchisoare pt. trafic de infl. si alte infrac. de coruptie și a contestat dec. după 7 ani!?, invocându-se aceeaşi decizie nr. 230/2022 a CCR, care nu mai producea efecte juridice la data soluţionării recursului (25.01.23), întrucât la 12.01.23 fusese modificat art. 14 lit. a) din L. nr. 51/95, tocmai pt. punerea în acord cu decizia CCR, hotărârea fiind deci lovită de nulitate absolută, iar B. IS urmare a modif. art. 14 lit. a) în ian. 2023 avea obligația să-l excludă din barou. 2 din jud. din recurs trebuie condamnați și excluși din magis., pt. că 1 a făcut opinie separată deși soluția legală nu e cea din opinia separată. De menţionat e că sus-numitul nu a făcut cerere de reabilitare jud., pe care o putea face în 2022 sau toamna 2021, dar așa cum susțin fraudulos UNBR și barourile în momentul de față, nu are relevanță intevenirea reabilitării pt. că susțin că art. 26 lit. d) din L. 51/95 nu e inadmisibil, anticonst., contrar Decl. Univ a Drep. Omului, Conv europene, art. 66 din CP și în contradicție, cum s-a arătat, cu alte texte din L. 51/95, L. și statutul medicilor, L. trad. autorizați, L. 303/2022 privind stat. jud. și proc. și întreaga legislație internă/internațională din istoria univ. a dreptului, lucru care va trebui constatat fie de ÎCCJ, CCR sau CEDO, când statul va trebui să și plătească daunele produse de multe mii de mild. Ăsta a contestat decizia în instanţa de cont. ad-tiv, deci nu a solicitat revocarea de către B. IS, a contestat-o iniţial la UNBR, respinsă prin decizia din 07.12.19 (adică, a contestat-o după 7 ani!?). Nici sus-numitul, la fel ca numita Marinescu C., nu a susţinut vreodată examen de admitere în avocatură, care e naţional începând din 2011. Alt caz este al numitei Bujor Jenica Octavia, condamnată pt. falsificarea de chitanţe şi acte avocaţiale ...11 luni cu suspendare sub suprav., prin sc din 17.11.21 a Tr. PH a fost anulată decizia din 19.01.21 a B. Buc. de excludere din avocatură, def. prin dc din 27.09.22 a CA Ploieşti în dos. nr. 3467/105/2021. De asemenea, a fost suspendată de urgenţă decizia de Tr. PH în baza art. 14 din L. nr. 554/04, astfel că sus-numitei nu i-a fost încetată activitatea nicio zi, tocmai pt. ca B. Buc., UNBR să nu plătească despăgubiri. E absurd că Tr. PH motivează că prin hotărârea de condamnare nu s-a dispus interzicerea exercitării profesiei, adică a făcut abstracţie de art. 14 lit. a) din L. nr. 51/95 ca şi cum nu ar fi existat!! Iar CA Ploieşti motivează decizia CCR nr. 230/2022. Alt caz e al cunoscutului procuror Onea Lucian, zis Portocală, condamnat pt. represiune nedreaptă, abuz în serviciu,  prin sc din 25.05.21 a CAB în dos. nr. 687/42/2019 au fost anulate dec. din 15.01.19 şi 23.03.19 ale B. PH, UNBR, de excludere din barou. În fine, cazul numitei Chiriţa F., ţigancă, condamnată împreună cu toată familia pt. fapte deosebit de grave, la 2 ani cu suspendare condiţionată potrivit CP 1968 (fratiso a fost condamnat la 5 ani pt. vătămare corporală gravă cu infirmitate pe viaţă prin distrugerea completă a unui ochi p. văt. cu pistolul cu bile etc., măsa şi tacso au mai fost condamnaţi la 2 ani cu susp. condiţioantă, a fost condamnată şi soră-să), exclusă din avocatură prin dec. din 19.04.16 a B. Buc. Prin dec. definitivă a CAB din 2017 (sc TRB din 13.02.17) în dos. nr. 26407/3/2016 a fost respinsă contestaţia, în cazul acesteia a fost pronnuţată dec. 230/2022 a CCR după 5 ani şi prin sc din 27.09.22 a TRB în dos. nr. 1680/3/2022 a fost admisă cererea de revizuire şi anulate dec. UNBR şi B. Buc.

Un ultim caz, soluționat recent, respectiv la 23.10.23 de CAB recurs, hot. nu este redactată, respectiv TRB fond 05.10.22, dos. nr. 24535/3/20, CMV împotriva UNBR, B. Buc., hot. lovite de nul. absolută, competentța aparținând CAB și ÎCCJ în recurs. Sus-numitul a fost condamnat pt. fapte extrem de grave în calitate și în legătură cu exercitarea profesiei de avocat, respectiv fav. făptutorului, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată etc. în 05.03.20 de ÎCCJ definitiv, 2 ani cu susp sub suprav. pe un termen de 3 ani, totodată aplicându-i-se pedeapsa complementară a interzicerii exer. profesiei pe o per. de 2 ani. În 28.02 parcă am reținut a făcut cerere de suspendare pe per. nedeterminată(!!), în 05.03.20 B. Buc. a emis decizia de suspendare, iar în 02.06.20, urmare a sesozării făcute de CAB, a fost exclus din tabloul av. B. Buc. Ceea ce e neclar, absurd, insadmisibil și depășește orice lmite ale absurdului existent în istoria univ. a dreptului, așa cum s-a antemenționt, posibil numai în ROM, care nu are nicio tangență cu așa zisul stat de drept și care are cea mai neconcordantă, neunitară, contradictorie legislație din istoria univ. și în contradicție cu toate normele constituționale interne și internaționale, cum s-a arătat și se menționează și în hotărâre, respectiv motivarea reclamantului, în afara inadmisibilității absolute a art. 14 lit. a) care e în contradicție cu art. 14 lit. c), precum și cu art. 26 lit. d), care de asemenea e în contradicție cu art. 26 lit. c), 27 lit. b) din L. 51/95 și toate în contradicție cu art. 66 CP și toate regemlentările internaționale și nu nu numai, în mod absolut absurd inadmisibil, dovadă atât a incompetenței crase a reclamantului, cât și a TRB, a fost sesizată CCR cu neconst. art. 14 lit. a), c), art. 26 lit. d), art. 27 lit. b) din L. 51/95. Nu pot fi neconst. aceste texte, ci total absolut inadmisbile art. 14 lit. a), 26 lit. d), care sunt în contradicție cu art. 14 lt. c), art. 26 lit. c), 27 lit. b), cauza fiind suspendată în 2021, contrar normelor procedurale, și repusă pe rol în 27.09.22, după pron. dec. CCR 230/2022 menționată mai sus de declarare a neconst. art. 14 lit. a). Așa cum s-a menționat anterior, dovadă a absurdului extrem absolut fără limite a sist jud. și legislativ românesc, și cum se menționează insuficient și incoerent, incompetent în acțiune, există 2 măsuri care se combat una pe cealaltă pt. aceeași situație juridică, interzicerea (temporară) a execitării profesiei și așa zisa excludere, inepție care depășește însăși limita lingvistică a limbii române. Hot. TRB și CAB, în afară de faptul că sunt lovite de nul. abs., depășesc limita absurdului, inclusiv din partea reclamantului, întrucât la data hot. TRB (05.10.22) fusese depășită per. de 2 ani de interzicere a exercitării profesiei pt. 2 ani (05.03.20), deci nu se putea dispune obligarea B. Buc. la înscrierea reclamantului în tabloul av. fără drept de execitare cu menținerea măsurii suspendării!? Cu atât mai absurdă e hot. CAB din 23.10.23, când termenul de 2 ani de interdicție era depășit de peste 1,5 ani, de fapt. 

Potr. art. 27 din OG nr. 137/00: Persoana care se consideră discriminată poate formula în fața instanței de judecată o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării sau anularea situației create prin discriminare, potrivit dreptului comun. Cererea este scutită de taxă judiciară de timbru și nu este condiționată de sesizarea Consiliului. Art. 2: Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință ..., precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Rezultă că acţiunea contra UNBR, B. OT, B. IS, MF trebuie con. cu acţiunea contra CNCD, adică în prima trebuie introdus şi CNCD. În cazul meu e vorba de multitudine de discriminări făcute de B. OT, UNBR, B. VL, CA Cr., DNA, CA IS, B. IS, CAB, TRB, cea mai mare fiind făcută chiar de CCR și în fapt de însăşi Constituţie, care prevede aplicarea retroactivă numai a legii pen. sau contrav. mai fav. Atât timp cât se declară neconst. un text care se consiuderă că nu a existat, atunci trebuie aplicat tuturor pers. în sit. similare, indiferent de data sol. cauzei, tocmai asta înseamnă nediscriminare, altfel e vorba de cea mai evidentă discriminare. Prima discriminare făcută de B. OT, UNBR, CA Cr. prin încălcarea evidentă art. 14 a) din L. 51//95, în vigoare înainte de dec. CCR. 230/22 şi care se autocontrazic grosolan, atât în raport cu conţinutul art., aşa cum rezultă din interpretarea literală şi logică, cât şi cu art. 26 din Statutul av., care menţionează expres că aşa zisa nedemnitate e în cazul condamnării în leg. cu exer. profesiei. De asemenea, hot. CA Cr. e lovită de nul. abs., comp. apar. CAB şi ÎCCJ şi nu Tr. OT şi CA Cr. aceasta contrazicându-şi propria hot. anterioară prin care casase şi trimisese la rejudecare, hot. neavând absolut nicio motivare, acesta fiind de altfel caz unicat în istoria univ. a av. şi nu numai din ROM. Unul din infrac. în cauză de la CA Cr. e jud. în cont. în anul. pe rolul ÎCCJ cu UNBR, B. OT aflat de 5 ani pe rol, fiind incompatibil absolut. În afara inadm. absolute a art. 26 d) (fost 27), în raport cu toată leg. internă şi internaţională şi în contrad. chiar cu art. 26 c), 27 b), 14 a), c), inclusiv art. 14 a) e inadmisibil şi în contrad. cu art. 14 c), 26 c), 27 b) din L. 51/95 şi art. 66 CP. A 2-a discriminare făcută de B. OT, UNBR, B. VL e refuzul reînscrierii în barou, respectiv înscrierii de către B. VL înc. din 2019. A 3-a e făcută de UNBR, B. OT prin săv. celor mai gros. infrac. pt. care trebuie să facă mulţi ani de închis. toţi mem. şi Cons. UNBR 111 şi C. B. OT 11 (3 fiind comuni) pt. cazul Marinescu C., conf. susținerilor acestora trebuia să fi făcut 5-7 ani de închis. pt. a fi înscris în barou!?, caz nemaiîntâlnit şi neauzit în istoria univ. A 4-a discriminare e făcută de B. IS, UNBR, CA IS, Tr. IS prin înscrierea în barou a lui Mîrşanu C. în aceleaşi cond., respectiv contestă dec. după 7 ani!? după ce făcuse 5 ani de închisoare, cu atât mai mult cu cât dec. CA IS din 25.01.23, lovită de nul. abs. şi prin săv. de infrac. pt. care autorii trebuie să intre la închis. e ulterioară mod. art. 14 a), care datează 15.01.23, în afara faptului că nu putea contesta după 7 ani, aşa cum 1 jud. din recurs face opinie separată. Cu menţiunea că aceştia au săv. fapte grave de corupţie şi au fost condamnaţi 5, respectiv 8 ani închis., Marinescu C. aflându-se în exec. ped. până în 2025 inclusiv, primul săv. fapta în timpul şi în leg. cu exer. prof. de av. şi nici nu au susţinut vreodată ex. de adm. naţional. A 5-a discriminare e făcută de UNBR, B. OT, B. IS, DNA, CA Cr. prin faptul că în afara inadm. şi nul. abs. a revocării dec. de excludere din barou a lui Marinescu C. de B. OT după aproape 5 ani, în cond. în care cont. se face în 15 zile la UNBR şi nu după aproape 5 ani la B. OT şi se contestă apoi la inst. de cont. ad-tiv, cu atât mai mult cu cât fiind liberată condiţionat în 2021 nu a exercitat profesia, care putea fi exer. inclusiv din închis. şi află stupefiant de decizia de excludere în iunie 2022, exact după dec. CCR 230/22, fără a menţiona cond. în care a aflat astfel!? şi în orice situație B. OT nu-şi putea revoca dec. după aproape 5 ani, aşa cum menţionează expres art. 1 (6) din L. 554/04, fapt pt. care stupidităţile menţionate de DNA, CA Cr., B. OT, UNBR n-au niciun fundament juridic, sg fundament juridic e că toţi aceşţia trebuie să facă mulţi ani de închis. în orice alt stat de drept din lume, ceea ce nicidecum ROM nu poate fi. În plus, aşa cum menţionează expres Legea şi Statutul, UNBR, B. OT, B. IS aveau obligaţia excluderii, respectiv reexcluderii lui Marinescu C. înc. cu 15.01.23 şi a lui Mîrşanu C., chiar dacă acesta a fost băgat prin săv. de infrac. de CA IS, cu menţiunea că și cazul celor 2 e unic în istoria av. univ. şi oricum din ROM, îndeosebi Marinescu C., al meu fiind unic în istoria univ., cum am menţionat. Ceea ce constituie indubitabil săv. infr. de abuz în formă continuată şi continuă cu obţinerea unui folos pt. sine/altul asim. infrac. de corupţie, care prevede închis. 2 ani şi 8 luni-9 ani şi 4 luni, care poate fi majorată. A 6-a discriminare e făcută de CNCD, care refuză aplicarea sancţiunilor prev. de lege UNBR, B. OT, B. IS, inclusiv CA IS, Tr. IS, DNA, CA Cr. (nu am sesizat cu privire la ult. 2). A 7-a discriminare e făcută de CAB, TRB în cazul menţionat privind reînscrierea în tab. fără drept de exer. şi menţinută susp.!?, caz unic în istorie juridico-leg., posibil numai în ROM sec. 21, mai exact, face aplicarea art. 14 a), dar neagă aplicarea art. 26 d) din Lege, în cond. în care art. 14 a) e în contradicţie cu alte art. menţionate din Lege şi cu art. 66 CP şi e absurd inadmisibilă o asemenea soluţie, întrucât per. de interdicţie a exer. prof. stabilită prin hot. de condam. fusese expirată de peste 1,5 ani la data pron. hot. menţionate de către TRB. Acesta fiind de asemenea alt caz unic în istoria av. din ROM şi probabil nu numai. La astea se mai adaugă discriminarea făcută de CCR, despre care am menţionat, prin respingerea fără motivare a neconst.. art. 14 a), 27 d) din Lege în 2019, în cond. în care era caz unic în istoria univ. a av. şi nu putea exista aşa zisă nedemnitate, aşa cum rezulta chiar din textul de lege şi art. 26 din Statut, faţă de care UNBR, B. OT, CA Cr. se autocontraziceau grosolan, mai mult, CCR se autocontrazicea în raport cu altă dec. privind neconst. valorii alc. la momentul prelevării mostrelor cu referire la art. 1 (5) din Constituţie privind claritatea şi previz. legii. Altă discriminare făcută de CCR e prin dec. 230/22 privind pe ţiganca Chiriţă F., condamnată pt. fapte deosebit de grave 2 ani cu susp. cond. potr. CP 1968, împreună cu întreaga fam., 5 ani închis. fratele ei pt. v. corp. gravă, licenţiat în drept, cu susp. cond. măsa, tacso şi soră-sa, fapte săv. aşadar în timpul exer. prof. de av., fără a motiva niciun cuvânt cu privire la neconst. art. 26 d), în cond. în care acesta e total inadmisibil fiind în contrad. cu întreaga leg. internă nu numai internaţională, neexistând excluderea din profesie în nicio altă profesie, nici publică, cu atât mai puțin cu cât e profesie liberală, nu există în nicio altă lege nici internă prev. posib. pierderii dip. de licenţă, ex., tit. prof., vechimii jur. și vechimii în în muncă sau în orice profesie etc. Adică, un jud. nu dă concurs de adm. la INM ca auditor de justiţie, neputând pierde vechimea jur. de zeci de ani şi tit. de jud. def., ci conc. de mag. ca jud. def., dr. condamnaţi excluşi din Col. Med. sunt reînscrişi de drept fără nicio altă formalitate o dată cu interv. reab. și nici nu pot pierde ex. de rezidențiat și cu atât mai puțin diploma de licență etc. Nici asta nu a susţinut ex. de adm. naţional. Tot altă discriminare e făcută CA Pl., Tr. PH privind pe ..., condamnată 11 luni cu susp. pt. falsif. de chitanţe si acte avoc., aşadar, în exer. profesiei, infrac. săv. de Tr. PH, CA Pl., care au suspendat dec. B. PH până la sol. cauzei fără niciun temei jur., apoi B. PH a negat existenţa art. 14 a) din Lege, menţionând că nu i s-a interzis exer. prof. prin hot. de condam.!?, iar CA Pl. a invocat dec. CCR 230/22. În cazul acesteia, ca şi a lui Chiriţă F. condamnate pt. fapte săv. în timpul şi în leg. cu exer. prof. e evidentă discriminare, care e făcută de CCR şi de însăşi Constituţie.                                                                                      Faţă de cele arătate, e evident întemeiată acţiunea contra UNBR, B. OT privind refuzul reînscrierii în barou din 2019, aflată pe rol de aproape 5 ani prin prisma motiv. pe care le-am mai făcut. La data dec. CCR 230/22, cauza se afla şi se află încă, prin decl. neconst. art. 14 a), respectiv că textul declarat neconst. nu a existat niciodată, inclusiv aşa cum e în vigoare textul actual, nu a existat niciodată aşa zisă nedemnitate, care oricum nu existase şi fuseseră săv. infrac. de B. OT, UNBR, CA Cr. care se autocontraziceau grosolan. E absolut absurd inadmisibil art. 26 d) din Lege şi în contrad. cu absolut toată leg. internă/internaţională, pe care îl neagă CAB, TRB prin hot. de reînscriere în tabloul fără /--drept de exer. şi menţinută susp. Urmare a ab. săv. de UNBR, B. OT, statul român, prin săv. infrac. de abuz în formă cal. cu consec. deosebit de grave în formă continuată şi continuă şi interzicerea drep. leg., precum şi cum s-a menţionat abuz în formă continuată şi continuă prin obţ. unui folos pt. sine/altul, aceștia trebuie să-mi repare toate prej. cauzate constând în 200 mil. lei (2000 mild. vechi), respectiv numirea din of. ca jud., indiferent că voi exercita sau nu, pensionarea în această fcț, după caz, şi să-mi plătească daune de sute de mild. şi daune morale produse. Și, cum am menționat, condamnarea la închis. a membrilor Cons. UNBR 111, B. IS, B. OT, total 130, celor 2 jud. de la CA IS și cel de la Tr. IS, CA Cr., proc. și proc. șef DNA. După caz, cauza va fi şi pe rolul CEDO, de fapt, mai multe, inclusiv cele contra DNA, CA. Cr.

Conv. europeanǎ cuprinde câteva art. f. importante, art. 6 privind dreptul la un proces echitabil (prev. şi de art. 21 din Const. ROM, care cuprinde atât accesul liber la justiţie, cât şi proces echitabil şi ȋntr-un termen previzibil), art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminǎrii are mai puţinǎ importanţǎ (aplicarea drep. prev. de Conv. nediscriminatoriu), şi 2 art. extrem de importante, art. 53: Nicio dispoziţie din prezenta Convenţie nu va fi interpretată ca limitând sau aducând atingere drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricărei părţi contractante sau oricărei alte convenţii la care această parte contractantă este parte; şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 12 (adoptat la Roma, 04.11.20), 1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie. 2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în paragraful 1. Aceste 2 texte sunt extrem de importante, ȋntrucât e specificat expres cǎ CEDO nu poate nesocoti un drept recunoscut de leg. naţionalǎ. Iar leg. din ROM cuprinde poate cele mai multte drepturi şi libertǎţi, dar are cel mai mafiot, corupt, incompetent şi fraudulos sistem jud. din istoria lumii şi de asemenea leg. din ROM e cea mai contradictorie, neunitară şi inadmisibilǎ din lume şi istorie, ȋnc. cu inadmisibila şi incompatibvila Constituţie, care trebuie abrogatǎ şi e o cacealma şi creeazǎ cele mai mare conf. ȋntre aut. pub., mai ales dupǎ 2003 (revizuire) şi decalarea mandatului prez. la 5 ani. Astfel, introducerea rǎsp. statului pt. erori jud. ȋn oct. 2018 (m-am gândit de multe ori dacǎ nu cumva Dragnea pt. asta a fost condamnat la ȋnch.!!) e extrem de importantǎ, chiar dacǎ ȋn ROM nu existǎ şanse de câştig, pt. cǎ hot. sunt lovite de nul. abs., total nemotivate şi fǎrǎ nicio leg. cu apllicarea art. 96 din L. nr. 303/04 (cum a fost mod. ȋn oct. 2018), respectiv art. 278, 279 din L. nr. 303/22, cu atât mai mari sunt aşadar totale şansele de câştig la CEDO ȋn cazul acestor hotǎrâri. Cu menţiunea cǎ CCR a respins neconst. invocatǎ de infractori, statuând cǎ reprezintǎ o disciplinare pt. judecǎtori şi cǎ pron. unei hot. corecte nu conduce la ȋnlǎturarea consecinţelor prin ȋncǎlcarea sau nerespectarea procedurii, prin care au fost grav afectate drep. şi lib. persoanei. De asemenera, f. importantǎ e OG nr. 137/00:prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice (şi am menţionat cele 2 texte extrem de importante, prin care menţioneazǎ expres cǎ nu pot fi nesocotite de Curte drep. şi lib. prev. ȋn leg. naţionalǎ şi cǎ drep. prev. de lege se aplică nediscriminatoriu). Eu am nu mai puţin de 38 de plângeri pe rolul CEDO (din 2024, 2025 şi 2023), trecute demult de proc. de fitru privind admisibilitatea, pt. cǎ cele respinse ca inadmisibile vin f. repede, la puţin timp de la ȋnreg., şi am de introdus continuu, 4-5 aproape lunar etc. Nu ȋncape nicio ȋndoialǎ cǎ dun sute de plângeri ale mele pe rolul CEDO, cea mai importantǎ (ȋncǎ neaflatǎ pe rol) va fi unicat ȋn istoria CEDO şi nu numai şi nu existǎ nicio ȋndoialǎ cu privire la posib. de câştig, care se referǎ a faptul cǎ potr. CA Cr., CA IS, DNA, UNBR trebuia sǎ fi fǎcut 5-7 ani de ȋnch. pt. a fi ȋnscris ȋn barou, ȋn afara faptului cǎ leg. e total contradictorie, inadm. şi incomp. cu leg. internǎ şi internaţionalǎ din istorie privind dr. omului şi pe care instanţele au obligaţia sǎ n-o aplice, mai nmult, existǎ astfel de situaţii fǎcute de CAB, TRB.

Infractori de la ȊCCJ preferǎ sǎ plǎteascǎ ei mii de mild. ȋn locul UNBR, B. OT, care de fapt s-ar fi ȋndreptat cu acţiune sau ar fi chemat ȋn garanţie MF. Pt. cǎ hot. din recurs e lovitǎ de nul. abs., prin ȋnc. normelor de proc. prev. sub sancţiunea nul. abs., fiind anulat recursul ca netimbrat fǎrǎ sol. cererii de aj. pub. formulatǎ la termenul de judecatǎ (care a fost sg), dupǎ ce anterior fusese respinsǎ altǎ cerere ca tardivǎ, hot. lovitǎ de nul. abs. şi inadm., ȋntrucât nu existǎ niciun termen de form. a cererii decât ȋnaintea termn. de jud. Hot. lovitǎ de nul. abs. din recurs e contrazisǎ chiar de hot. din cont. anul., ȋn care, dupǎ ce fuseserǎ inţial respinse cererea de aj. pub. şi de reex., cererea formulatǎ la noul termen de jud., amânându-se pt. sol. cererii, a fost admisǎ ulterior. De asemenea, ȊCCJ a casat o hot. ȋn care CA AI anulase ca netimbrat apelul fǎrǎ sol. cererii de aj. pub. formulatǎ la termenul de judecatǎ, prin susţinerea cǎ aceeaşi cerere reiteratǎ fusese respinsǎ anterior!?, iar ȊCCJ a statuat cǎ nu era aceeaşi cerere (la rejudecare, CA AI a admis cererea!!). Aşadar, hot. sunt toate ȋn contradicţie şi fiind lovitǎ de nul. abs. prin ȋnc. normelor de proc. prev. sub sancţiunea nul. abs. era obligatorie admiterea cont. ȋn anulare şi rejudecarea, adicǎ judecarea ȋn fond a recursului. Indubitabil hot. constituie erori jud. şi deci infractorii trebuie sǎ plǎteascǎ ei ȋn locul UNBR, B. OT, statului. Și daunele nu sunt decât de vreo 200.000.000 lei (aprox. 40 mil. euro). 

Subsemnatul, ..., formulez plangere impotriva ordonantei de clasare din dos. nr. 1304/107/P/2019 prin care s-a dispus clasarea cauzei pt. savarsirea infrac. de abuz in serviciu asimilata unei infrac. de coruptie, prev. de art. 297 (2) CP si art. 13^2 din L. nr. 78/00 cu referire la conc. pt. ocuparea postului de cons. superior Registru agricol; 4 infrac. de abuz in serviciu asimilate unei infrac. de coruptie, prev. de art. 297 (1) CP si art. 13*2 din L. nr. 78/00 si infrac. de exer. fara drept a unei profesii prev. de art. 348 CP; infrac. de fals material in inscrisuri of., uz de fals prev. de art. 320, 323 CP (sav. de primar si membrii com. de concurs/contestatii) si instigare la sav. acestora de catre Marghita M. si solicit admiterea plangerii, anularea ordonantei si trimiterea cauzei DNA pt. competenta solutionare privind pe Concioiu N., cons. locali, av. GBG, respectiv pt. a se dispune punerea in miscare a actiunii penale impotriva lui Concioiu N., Marghita M., membrii comisiilor de concurs/contestatii privind sav. infrac. mentionate.

Ordonanta e lovita de nulitate absoluta, nefiind efectuat niciun act de crercetare si e vadit ilegala si abuziva. In fapt, nu este vorba de sav. a 4 infrac. de abuz in serviciu asimilate unei infrac. de coruptie, prev. de art. 297 (1) CP si art. 13^2 din L. nr. 78/00, ci de art. 297 (1), (2) CP rap. la art. 13*2 din L. nr. 78/00. Ordonanta e lovita de nulitate absoluta, intrucat, desi se mentioneaza in cuprinsul ordonantei despre sesizarea de catre mine a sav. de catre Concioiu N., cons. locali si av. GBG a infrac. prev. de art. 297 CP rap. la art. 13*2 din L. nr. 78/00 (in forma continuata si continua), nu se da nicio solutie cu privire la aceste fapte, iar competenta apartine, potrivit art. 13 (1) lit. b) din OUG nr. 43/02, DNA, careia trebuie trimisa cauza si care a fost ilegal declinata catre PJ Dragasani, forma de participare a av. la sav. infrac. prev. de art. 297 CP si art. 13^2 din L. nr. 78/00 este sub forma complicitatii/instigarii. Cu mentiunea ca de la DNA Pitesti a mai fost trimisa cu adesa o alta plangere a mea, care e de competenta acesteia, ce formeaza obiectul dos. nr. 1419/107/P/2020, care se refera inclusiv la Concioiu N., cons. locali, Marghita M., GBG si se impune conexarea acestora si de fapt a tuturor plangerilor aflate pe rolul PJ Dragasani, PT Valcea, care trebuie sa fie un sg dos., nr. 66/P/2019 al DNA, privind sav. infrac. de abuz in forma continuata si continua de Concioiu N. s.a., dos. nr. ... ale PJ Dragasani, nr. ... al PT Valcea.

Sustinerea ca nu este sav. infrac. mentionata de catre Concioiu N., cons. locali, av. GBG (desi nu se mentioneaza nicio pers., ceea ce constituie motiv de nulitate) nu are niciun suport juridic, asa cum rezulta din disp. OUG nr. 26/12 este evidenta sav. acestei infrac. in forma continuata si continua de multi ani, numitului GBG platindu-i-se de catre Concioiu N. sute de mii lei/an onorarii din banii statului. Asa cum rezulta din actele dos. si cum am mentionat pe larg, este evidenta sav. infrac. de abuz prin interzicerea unor drepturi si obtinerea unui folos pt. sine/altul, respectiv ca asa numita scoatere la concurs a postului de cj in septembrie 2019 a fost mai mult decat o farsa, atat timp cat pe de o parte la data pretinsei scoateri la concurs a postului Concioiu N. avea incheiat contract de reprez. cu av. GBG, iar pe de alta parte, asa cum se mentioneaza in ordonanta, inclusiv in ordonanta initiala din 2020, numita Marghita nu a exercitat efectiv!? aprox. 2 luni profesia de cj, postul de cj avea sa si fie desfiintat in decembrie 2019, dupa asa numita promovare a sus-numitei din fct. de cj in fct. de secretar general!? Pretinsa situatie exceptionala privind angajarea av. GBG nu are suport juridic, atat timp cat acesata din 2019 in prezent si in continuare este angajat si platit cu sute mii lei/an din banii statului, deci nu e o situatie temporara si exceptionala, cu atat mai mult cu cat se pretinde ca a fost scos la concurs post de cj, care abuziv a fost desfiintat, iar in plus disp. legale prevad ca daca primaria nu detine cj (ceea ce nu e cazul, cum s-a mentionat), e obligata sa apeleze la cj ai Inst. Pref. sau Cons. Jud., care au obligatia sa le reprezinte interesele.

Asadar, Concioiu N. nici nu avea si nu are nevoie de postul de cj si aceasta constituia o trambulina pt. asa zisa promovare in fct. de sg a numitei Marghita M., fara ca aceasta fct. sa fi fost scoasa la concurs – de recrutare – in cond. legii pt. a avea posibilitatea sa participe orice pers. competenta care indeplinea cond. prev. de lege. Asa se explica intreaga activitate infrac. desfasurata incepand cu pensionarea ex-secretarului Concioiu V. (fratele lui Concioiu N.) in 17.07.19 de cand avea obligatia sa publice si org. concursul pt. ocuparea fct. de secretar general si a angajat pana in decembrie 2019 o pers. fara studii juridice care nu avea nicio tangenta cu asemenea fct. Farsa numita concurs/examen de promovare in fct. de sg si farsa premergatoare de concurs de cj, care a stat la baza asa zisei promovari cu candidat unic (specific vechiului regim antedecembrist) constituie indubitabil sav. infrac. prev. de art. 297 (1) (2) CP rap. la art. 13*2 din L. nr. 78/00, cu atat mai mult cu cat e evidenta sav. acestor fapte nu numai in detrimentul meu, ci al oricarei persoane care ar fi trebuit si putea candida, numita Marghita M. care exercitase anterior aprox. 10 ani fct. de viceprimar al aceluiasi Concioiu N., isi stabilea sg (impreuna cu Concioiu) prin conflict de interese asa zise conditii de participare pt. asa zisul concurs de cj, adica exclusiv pt. candidatul unic, fiind evident ilegale asa zisele conditii impuse tocmai in scopul respingerii dos. meu, respectiv detinerea carnetului de conducere cat. B, 5 ani vechime in spec. jur. si masterat management (deci, nu in drept), care nu au nicio legatura cu fct. de cj, sg conditie fiind licenta in drept, cu mentiunea ca eu sunt si eram si la acel moment avocat definitiv, masterat se impune pt. ocuparea fct. de sg, nu pt. cj., cu exceptii, pt. ocuparea fct. de sg al comunei.

De mentionat e ca Marghita M. nu indeplinea cond. impuse de ea insasi si Concioiu, intrucat nu avea nicio zi vechime in specialitate (profesie juridica), pt. ca detinerea fct. de viceprimar sa fi constituit vechime jur., potr. art. 424 (3), (4) din OUG nr. 57/19, trebuia sa fi exercitat cel putin 1 zi anterior o profesie jur. (avocat, notar, exec. jud., cj) si sa fi fost suspendata din profesie pt. exercitarea unei fct. de demnitate publica, asa cum se prevede de altfel si in L. nr. 51/95 a avoc., L. nr. 514/2003 privind organizarea si exer. prof. de cj etc., faptul ca a absolvit facultatea de drept USH Rm. Valcea in 2013, anterior si ulterior detinerii fct. de viceprimar rezulta ca la data sustinerii asa zisului examen de cj nu avea nicio zi vechime in vreo profesie juridica. De asemenea, nu putea promova in fct. de sg din fct. de cj neavand 5 ani vechime in specialitate juridica, respectiv nu avea nicio zi.

Asa cum se mentioneaza, potrivit regulamentului, pers. desemnate in comisiile de concurs si de solutionare a contestatiilor trebuie sa detina o fct. cel putin egala cu fct. contractuala vacanta, in speta, cj, or, asa zisele comisii de concurs/contestatii au fost formate exclusiv din fct. ai Primariei, aflati in conflict de interese cu Marghita M., care nici macar nu detin studii juridice de specialitate, astfel ca un asemenea asa zis concurs/examen e lovit de nulitate absoluta. Chiar daca se pretinde ca cate 1 din cei cate 3 membri ai comisiilor ar fi fost cj din cadrul Inst. Pref. sau Cons. Jud., fara sa fi facut dovada exercitarii legale a profesiei la momentul respectiv ca erau inscrisi in tabloul cu drept de exercitare al CCJ Valcea, 2/3 din membrii comisiilor, deci peste 50%, au fost fct. ai primariei fara studii jur. si aflati in conflict de interese cu Marghita M. Fiind lovit de nulitate absoluta asa zisul concurs/excamen de cj, e lovita de nulitate absoluta si asa zisa promovare din fct. de cj in fct. de sg, fara sa fi fost scoasa la concurs aceasta fct., asa cum s-a mentionat. Cu mentiunea ca numitul Concioiu a asa zis scos la concurs postul de cj ca fct. contractuala si transformat ulterior in fct. pub.!?, ceea ce intareste si mai mult cele aratate privind sav. infrac. prev. de art. 297 (1), (2) CP si art. 13*2 din L. nr. 78/00, nu a fost scos ca fct. publica pt. a nu fi implicata ANFP, care obligatoriu trebuia sa aiba desemnat cate 1 membru in comisii si nu putea impune conditii abuzive si ilegale, fara legatura cu postul ocupat si nici nu ar fi putut numi in comisii fct. din primarie fara studii jur. si aflate in conflict de interese cu Marghita, transformarea functiei contractuale in fct. publica s-a facut pt. asa zisa promovare in fct. de sg, cum s-a mentionat. Mai mult, din asa zisa comisie de concurs/examen de promovare in fct. de sg a facut parte Nemes (actual Patrascu) Sorina, care a facut parte si din asa zisa comisie de concurs de cj, care nici nu are studii jur. si se afla in conflict de interese cu Marghita, avand in vedere ca fct. de sg a comunei este fct. publica de conducere, ceea ce constituie indubitabil motiv de nulitate absoluta si savarsirea de catre aceasta a infrac. de abuz in serviciu cu obtinerea unui folos pt. sine/altul, avand obligatia sa se abtina anterior desf. pretinsului concurs de promovare, ceea ce nu a facut.

In ce priveste conc. de cons. superior Registru Agricol din octombrie 2019, la care am fost sg candidat!?, cu atat mai grosolan este abuzul prin ingradirea unor drepturi prev. de art. 297 (1), (2) CP, fiindu-mi respins dosarul pt. motive vadit ilegale, avand in vedere ca solicitasem expres ca aut. publica sa obtina extras de pe cazierul judiciar, asa cum specifica expres disp. legale, de asemenea, cazierul judiciar, numai daca nu as fi solicitat si fost de acord cu obtinerea extrasului de pe cazier, se putea depune, sub sanctiunea neemiterii actului de numire, pana la sustinerrea probei orale, nicidecum neparticiparea la concurs. Asadar, respingerea inscrierii la concurs constituie un grosolan abuz, respectiv inter. exer. drepturilor legitime. Mentionez ca in ziua anterioara expirarii termenului de verficare a dosarelor mi s-a comunicat tel., ora 15,30-16, ca pana a 2-a zi ora 12 sa aduc cazierul judiciar, eu neavand nici elicopter pt. a ma deplasa la Rm. Valcea si sa ajung pana la ora 12 la Primarie, in cond. in care nu mi se comunicase cu mai mult de 1 zi inainte in mod intentionat, tocmai in scopul respingerii dosarului, si nu se mentioneaza motivul nesolicitarii extrasului de pe cazier, asa cum prevedeau disp. legale si am solicitat.

Asa cum am declarat org. de cerc. penala delegat in iulie 2024, prin sav. infrac. de abuz in forma continuata si continua, Concioiu N. si CL (HCL din 29.01.21) au desfiintat 2 posturi din apar. de specialitate al primarului fct. publice (consilier asistent si referent superior Registru Agricol) si le-au transformat in 2 consilieri personali ai primarului!? prin fraudarea gros. a disp. legale, incadrati cu contracte de munca (fct. contractuala), adica postul vacant neocupat in toamna 2019 si inca unul vacant prin pensionarea lui Socol Maria (care a detinut fct. de secretar al comisiei la concursurile din 2019) nu au fost scoase la concurs niciodata. Adica, a transformat inst. publica, primaria, in propria mosie, angajand cand vrea si pe cine vrea fara sa org. concursuri.

In ce priveste asa zisul concurs/examen pt. ocuparea fct. de cons. asistent registru agricol din septembrie 2019 pe per. determinata, ocupat de Laesi F., concurs la care nu fusese pusa de Concioiu N. conditia detinerii diplomei de licenta spec. biologie!?, care de altfel nu are nicio legatura cu asa ceva, iar la asa zisul concurs din februarie 2020 cand sus-numita a fost sg candidata si postul a fost scos pe per. nedeteminata a impus aceasta conditie tot in scopul interzicerii mele de inscriere la concurs, ceea ce constituie indubitabil sav. infrac. prev. de art. 297 (1), (2) CP rap. la art. 13*2 din L. nr. 78/00 in forma continuata si continua.      

B. VL: Ref. la cererea reclamantului vizând pretinsa lipsire a acestuia de posibilitatea de a deveni magistrat prin imposibilitatea participǎrii la examenul organizat ȋn acest sens (concurs şi nu examen), constǎ ȋn lipsa cal. proc. pasive a noastrǎ. Ȋn contextul celor arǎtate, lipsa cal. de av. nu reprezintǎ un impediment ȋn ȋnscrierea la concursul organizat ȋn acest sens, fiind suficientǎ calitatea de abs. al facultǎţii de drept!? cu diplomǎ de licenţǎ, respectiv cal. de cj sau alte profesii jur. cu vechime 5 ani ȋn specialitate, aspect faţǎ de care acţiunea reclamantului – pretins!? absolvent al unei fac. cu profil juridic – urmeazǎ a fi respinsǎ ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calitǎţii procesuale pasive a noastrǎ, neexistând un raport juridic ȋntre lipsa cal. acestuia de magistrat şi nesoluţionarea oricǎrei cereri ȋn sensul dorit de acesta, ȋn ȋntelesul art. 36 CPC. Şi pe fondul cauzei acţiunea reclamantului urmeazǎ a fi respinsǎ ca nefondatǎ, ȋn speţǎ, (în lipsește) lipsa cal. de avocat!? a reclamantului ca urmare a ȋnscrisurilor comunicate de B. OT, instituţia noastrǎ a emis hot. ... prin care a respins ca nefondatǎ cererea reclamantului prin care a solicitat ȋnscrierea ȋn tabloul cu drept de exercitare a profesiei (nu se menţioneazǎ, ȋn tab. av. definitivi). Ȋn ce priveşte aut. de lucru judecat cu dos. nr. 2401/90/19, se poate constata cǎ nu existǎ identitate de obiect şi cauzǎ, prezenta cauzǎ neavând ca obiect obligarea B. VL sǎ mǎ ȋnscrie ȋn tab. av. def. cu drept de exercitare ȋnc. cu 04.06.19, care a fost pe rolul s. cont. ad-tiv, în timp ce prezenta cauza e pe rolul secției civile. De asemenea, aşa cum se menţioneazǎ şi rezultǎ din hot. din dos. nr. 2401/90/19, recursul fiind anulat, nu existǎ aut. de lucru judecat, nefiind soluţionat ȋn fond, ȋn plus, nici Tr. VL nu a soluţionat cauza ȋn fond, hot. fiind lovitǎ de nul. abs. şi inadmisibilǎ, existând contradicţie ȋntre motivare şi dispozitiv, invocându-se pretinsa necontestare de cǎtre mine a dec. B. VL la UNBR, adicǎ, inadmisibilitate, dar se respinge cererea ca nefondatǎ!?, deşi cauza nu a fost soluţionatǎ ȋn fond. Aşa cum rezultǎ, obiectul dos. 2401/90/19 l-a constituit refuzul nejustificat de sol. a cererii din 04.06.19 ȋn termen de 30 zile, cererea fiind sol. dupǎ 6 luni, iar rǎspunsul comunicat ȋn dec. 2019 constituie refuz nejustificat ȋn ȋnţelesul art. 2 (1) lit. i) din L. 554/04, pt. care nu e obligatorie proc. prealabilǎ, cu atât mai mult cu cât cererea nu a fost sol. ȋn termenul legal, neputând aştepta 5, 10 ani etc. pt. a şti dacǎ va fi soluţionatǎ. Ȋn plus, ȋn şedinţa Cons. UNBR din 04.10.19, ȋn dec. prin care a fost respinsǎ cont. ȋmpotriva adresei din 29.05.19 a B. OT de respingere a cererii de ȋnscriere ȋn tab. av. def. s-a fǎcut referire şi la refuzul nejustificat al B. VL de soluţionare a cererii din 04.06.19. De asemenea, ȋn ce priveşte excepţia prescripţiei şi nu tardivitatea cererii, aceasta e neȋntemeiatǎ, având ȋn vedere nu numai data sol. def. a dos. nr. 2401/90/19, dar şi a dos. nr. 326/54/21* având ca pârâţi UNBR, B. VL, CA Piteşti, hot. lovitǎ de nul. abs., competenţa aparţinând CA Craiova şi ȊCCJ ȋn recurs şi nu Tr. DJ, CA Craiova, aşa cum am invocat şi s-a refuzat soluţionarea acesteia, invocându-se aut. de lucru judecat, deşi nu exista acest lucru, cum am menţionat. De asemenea, daunele menţionate constând ȋn neexercitarea fcţ. de judecǎtor ȋnc. din 2019 prin imposibilitatea ȋnscrierii la conc. de admitere ȋn magistraturǎ atât ȋn 2019, cât şi ulterior, ȋndeosebi ȋn 2024, cum am arǎtat pe larg, când au promovat toţi proştii şi a fost scos nr. record de posturi de jud. şi câteva zeci de posturi ȋn circ. CAP, CA Cr., plus altele de procurori, prejudiciul e continuu şi neepuizat, aşadar nu poate fi vorba de vreo prescripţie.

UNBR, B. OT şi B. VL au calitate, ȋmpreunǎ cu MF, care trebuie sǎ plǎteascǎ daune de mii de mild. pt. imposibilitatea mea de a fi judecǎtor ȋnc. din 2019 şi ȋn continuare, pt. faptul cǎ sunt av. def. din 2015, deci ȋn 2019 aveam 5 ani vechime, şi mi s-a interzis abuziv dreptul de exer., adicǎ drep. şi lib. fundamentale, ȋnsuşi dreptul la existenţǎ, nu numai la muncǎ şi alegerea liberǎ a profesiei, astfel cǎ nu am putut deveni judecǎtor (și nu, magistrat), nefiind admisă de disp. legale ȋnscrierea la consc. naţional de admitere ȋn mag., cu menţiunea cǎ ȊCCJ, CAP au refuzat sǎ sesizeze CCR cu excepţia de neconst. a art. 33 din L. nr. 303/04, or, dacǎ nu mi s-ar fi interzis abuziv dreptul de exercitare aş fi putut susţine concurs atât ȋn 2019, cât şi ȋn continuare. Abuzul sǎv. de UNBR, B. OT e de peste 8-9 ani ȋn formǎ continuǎ, al B. VL din 2019 (aproape 6 ani şi ȋn cont.), de asemenea, al UNBR, B. OT din 2019 ȋn formǎ continuatǎ şi continuǎ. Ȋn afara interzicerii dreptului de exer., B. OT, B. VL şi UNBR au refuzat reȋnscrierea ȋn tab. cu drept de exercitare al av. def. ȋn 2019, ȋn cond. ȋn care, contrar susţineriilor B. VL, am calitatea de av. def. din 2015, aşadar, nicidecum nu se poate susţine cǎ nu am calitatea de avocat. Cal. de av. def. nu poate fi pierdutǎ, aşa cum am arǎtat pe larg şi nu e cazul sǎ reiau. Nu mai vorbesc de abuzurile fǎrǎ precedent şi inegalabile ȋn istoria univ. a dreptului sǎv. de B. OT, UNBR, pt. care ȋntr-un stat de drept ar fi fost bǎgaţi zeci de ani la ȋnchisoare ȋncǎ din 2022, prin revocarea ȋn iulie 2022 a dec. de excludere din barou a lui MCE din noi. 2017, aceasta nesusţinând niciodatǎ ex. de admitere ȋn profesie, care din 2011 e naţional şi fiind condamnatǎ ȋn 2017 def. 8 ani pt. infrac. de corupţie ȋn calitate de preş. al s. pen. a Tr. OT, adicǎ, cf. B. OT, UNBR, DNA, CA Craiova trebuia sǎ fi fǎcut 5 ani de ȋnchisoare pt. a fi ȋnscris ȋn barou!?, caz nemaiauzit ȋn istoria univ. a dreptului şi unicat al istoriei CEDO şi nu numai, precum şi a ROM şi caz unic de discriminare, presecuţie şi umilinţǎ ȋn istoria univ. a dreptului, aşa cum se menţioneazǎ ȋn OG 137/00. Discriminare care e fǎcutǎ de asemenea ȋn primul rând de statul romǎn prin toate aut., PARL, CCR, UNBR, B. OT, B. IS, B. VL şi instanţe (CA IS, Tr. IS, CAB, TRB, CA Pl., Tr. PH ş.a.), CAB, TRB chiar au pronunţat o soluţie unicat jur.-legislativǎ prin care s-a dispus reȋnscrierea lui CVT ȋn tabloul fǎrǎ drept de exercitare şi menţinutǎ suspendarea!?, adicǎ, se fǎcea aplicarea art. 14 a) din L. 51/95, dar se fǎcea abstracţie de art. 26 d), care ȋntr-adevǎr e total inadmisibil, nu numai anticonstituţional, anticonvenţional (Conv. europeanǎ) şi contrar tuturor disp. interne/internaţionale privind dr. omului, inadmisibil şi contrar acestora e şi art. 14 a), chiar ȋn actuala formǎ din ian. 2023 urmare a dec. CCR 230/22 şi ȋn contradicţie, ca şi art. 26 d), cu art. 66 CP, precum şi ȋntre art. 14 a), c), 26 c), d), 27 b) din Lege etc. Iar instanţele au obligaţia potr. art. 20 din Const. sǎ nu aplice astfel de dispoziţii contrare drep. omului şi total inadmisibile. Total inadmisibil e inclusiv art. 26 c) şi implicit 88 e), care trebuie abrogate (precum şi art. 26 d), ȋntrucât excluderea din avocaturǎ, respectiv ȋncetarea cal. de av. e total inadmisibilǎ, neexistând excludere ȋn nicio profesie, nici ȋn mag. (sg ȋn care exista, iar avocatura e prof. liberală), urmare a unei dec. CCR din 2022 şi, spre deosebire de mag. unde se susţine concurs pe post, ȋn avocaturǎ nu existǎ posturi şi concurs, doar ex. de admitere ȋn profesie, similar ex. de licenţǎ, chiar dacǎ la alt nivel, aşadar nu se poate pierde vreun post ca ȋn cazul fcţ. pub. (implicit judecǎtori), cu menţiunea cǎ un jud. def. exclus cu vechime de zeci de ani nu susţine conc. de admitere la INM ca auditor de justiţie, ci conc. de adm. ȋn mag. ca jud. def., neputând pierde nici tit. de jud. def., nici vechimea ȋn profesie/specialitate, iar un av. def. nu poate resusţine ex. de admitere ȋn profesie ca av. stagiar!? şi nici ca av. def., nefiind şi nici nu ar putea fi prevǎzut de lege, fiind total absurd inadmisibil. B. VL nu rǎspunde la ce i se imputǎ ȋn mod principal, respectiv cǎ mi-a comunicat ȋn dec. 2019, dupǎ 6 luni, ȋn cond. in care avea obligaţia sol. cererii ȋn cel mult 30 zile, cǎ mǎ pot ȋnscrie la ex. ca av. stragiar!? care avusese loc ȋn august, sesiune ȋn care au promovat absolut toţi proştii posibil, inclusiv orice analfabet, mai mult decât ȋn orice altǎ sesiune org. de UNBR, adicǎ ex. ce putea fi susţinut cu ochii ȋnchişi fǎrǎ a citi şi vedea nimic şi cum am arǎtat e absolut inadmisibilǎ susţinerea ex. de admitere ca av. stagiar de un av. def. Și toate ex org. de UNBR ȋnc. din 2017 sunt lovite de nul. abs., prin ȋnc. cu abuz de putere a L. 51/95, care menţioneazǎ cǎ ex. se susţin ȋn centrele ter. INPPA (cum a fost ȋn 2011-16) şi nu la Buc. E cel puţin stupefiantǎ menţiunea B. VL, pretins absolvent de drept. UNBR, B. OT, în afara săv. infrac. de abuz asim. infrac. de corupție privind fapta menționată, împreună cu B. IS săv. infrac. de abuz în formă continuată și continuă pt. refuzul excluderii lui MCE din B. OT înc. cu 15.01.23 și a lui MCG din B. IS, ce fac obiectul dos. 156/46/24, 2325/2/24, inclusiv privind repararea prej. de 200.000.000 lei. MF se face vinovat și de erori jud. în dos. nr. 6736/2/16*, 2401/90/19, 326/54/19*, 1881/54/23 (57/P/23 DNA), 1096/99/21, hot. lovite de nul. absolută, precum și discriminare în dos. menționate ale CAB, TRB, CA Pl., Tr. PH, 3 dec. ale CCR total contradictorii din 2022, una contradictorie cu cea din 2019, inclusiv dec. 358/22, 297/18, iar dos. nr. 6140/2/19 contra UNBR, B. OT se află pe rol în cont. în anulare, ca și 200/158/P/24 contra UNBR, B. OT, B. IS privind săv. infrac. de abuz asimilată infr. de corupție (obț. unui folos pt. sine/altul) și prin inter. drep. legitime și discriminare în formă continuată și continuă și care e lovit de nul. abs., fiind de comp. DNA și nu a PCAB. 

Tâmpiții de la B. VL scriu că am spus eu că mi-au comunicat în dec. 2019 posibilitatea înscrierii cu drept de exer. ca av. stagiar, am spus că mi-au comunicat posibilitatea susținerii examen ca av. stagiar, nu posibilitatea înscrierii cu drept de exer. ca av. stagiar. Nu mi-au comunicat ca av. stagiar, dar e indubitabil că menționarea posib. susținerii ex. de admitere în avocatură nu putea fi altfel, respectiv că nu mai aveam cal. de avocat și deci nu se poate susține examen ca av. def. și nici nu prevede și nu ar putea prevedea așa ceva vreo lege, fiind total absurd inadmisibil, eu având cal. de av. def. din 2015. UNBR, B.OT nu mi-au comunicat nici măcar acest lucru, deși era de înțeles, B. VL a făcut-o explicit. B. OT susținea că nu există în lege posib. reînscrierii în tabloul cu drept de exer., ceea ce e fals, art. 26 din Statut menționează expres.

Caz similar, la alte dimensiuni, e al lui Coincioiu, care, împreună cu MF trebuie să plătească daune și desp. de zeci-sute de mild. înc. din 2022. Iar Concioiu, Marghita ș.a. (Pr. Guș.), precum și MF trebuie să plătească alte sute de mild. privind farsele numite conc./examen de promovare de sg, concurs/examen de cj, conc./examene de cons. reg. agricol și desf. prin HCL a posturilor din ap. de specialitate al primarului și înf. a 2 cons. personali ai primarului!? prin fraudarea grosolană a disp. legale și angajarea pe aceste posturi a 2 pers. fără niciun examen/concurs. Hot. CAP din dos. ..., care e contrad. cu hot. din dos. 2724/90/22 privind neexec. hot. din dos. 1664/90/21 (art. 24-25 din L. 554/04) e lovită de nul. abs., cuprinzând inadvertențe și contradicții inadmisibile. Adică, adică, disp. 70/22 comunicată la 13.07.22 de așa zisă repunere în drep. și disp. 98/31.08.22 de susp. (din nou) și ulterior încetare a aj. social sunt lovite de nul. abs. și inadmisibile. Așa cum se invocă și se menționează și în hotărâre, nefiind anulate în cond. art. 1 (6) din L. 554/04 disp. din 28.05.21 de încetare a aj. social și dec. AJPIS din martie, iunie 21, nu se poate dispune așa zisa repunere în drepturi în iulie 22, disp. 70/22 fiind inadmisibilă, disp. 42/01.03.21 care a devenit caducă înc. cu 01.06.21 nu putea fi suspendată în iunie 2022 de Tr. VL, hot. lovită de nul. abs. De asemenea, se menționează că potrivit Normelor de aplicare a L. 416/01, neefec. 2 luni cons. a activităților conduce la susp. aj. social, ceea ce rezultă că aceasta nu putea fi făcută decât după 01.09.22, mai exact, la 01.10 sau sf. lunii sep., numai în cazul în care pe parcursul lunii sep. nu aș fi depus adeverințe med., așadar, disp. 98/31.08.22 de susp. a aj. social înc. cu 01.08!? e lovită de nul. abs. Așa cum am arătat, nu am fost asigurat la săn. din vina exclusivă a lui Concioiu (care se face vinovat de repararea întregului prejudiciu) din martie 21 până la sf. lui august 22, așadar, nu am putut prezenta adev. med. pt. per. 14-31.07, aș fi putut numai eventual înc. cu luna sep. sau sf. lunii august. În hot. Tr. VL (casată de CAP prin săv. de gros. infrac. și erori jud. menționate) se menționa că în dos. în care a fost anulată disp. 42/01.03.21 s-a statuat impos. efec. activ. urmare a stării de săn. și că disp. 70/22 de impunere din nou a efec. acestora e lovită de nulitate și implicit disp. 98/22, hot. din oct. 22 a Tr. VL de anulare și susp. a celor 2 dispoziții fiind executorie potr. art. 14-15 din L. 554/04 (cu mențiunea că hot. de susp. a actului supusă rec. în 5 zile de la comunicare nu a fost contestată, ci numai hot. de anulare în 15 zile), așadar, susținerea inexis. infr. de abuz în serviciu e inadmisibilă. De asemenea, înc. cu 20.09.22 avea obligația punerii în executare a hot. din dos. 1664/90/21 (de anulare a disp. 42/01.03.21), def. la 19.09.22, pe care n-a făcut-o niciodată, iar în dos. 2724/90/22 se menționează, contrar ordinii de drept const. și prin negarea propriilor hot. și caracterului executoriu, că prin anularea disp. 42/21 nu a fost obligat să înlocuiască sau să emită un act ad-tiv!? și că executarea se face potrivit dr. comun!!, adică, nu e obligat să mă repună în drepturi înc. cu 20.09.22, dar trebuie să plătească nelimitat doate daunele și desp. urmare a acestui fapt!! în chiar dos. de ex. silită pe care exec. judec. l-a închis abuziv, fără a mai fi necesare alte acțiuni în instanță în acest sens. Hot. din revizuire nu e redactată de peste 1 an de ÎCCJ!! De asemenea. hot. CAP din 19.09.22 e lovită de nul. și constituie grosolan abuz și erorare jud. prin anularea recursului meu privind daunele morale de 5.000.000 lei în dos. 1664/90/21. În ce privește farsele numite concurs de cj, concurs de promovare de sg, atât timp cât așa zisa promovare în fcț. de sg s-a făcut din fcț. de cj fără org. conc. de recrutare pt. ocuparea fcț. de sg pt. a putea participa orice pers. competentă care îndeplinea cond. legale, indubitabil așa cum rezultă din art. 18 din L. 554/04, conc. de cj avea legătură cu așa zisa promovare în sg, or, Tr. VL, CAP nu motivează niciun cuvânt pt. care motiv nu are leg. concursul de cj cu conc. de promovare de sg, hot. lovite de nulitate abs., nu numai constituind gros. infrac. și erori jud., fiind lovită de nulitate farsa numită concurs de cj, indubitabil e lovită de nul. farsa numită concurs de promovare de sg tocmai din fcț. de cj, care constituie o oper. ad-tivă anterioară. 

Subsemnatul, ..., chem in judecata pe paratii Baroul Valcea, Dumbravescu Narcisa – ex-decan – , pt. a fi obligati sa-mi plateasca daune morale si desp. de 200.000.000 lei. (În fapt trebuie chemați în judecată toți cons. B. VL care au adoptat dec. 71/2019).

In 04.06.19 am formulat cerere de înscriere in tabloul av. def. cu drept de exercitare al B. VL si am mentionat ca am promovat ex. de absolvire a INPPA (def. in avocatura) in ses. noi.-decembrie 2015, cerere care trebuia sol. in 30 zile. B. VL mi-a comunicat abia in dec. 2019 decizia nr. 71/12.11.19, adica dupa 6 luni, de respingere a cererii mele si cu mentiunea posibilitatii inscrierii la examen ca avocat stagiar!?, care avusese loc in sesiunea august 2019 (30.08), sesiune in care au promovat absolut toti prostii, fiind sg sesiune de examen organizata de UNBR la nivel national cu promovabilitate de peste 50%, in conditiile in care rata promovabilitatii era de aprox. 10%, iar pe centrul INPPA Craiova 5-10%, de ex., in sesiunea septembrie 2014 nu a promovat niciun candidat din 79 inscrisi in B. VL, B. OT, promovand 15 candidati din 333 pe centrul INPPA Craiova (7 barouri). In sesiunea din august 2019, cu mentiunea ca era sg an in care s-au organizat 2 sesiuni, iar pana in prezent s-au organizat cate 2 si in 2023, 2024 (ses. aprilie, septembrie) a fost sg data cand grilele au avut 1 sg varianta de raspuns din 3, iar nivelul intrebarilor si al exam. a fost mult sub cel al exam. de la USH Rm. VL (desfiintata), inclusiv in cazul cand. pt. obtinerea tit. de av. def. (cu 5 ani vechime juridica si def. in profesia din care provine), unde procentul promovabilitatii era de 2,5-3%, respectiv 2-3-4 candidati admisi din aprox. 100 sau peste la nivel national, procentul de promovare a fost de aprox. 25-30%, de 10 ori mai mari, sg data.

In ce priveste asa zisa posibilitate de inscriere la examen ca avocat stagiar!?, arat ca aceasta e absolut absurda si inadmisibila si constituie un abuz grosolan fara precedent, unicat in istoria univ. a avocaturrii si caz unic de discriminare, persecutie, umilinta savarsit de statul roman prin toate aut., Parlament, CCR, UNBR, B. OT, B. IS, CA IS, Tr. IS, CAB, TRB, CNCD s.a., motiv pt. care am mai multe actiuni impotriva acestora, cu mentiunea ca nu exista nicio alta varianta pt. statul roman decat sa ma pensioneze fara nicio formalitate ca judecator si sa-mi plateasca daune de sute-mii de mild. lei (vechi), decat in situatia in care nu as mai fi in viata. Mentionez ca eu trebuia sa devin judecator din 2019 si in orice caz de atunci incoace, in sesiunea iulie 2022-martie 2023, cand au fost scoase 3 posturi la Jud. Dragasani si au promovat concursul persoane care sunt total incompetente, fosti grefieri, eu avand activitate si practica jud. de peste 27 ani, inclusiv ICCJ din 1999, CCR din 2000, inclusiv de multi ani am sute si chiar mii de cauze pe rolul a zeci de instante, ca sa nu vorbesc de sesiunea iulie 2023-martie 2024, cand a fost scos un nr. record de posturi, 297 pt. judecatori si 170 pt. procurori, 24 posturi numai de jud. in circ. CA Pitesti (dintre care 2 posturi la Jud. Dragasani, 5 la Jud. Rm Valcea s.a.) plus 8 posturi suplimentate, 35 de judecator in circ. CA Craiova plus 19 suplimentate, adica 86 posturi total de jud. in circ. CA Pitesti, CA Craiova!! si de asemenea a promovat nr. record de candidati, 467 in final, trecand de testul grila 800 de candidati (din 1440) si 620 au promovat in et. a 2-a, 516 au sustinut interviul, unde au picat destul de putini comparativ cu toate celelalte concursuri anterioare. Au promovat 468 in final, unul fiind respins dupa terminarea conc. pt. neindeplinirea cond. bunei reputatii. Asadar, numai cine n-a vrut sau incompetentii absolut nu au devenit judecatori, pt. că oricum au devenit toti incomnpetentii!!

Cons. B. OT in iulie 2022 a revocat decizia de excludere din barou din noi. 2017 a numitei Marinescu Carmen, fosta jud. la sectia penala a Trib. OT, condamnata 8 ani inchisoare pt. luare de mita si infrac. de coruptie, liberata conditionat fraudulos in mai 2021 de Tr. DJ, ceea ce constituie un caz fara precedent in istoria avocaturii din Romania si caz unicat de discriminare, asa cum se mentioneaza in OG nr. 137/00, precum si sav. celor mai grosolane infrac. de catre decanul si membrii Cons. B. OT, presedintele si membrii Cons. UNBR, care intr-un stat de drept ar fi fost demult condamnati multe zeci de ani de inchisoare. Si probabil acesta va fi caz nemaintalnit si incredibil care va putea fi pe rolul CEDO, asa cum am mentionat, cazul meu este unicat in istoria univ. a avocaturii si caz unic de discriminare, persecutie, umilinta, iar in cazul mentionat al lui Marinescu C., abuz fara precedent sav. de B. OT, UNBR, unicat in istoria avocaturii din Romania. Alt caz de discriminare si solutie unicat juridico-leg. este data de TRB, CAB in dos. nr 24535/3/2020 prin care s-a dispus reinscrierea lui CMV in tabloul fara drept de exercitare si mentinuta suspendarea!?, adica, se face aplicarea art. 14 lit. a) dar se face abstractie de existenta art. 26 lit. d), cu mentiunea ca instantele au obligatia, nu numai posib., potrivit art. 20 din Constituie, sa nu aplice texte de lege care sunt in contradictie cu leg. internationala privind drep. omului. De mentionat e faptul ca ex. de admitere in avocatura inc. din 2017 sunt lovite de nulitate absoluta, desfasurandu-se la Bucuresti, UNBR cu de la sine putere nu respecta disp. L. nr. 51/95 care mentioneaza expres ca se desafasoara in centrele ter. INPPA, asa cum a fost in 2011-2016.

Sustinerea sau resustinerea de catre un av. def. a ex. de admitere in avocatura e inadmisibila, legea nu prevede si nici nu ar putea prevedea, fiind total inadmisibil, ca un av. def. sa (re)sustina examen ca av. def. si cu atat mai putin ca av. stagiar, intrucat, in acest caz ar rezulta ca ar putea fi pierdute diploma de licenta, tit. si grd. profesionale in orice profesie, vechimea juridica si in specialitate, ex. de rezidentiat in cazul medicilor, ex. de traducatori si certificatele de traducatori etc., neintalnit in istoria univ. a dreptului.

Nu poate fi pierdut decat un post, iar in avocatura nu exista posturi si concurs pe post, fiind profesie liberala, doar examen de admitere in profesie, similar ex. de licenta, chiar daca la alt nivel, care asadar nu poate fi pierdut, cu atat mai putin nu poate fi pierdut ex. de abs. a INPPA (def. in avocatura) si pierderea tit. de av. def. si a vechimii juridice!! Chiar si un judecator condamnat sau exclus disc. poate sustine concurs de magistratura ca jud. definitiv si nu concurs de admitere la INM ca auditor de justitie (jud. stagiar), neputand pierde vechimea jur. de zeci de ani etc., textul prev. de art. 26 lit. d) din L. nr. 51/95 fiind total inadmisibil si in contradictie cu intreaga leg. interna si internationala, neputand fi vorba de incetare a cal. de avocat, respectiv excludere din profesie [(art. 26 lit. c), respectiv 88 (1) lit. e)].

Potrivit art. 66 CP, cu care e in contradictie art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/95, nu poate fi vorba decat de suspendare temporara a exer. profesiei pe per. determinata, cu mentiunea ca mie nu mi-a fost interzis niciun drept, cu atat mai putin dreptul de a profesa (in nicio profesie) prin nicio hotarare, de asemenea, art. 14 lit. a) e in contradictie cu art. 14 lit. c), art. 26 lit. c), d), art. 27 lit. b), iar art. 26 lit. d) e absolut inadmisibil si in contradictie cu intreaga leg. interna/internationala din istoria dreptului, sunt inadmisibile si trebuiau abrogate inclusiv art. 26 lit. c), 88 (1) lit. e), intrucat sanctiunea disc. a excluderii din avocatura nu (mai) exista, urmare a dec. CCR 363/2022, prin care a fost constatata neconst. art. 100 (1) lit. e) din L. nr. 303/04, statuandu-se ca excluderea din magistratura nu poate avea caracter perpetuu, decat pt. cel mult 3 ani ca si in cazul fct. pub. Cu mentiunea ca excluderea nu exista in nicio profesie, sg in care exista era magistratura si in mod stupefiant avocatura, care e profesie liberala si era total inadmisibil, care nu mai are asadar efecte, chiar daca fraudulos legiuitorul a reintrodus-o in L. nr. 303/2022, neputamd fi vorba decat de concediere si nu de excludere.

De mentionat e faptul ca dec. nr. 230/2022 a CRR privind neconst. art. 14 lit. a) din L. nr. 51/95 e aplicabila si in cazul meu, dos. nr. 6140/2/2019 impotriva UNBR, B. OT aflandu-se pe rol (inclusiv in prezent) la data respectivei decizii, rezultand ca pretinsa nedemnitate nu a existat niciodata si nici cf. continutului textului anterior deciziei, atat din interpretarea literala a textului, cat si art. 26 din Statut, adoptat de UNBR, care se autocontrazice grosolan, pretinsa nedemnitate era in cazul condamnarii pt. fapte sav. in perioada si in legatura cu exercitarea profesiei, cu atat mai mult cu cat eu am fost judecat ca profesor de Jud. Dragasani si CA Pitesti in apel si nu de CA Pitesti si ICCJ, chiar daca la data respectiva devenisem avocat, hot. fiind asadar lovite de nulitate absoluta, iar pretinsa fapta de purtare abuziva (care nu a existat, in fapt, ceea ce constituie alt abuz grosolan al statului si prevede alternativ amenda, care se mentiona ca nu era nedemnitate!?) nu poate fi sav. de avocati, neputand avea cal. de subiecti activi, deci nu putea constitui nedemnitate pt. aceasta profesie, ceea ce constituie, cum am aratat, caz unicat in istoria univ. a avocaturii. De asemenea, sunt in contradictie cele 3 decizii CCR din 2022 la distanta de numai cateva saptamani, dec. nr. 230/2022, 363/2022 (sus-mentionnate), dec. nr. 356/2022, precum si altele, prin ultima s-a constatat neconst. sintagmei precum si in urma condamnarii def. pt. savarsirea unei infrac. intentionate de natura sa aduca atingere prestigiului profesiei din cuprinsul art. 38 (2) din OG nr. 2/2020 privind org. activitatii de expertiza tehnica jud. si extrajudiciara 

Sesizarea adresată CEDO: 

Prin ȋncheierea penalǎ nr. 14 din 08.02.2024 ȋn dos. nr. 1881/54/2023 al Curţii de Apel Craiova a fost respinsǎ plângerea formulatǎ de mine ȋmpotriva ordonanţei de clasare din dos. nr. 57/P/2023 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi am fost obligat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare cǎtre stat. Hotǎrârea este lovitǎ de nulitate absolutǎ, ȋntrucât trebuiau citaţi intimaţii, adicǎ decanul şi consilierii Baroului Olt, potrivit art. 341 din Codul de procedurǎ pernalǎ, aşa cum am solicitat, cu atât mai mult cu cât ȋn orodonanţa de clasare se menţioneazǎ cǎ aceasta a fost comunicatǎ Baroului Olt, deşi trebuia comunicatǎ consilierilor şi decanului, persoane fizice, plângerea nefiind formulatǎ ȋmpotriva Barolului Olt, persoanǎ juridicǎ. De asemenea, menţionez cǎ ȋn dos. nr. 1500/54/2019 al Curţii de Apel Craiova, plângere ȋmpotriva ordonanţei de clasare din dos. nr. 553/P/2019 al Parchetului de pe lângǎ Curtea de Apel Craiova, au fost citaţi Baroul Olt şi decanul Ţuluca Radu.

De asemenea, hotǎrârea este lovitǎ de nulitate, ȋntrucât nu este motivatǎ, nefiind menţionate motivele pentru care au fost respinse cererile mele şi nici cele pe care se ȋntemeiazǎ şi este vǎdit ilegalǎ şi abuzivǎ.

Ȋn 08.02.2023 am formulat plângere penalǎ adresatǎ DNA ȋmpotriva decanului şi consilierilor Baroului Olt (9 consilieri) pentru sǎvârşirea infracţiunilor prevǎzute de art. 297 Cod penal raportart la art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, respectiv abuz ȋn serviciu cu obţinerea unui folos pentru sine/altul ȋn formǎ continuatǎ şi continuǎ prin faptul cǎ ȋn iulie 2022 a fost revocatǎ decizia nr. 88/13.11.2017 de excludere din barou pentru nedemnitate a numitei Marinescu Eugenia Carmen urmare a condamnǎrii acesteia la pedeapsa ȋnchisorii de 8 ani pentru sǎvârşirea de infracţiuni de corupţie (luare de mitǎ) ȋn calitate de preşedinte al secţiei penale a Tribunalului Olt. Ȋn plângerea adresatǎ Curţii de Apel Craiova ȋmpotriva ordonanţei de clasare am arǎtat faptul cǎ ordonanţa este lovita de nulitate absolutǎ, ȋntrucât potrivit art. 1 al. (6) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.

Aşadar, Consiliul Baroului Olt nu-şi putea revoca dupǎ aproape 5 ani propria decizie de excludere din barou, acesta trebuia sǎ solicite instanţei ȋn termen de 1 an de la data emiterii anularea dacǎ decizia ar fi fost nelegala, de asemenea, Marinescu Carmen putea contesta decizia la instanţa de contencios administrativ, potrivit Legii nr. 554/2004, ȋn termen de 6 luni de la comunicarea soluţiei la plângerea prealabilǎ care se adresa ȋn termen de 15 zile de la comunicarea deciziei Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România (UNBR). Susţinerea cǎ decizia nu a fost comunicatǎ numitei Marinescu Carmen ȋntrucât se afla ȋn ȋnchisoare, fapt cunoscut de altfel de Baroul Olt care avea astfel obligaţia comunicǎrii la sediul centrului ȋn care executa pedeapsa şi cǎ aceasta ar fi luat cunoştinţǎ chipurile de decizie ȋn iulie 2022!?, ȋn urma publicǎrii deciziei Curţii Constituţionale nr. 230/2022 (M. Of. nr. 519/26.05.2022), fǎrǎ a se menţiona modalitatea ȋn care ar fi luat tocmai atunci cunoştinţǎ de decizia de excludere din barou şi cǎ se afla ȋn termenul de 6 luni ȋn care putea contesta decizia nu are niciun suport juridic şi este vǎdit ilegalǎ şi frauduloasǎ.

Ȋn primul rând, decizia se contestǎ ȋn termen de 15 zile la Consiliul UNBR şi nu ȋn 6 luni şi nu la Baroul Olt, potrivit Legii nr. 51/1995 a avocaturii, ȋn al doilea rând, sus-numita fusese eliberatǎ condiţionat ȋn luna mai 2021 şi dovadǎ cǎ decizia de excludere produsese efecte juridice şi intrase ȋn circuitul civil este faptul cǎ de la data liberǎrii condiţionate şi pânǎ ȋn iulie 2022 nu a exercitat profesia de avocat, care ar fi putut de altfel fi exercitatǎ inclusiv din ȋnchisoare, astfel cǎ Marinescu Carmen avea cunoştinţǎ de decizie ȋncǎ din noiembrie 2017 şi cunoştea de altfel dispoziţiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 urmare a condamnǎrii la ȋnchisoare. Ȋn plus, dovada sǎvârşirii infratiunii de abuz ȋn formǎ continuatǎ şi continuǎ, atât de consilierii şi decanul Baroului Olt, cât şi de consilierii şi preşdintele UNBR, este faptul cǎ ȋn 15.01.2023 art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 a fost modificat tocmai urmare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 230/2022, astfel cǎ de la data menţionatǎ Consiliul Baroului Olt avea obligaţia s-o excludǎ din nou pe sus-numita pentru nedemnitate, fǎrǎ a se menţiona ȋn hotǎrârea Curţii de Apel Craiova nimic cu privire la acest aspect şi motivul pentru care Baroul Olt şi UNBR nu au procedat potrivit dispoziţiilor legale şi motivul pentru care nu ar exista chipurile infracţiunea de abuz cu obţinerea unui folos pentru sine/altul ȋn formǎ continuatǎ şi continuǎ.

Potrivit art. 26 din Statutul profesiei de avocat, adoptat de Consiliul UNBR: Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în profesie, cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, cât și pe întreaga durată a exercitării acesteia; potrivit art. 26 (31): Verificarea cazurilor de nedemnitate cu ocazia reînscrierii în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, precum și pe întreaga durată a exercitării acesteia se realizează la sesizare, prin plângerea oricărei persoanei interesate, sau din oficiu; .iar in continuare e menţionatǎ procedura prevǎzutǎ de art. 26^1-26^7

Prin ordonanţa nr. 331/II-2/2023 a procurorului şef al DNA a fost respinsǎ plângerea formnulatǎ de mine ȋmpotriva ordonanţei de clasare ca inadmisibilǎ, susţinându-se cǎ eu am calitatea de denunţǎtor şi nu de persoanǎ vǎtǎmatǎ şi nu-mi este recunoscut dreptul prevǎzut de art. 340-341 din Codul de procedurǎ penalǎ de a formula plângere. De asemenea, ȋn plângerea adresatǎ procurorului şef al DNA am solicitat extinderea cercetarilor faţǎ de preşedintele şi consilierii UNBR, ȋntrucât din 08.02.2023 pânǎ ȋn prezent nu au rǎspuns şi nu au soluţionat sesizarea mea, cu menţiunea cǎ mi s-a comnunicat la ȋnceputul lunii decembrie 2023 sǎ intru online prin aplicaţia Zoom ȋn 09.12.2023 când avea sǎ aibǎ loc şedinţa Consiliului UNBR şi deşi mi s-a menţionat atunci cǎ urma ca ȋntr-o sǎptǎmâna sǎ fie adopotatǎ o soluţie, nu mi s-a comunicat nici pânǎ ȋn prezent vreun rǎspuns, ceea ce constituie sǎvârşirea infracţiunii de abuz ȋn formǎ continuǎ şi continuatǎ. De altfel, UNBR avea obligaţia sǎ anuleze cât mai urgent decizia din iulie 2022 a Consiliui Baroului Olt de revocare a deciziei de excludere din barou a lui Marinescu Carmen, precum şi sǎ dispunǎ excluderea acesteia din barou ȋncepând cu 15.01.2023 ȋn cazul neanulǎrii deciziei menţionate.

Ȋn plângerea adresatǎ Curţii de Aprel Craiova am arǎtat cǎ indubitabil sunt persoanǎ vǎtǎmatǎ şi cǎ ȋn cauzǎ sunt aplicabile dispoziţiile OG nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, având ȋn vedere cǎ prin decizia nr. 104/09.09.2016 a Consiliului Baroului Olt am fost exclus din barou pentru condamnarea cu suspendare condiţionatǎ pentru pretinsa sǎvârşire a infracţiunii de purtare abuzivǎ ȋn calitate de profesor, care constituie caz unicat ȋn istoria universalǎ a avocaturii, nu numai din România, ȋntrucât am fost judecat de judecǎtorie ȋn fond şi de curtea de apel ȋn apel şi nu de curtea de apel şi Ȋnalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ȊCCJ), adicǎ ȋn calitate de profesor şi nu de avocat, deşi la data judecǎţii devenisem avocat şi ȋn plus aceastǎ infracţiune nici nu poate fi sǎvârsitǎ de avocaţi, neputând avea calitatea de subiecţi activi, astfel cǎ nicidecum nu poate constitui nedemnitate pentru profesia de avocat. De altfel, aşa rezultǎ şi din interpretarea literalǎ logicǎ a art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 şi se menţioneazǎ expres ȋn art. 26 din Statutul profesiei de avocat, respectiv cǎ nedemnitate existǎ ȋn cazul condamnǎrii pentru fapte sǎvârşite ȋn legǎturǎ cu exercitarea profesiei de avocat, astfel cǎ UNBR şi Baroul Olt se autocontrazic grosolan. Prin decizia nr. 202/17.12.2016 a Consiliul UNBR a fost respinsǎ contestaţia mea, ȋn plus, Consiliul Baroului Olt a respins cererea mea din 16.03.2019 de reȋnscriere in tabloul cu drept de exercitare al avocaţilor definitivi şi a fost respinsǎ contestaţia mea ȋn octombrie 2019 de Consiliul UNBR, deşi din martie 2019 intervenise reabilitarea de drept şi nu mai existǎ nicio nedemnitate, care de altfel nu a existat niciodatǎ şi nu a existat nici potrivit textului art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, aşa cum a fost modificat ȋncepând cu 15.01.2023. Și în speță e vorba de săvârșrea infracțiunii de abuz prin interzicerea exercitării drepturilor legitime în formă continuată și continuă și discriminare, așa cum s-a menționat.

De menţionat e faptul cǎ textul din Statutul profesiei de avocat şi din Legea nr. 51/1995 prevede obligativitatea și nu posibilitatea Baroului şi a UNBR de verificare a nedemnitǎţii pe ȋntreaga duratǎ a exercitǎrii profesiei şi Consiliul baroului se sesizeazǎ din oficiu sau la sesizarea oricǎrei persoane (ȋn ce o priveşte pe Marinescu Carmen), astfel cǎ susţinerea cǎ nu este sǎvârşitǎ infracţiunea de abuz ȋn formǎ continuatǎ şi continuǎ, respectiv cǎ nu am dreptul de a formula plângere ȋmpotriva soluţiei de clasare ȋn calitate de denunţǎtor, deşi ȋn fapt sunt persoanǎ vǎtǎmatǎ, aşa cum am arǎtat, nu are niciun temei jurdic şi constituie sǎvârşirea infracţiunilor de abuz ȋn serviciu cu obţinerea unui folos pentru sine/altul, favorizarea fǎptuitorului ȋn formǎ continuǎ de cǎtre organul de urmǎrire penalǎ şi judecǎtorul Curţii de Apel Craiova. De asemenea, din susţinerea Curţii de Apel Craiova, DNA, Consiliului Baroului Olt, UNBR se deduce ideea cǎ trebuia sǎ fi fǎcut 5-7 ani de ȋnchisoare pentru a putea fi reȋnscris ȋn barou!!, ceea ce nu a existat ȋn istoria universalǎ a dreptului şi aratǎ modul ȋn care se aplicǎ legislaţia şi se efectueazǎ justiţia ȋn România secolului 21, care nu are nicio tangenţǎ cu aşa zisul stat de drept, membrǎ a Uniunii Europene din 2007 şi a Consiliul Europei, ratificând Convenţia ȋn 1994. 

Subsemnatul,..., formulez plangere penala impotriva presedintelui si membrilor Consiliului UNBR, decanului si membrilor Consiliului Baroului Olt, pt. savarsirea infrac. prev de art. 297 CP rap. la art. 13^2 din L. nr. 78/2000 in forma continua si continuata, art. 297 (1), (2) CP in forma continua ... si continuata; decanului si membrilor Consiliului Baroului Iasi, presedintelui si membrilor Consiliului UNBR, pt. sav. infrac. prev. de art. 297 CP rap. la art. 13^2 din L. nr. 78/00 în formă continua; judecatorilor de la CA Iasi si Tribunalul Iasi din dos. nr. 1086/99/2021 (cu exceptia unuia din recurs care a facut opinie separata) pt. sav. infrac. prev. de art. 297 CP rap. la art. 13^2 din L. nr. 78/00 si solicit trimiterea in judecata a acestora.

In iulie 2022, numita Marinescu Carmen, fosta judecatoare la Trib. Olt, condamnata la 8 ani inchisoare pt. infrac. de coruptie, exclusa in noiembrie 2017 din B. Olt pt. nedemnitate, a fost reinscrisa in tabloul av. def. ai B. Olt prin sav. infrac. prev. de 297 CP rap. la art. 13^2 din L. nr. 78/2000, atat de catre decanul si membrii Consiliului Baroului Olt, cat si de catre presedintele si membrii Consiliului UNBR. Cu mentiunea ca, potr. art. 1 (6) din L. nr. 554/04: Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să solicite instanței anularea acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se pronunță, dacă a fost sesizată prin cererea de chemare în judecată, și asupra validității actelor juridice încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor juridice produse de acestea. Acțiunea poate fi introdusă în termen de un an de la data emiterii actului, astfel ca B. Olt nu-si putea revoca propria decizie dupa aproape 5 ani, intrucât nu-i fusese comunicata numitei Marinescu C. la inchisoare nefiind gasita la domiciliu, nici după 1 zi nu putea fi revocata fiind intrata in circuitul civil si producand efecte juridice. In afara acestui fapt, in 12.01.2023 a fost mod. art. 14 lit. a) din L. nr. 51/1995, tocmai in conf. cu decizia CCR nr. 230/2022 prin care fusese declarat neconstitutional acest text, astfel ca sus-numita trebuia exclusa din barou pt. nedemnitate, asa cum prevad expres disp. L. nr. 51/1995 si Statutului profesiei de avocat, Cons. Baroului avand obligatia verificarii nedemnitatii avocatilor pe intreaga per. a desfasurarii activitatii, cu atat mai mult cu cat UNBR a fost sesizat expres de catre mine, numita Marinescu C. poate face cerere de reabilitare judecatoreasca abia dupa 2031, fiind sav. infrac. prev. de 297 CP rap. la art. 13^2 din L. nr. 78/2000 in forma continua si continuata.

La inc. lunii dec. 2023 mi s-a comunicat de catre UNBR, ca in vederea sesizarii formulate de mine in feb. 2023, urma sa fiu audiat online prin aplicatia Zoom in data de 09.12.23 incepand cu ora 10,15, iar in cadrul asa zisei audieri care a avut loc in jurul orei 11,30 in care n-am fost lasat sa vorbesc nici 2 min. eu întreband că de aprox. 1,5 ani UNBR nu a avut cunostinta de aceasta, spunandu-mi-se ca n-am dreptul sa pun intrebari!? și mi s-a spus ca urma ca saptamana urmatoare UNBR sa dea o solutie care sa-mi fie comunicata si a trecut mai mult de 2,5 luni si nu mi s-a comunicat niciun raspuns, adica de mai mult de 1 an, astfel ca sus-numitii sav. infrac. prev. de art. 297 CP rap. la art. 13^2 din L. nr. 78/00 in forma continua si continuata.

Arat faptul ca prin sav. infrac. prev. de art. 297 (1), (2) CP, respectiv abuz in serviciu in forma calificata cu cons. deosebit de grave, interzicerea exer. drep. legitime si discriminare, prin ... am fost radiat din tabloul B. Olt pt. pretinsa nedemnitate care nu a existat niciodata, fiind respinsa contestatia mea ... de Cons. UNBR, iar in ... mi s-a comunicat de catre B. Olt dupa aproape 3 luni ... si numai urmare a sesizarii mele referitor ... care trebuia solutionata ..., refuzul reinscrierii mele in tabloul av. def., avand in vedere ca in afara faptului ca nu a existat niciodata vreo nedemnitate, ..., contestatia fiind respinsa de Cons. UNBR ..., sus-numitii savarsind astfel infrac. mentionate in forma continua ... si continuata.

In ce-i priveste pe decanul si membrii Cons. B. Iasi, cat si pe presedintele si membrii Cons. UNBR si judecatorii mentionati, arat faptul ca prin sc din 20.10.22 a Trib. Iasi in dos. nr. 1086/99/2021 a fost admisa contestatia formulata de Mirsanu Christy Gabriel si anulate dec. nr. 45/07.12.19 emisa de UNBR si nr. 161/21.12.12 emisa de B. Iasi, iar prin dc din 25.01.23 a CA Iasi a fost respins ca tardiv recursul formulat de B. Iasi si respins ca nefondat recursul formulat de UNBR, cu opinie separata a fost admis recursul formulat de UNBR, casata in parte sentinta si respinsa ca tardiva contestatia formulata de Mirsanu Christy.

Mentionez faptul ca sus-numitul a fost condamnat la 5 ani inchisoare pt. infrac. de coruptie (trafic de influenta), fiind radiat din tabloul B. IS prin dec. nr. 161/21.12.12, acesta formuland contestatia in 2019, adica dupa 7 ani!?, urmare a faptului ca nu i-a fost comunicata la inchisoare decizia si nu a fost gasit la domiciliu!?, ceea ce e absolut inadmisibil, atata timp cat decizia a produs efecte juridice timp de peste 10 ani pana la sol. def. a dos. mentionat, 25.01.23. Mai mult decat atat, asa cum am mentionat, intrucat in 15.01.23 a fost mod. art. 14 lit. a) din L. nr. 51/1995, tocmai urmare a dec. CCR nr. 230/2022, sus-numitul fiind nedemn, rezulta savarsirea infrac. aratate de judecatorii mentionati, precum si sav. infrac. de abuz prev. de art. 297 CP si art. 13^2 din L. nr. 78/00 in forma continua de Cons. B. IS si Cons. UNBR prin neexcluderea acestuia pt. nedemnitate dupa 15.01.23.

Arat faptul ca in sesizarea adresata UNBR in 08.02.23 am sesizat si aceste aspecte, reiterate in asa zisa audiere online din dec. 2023 si am trimis din nou sesizare scrisa prin care aratam ca B. IS si UNBR aveau obligatia excluderii lui MCG dupa modif. art. 14 lit. a) din L. nr. 51/1995, respectiv 15.01.23.

Mai sesizez abuzul de putere săv. de UNBR prin faptul ca prin nerespectarea disp. L. nr. 51/1995, cu de la sine putere înc. din 2017 examenele de admitere in profesie se organizeaza exclusiv la Bucuresti, in cond. in care se prevede expres ca se organizeaza in centrele teritoriale ale INPPA, asa cum a fost in 2011-16, acestea fiind lovite de nulitate absoluta.                                                                                    Ma constitui parte civila cu suma de 200.000.000 lei daune morale si despagubiri.

Prin cererea ȋnregistratǎ cu nr. 1241/85/2021 am chemat ȋn judecatǎ Statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor (MF) pentru a fi obligat sǎ-mi repare prejudiciul cauzat prin erori judiciare din dos. nr. 678/223/2020, respectiv dos. de executare silitǎ nr. 350/2020 al Biroului Executorului Judecǎtoresc (BEJ) Gǎtejescu Bogdan. Prin sc nr. 51/..2022 a Tribunalului Sibiu ȋn dos. nr. 1241/85/2021 a fost respinsǎ cererea de chemare ȋn judecatǎ ȋmpotriva statului român – MF, hotǎrâre lovitǎ de nulitate absolutǎ, fiind nemotivatǎ. Prin dc nr. 979/05.04.2023 a Curţii de Apel Alba Iulia a fost respins apelul tot fǎrǎ nicio motivare, hotârâri care sunt lovite de nulitate absolutǎ şi vǎdit abuzive, iar prin dc nr. 811/21.03.2024 a Ȋnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ȊCCJ) a fost anulat recursul ca netimbrat.

Hotǎrârea este vǎdit abuzivǎ, ȋncǎlcându-mi-se accesul la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţia României şi art. 6 din Convenţie, precum şi dreptul la un proces echitabil, ȋntrucât acţiunea era scutitǎ de taxa de timbru fiind vorba de reparare a prejudiciilor cauzate prin eroi judiciare dintr-un dosar de executare silitǎ, fiind ilegal rtespinsǎ cererea de reexaminare a taxei de timbru de Tribunalul Sibiu, cu menţiunea cǎ am achitat taxǎ de timbru de câte 20 lei la Tribunalul Sibiu şi Curtea de Apel Alba Iulia.

Deşi la instanţele de fond, apel taxa de timbru a fost 20 lei, ȋn recurs aceasta a fost 200 lei, adicǎ de 10 ori mai mare, ceea ce e absolut inadmisibil şi ȋn fapt potrivit Ordonanţei de Urgenţǎ a Guvernului (OUG) nr. 80/2013 era 100 lei, fiind alt abuz al instanţei de recurs (ȊCCJ), Ordonanţǎ vǎdit abuzivǎ, prin care a fost abrogatǎ Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, ȋn care se menţiona cǎ taxa de timbru ȋn apel/recurs era jumǎtate din taxa de timbru de la prima instanţǎ, la fel se menţioneazǎ ȋn OUG nr. 80/2013 ȋn cazul apelului, nu ȋnsǎ şi ȋn cazul recursului, ȋn care se menţioneazǎ cǎ recursul împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă; ȋn cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material [art. 488 pct. (8)], pentru cereri și acțiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puțin de 100 lei; în aceeași ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei – art. 24. Ȋn plus, prin ȋncheierea din 08.02.2024 a ȊCCJ a fost respinsǎ cererea de ajutor public pentru scutirea de la plata taxei de timbru de 200 lei sau reducerea acesteia ȋn dos. nr. 1241/85/2021/a1, hotǎrâre abuzivǎ, ȋncǎlcându-mi-se astfel accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil.

Ȋn ce priveşte hotǎrârea din dos. nr. 678/223/2020 ȋn care au fost sǎvârşite erorile judiciare a cǎror reparare a fost solicitatǎ, cu menţiunea cǎ şi in respectiva cauzǎ am achitata taxe de timbru, aşa cum am arǎtat pe larg atât ȋn apelul formulat ȋmpotriva ȋncheierii din .. a Judecǎtoriei Drǎgǎsani prin care a fost abuziv respinsǎ cererea de ȋncuviinţare a executǎrii silite la cererea executorului judecǎtoresc Gǎtejescu Bogdan!!, cât şi ȋn dos. nr. 1241/85/2021 pentru repararea prejudiciului cauzat, hotârǎrile respective erau vǎdit ilegale şi abuzive, cu ȋncǎlcarea normelor de procedurǎ şi normeler de drept aplicabile ȋn ce priveşţe executarea silitǎ. Mai mult, ȋnsuşi executorul judecǎtoresc prin ȋncheierea de admitere a cererii de ȋnregistrare a dos. de executare silitǎ a constatat cǎ erau ȋndeplinite condiţiile legale pentru demararea executǎrii silite solicitând instanţei ȋncuviinţarea executǎrii, adicǎ un executor judecǎţoresc este mult mai competent profesional juridic decât judecǎtorii infractori de la Judecǎtoria Drǎgǎşani, Tribunalul Vâlcea şi cei menţionaţi de la Tribunalul Sibiu, Curtea de Apel Alba Iulia, ȊCCJ.

Potrivit art. 632 al. (2) din Codul de procedurǎ civilǎ: Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute la art. 633, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare, iar potrivit art. 634 al. (1) pct. 3: Sunt hotărâri definitive hotărârile date în primă instanță, care nu au fost atacate cu apel; al. (2): Hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării. Ȋmpotriva hotârǎrii din dos. nr. 2793/223/2015 al Judecǎtoriei Drǎgǎşani, partea adversǎ Lǎutǎrescu Dumitru nu a formulat apel, hotârǎrea fiind aşadar definitivǎ cu privire la acesta la data expirǎrii termenului de apel (02.03.2020), aşa cum constatase de altfel şi executorul judecǎtoresc. Faptul cǎ eu am formulat apel nu putea ȋmpiedica şi ȋmpieta ȋn vreun fel demararea executǎrii silite conform textelor arǎtate, adicǎ, dacǎ nu aş fi formulat apel aş fi putut pune ȋn executare hotǎrârea, iar dacǎ am formulat, nu puteam, ceea ce e absolut inadmisibil atât timp cât partea adversǎ nu formulase apel şi deci hotârtarea era definitivǎ ȋn privinţa acesteia iar ȋn apelul formulat de mine nu putea fi modificatǎ hotǎrârea ȋn defavoarea mea, ȋn cel mai rǎu caz ar fi rǎmas aceeaşi ca la instanţa de fond prin respingerea apelului. Aşa cum am menţionat, faţǎ de partea care nu declarase apel hotǎrarea era definitivǎ la data expirǎrii termenului de apel. Menţionez cǎ prin sc nr. .. ȋn dos. nr. 2793/223/2015 a fost respinsǎ acţiunea formulatǎ de Lǎutǎrescu Dumitru şi a fost obligat sǎ-mi plateascǎ 624 lei cheltuieli de judecata, iar prin dc nr. .. a fost admis apelul şi modificatǎ hotǎrârea ȋn sensul obligǎrii la plata cheltuielior de judecatǎ ȋn sumǎ de 1174 lei (inclusiv 50 lei taxa de timbru ȋn apel). E adevǎrat cǎ pot executa ȋntreaga sumǎ dupǎ pronunţarea hotǎrârii din apel, ȋnsǎ am fǎcut cheltuieli de excutare silitǎ ȋn dos. nr. 350/2020 privind taxele de timbru pentru legalizarea hotǎrârii, ȋncuviinţarea executǎrii silite, cheltuieli de transport, copii xerox/imprimantǎ, expediere prin poştǎ, transport, taxǎ de timbru ȋn apel ȋn dos. nr. 678/223/2020, aşa cum am arǎtat ȋn acţiunea ȋmpotriva MF. Aşadar, având ȋn vedere cǎ sumele solicitate ca prejudiciu sunt relativ mici e absolut absurdǎ taxa de timbru de 200 lei ȋn recurs, de 10 ori mai mare decât la instanţele de fond, apel, ȋn condiţiile ȋn care ȋn fapt acţiunea contra MF era scutitǎ de taxa de timbru. Ȋn acţiunea ȋmpotriva MF am solicitat despǎgubiri şi urmare a faptului cǎ hotǎrǎrea din dos. nr. 2793/223/2015 a fost redactatǎ dupǎ mai mult de 1,5 ani (februarie 2020), iar potrivit dispoziţiilor legale trebuia redactatǎ ȋn 30 zile, conducând la executarea cu multǎ ȋntârziere a hotǎrârii, care a şi fost respinsǎ ȋn dos. nr. 678/223/2020!!

Excepție neconst. Prin decizia 7/2024 a fost admis RIL formulat de procururul general al PȊCCJ şi s-a statuat: În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările şi completările ulterioare, prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționari publici sau de angajați cu contract individual de muncă, independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România".

ÎCCJ își arogă puteri neconstituţionale, nefiind prima dată, așa cum a mai statuat și CCR, numai că acum a depășit limita absurdului inexistent vreodată în istoria universala a dreptului, face absolut inaplicabilă o lege, care echivalează exact cu abrogarea, prin anihilarea tuturor efectelor acesteia. ÎCCJ nu are nicidecum o asemenea prerogativă constitutionala și acest grav derapaj anticonstituțional trebuie îndreptat de CCR. Conform dec. RIL, cj nu sunt obligaţi să se înscrie în formele de asociere la nivel judeţean, naţional, adică în CCJ teritoriale şi în tabloul cu drept de exercitare, aşa cum menţionează expres Legea şi Statutul. Faptul că in art. 5 din L. nr. 514/2003 se menţionează că acestia (cj) se pot asocia în structuri judeţene nu poate fi interpretat decât în concordanţǎ cu conţinutul întregii legi, care menţionează explicit: consilierii juridici au drepturile și obligațiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional ... (art. 6); Asociația profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora în condiții similare evidentei barourilor de avocaţi (art. 21); Asociațiile profesionale se vor înființa și statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi (art. 25); Evidentele consilierilor juridici și actualizarea permanenta a acestora se vor realiza de către asociațiile profesionale la sfârșitul fiecărui an și se vor comunica prefecturii, consiliului județean, instanțelor judecătorești, organelor de urmărire penală și baroului din județul respectiv (art. 26).

Aşa cum prin declararea neconstitutionaliatii art. 155 (1) CP, intregul articol a rǎmas fǎrǎ efecte juridice ca şi cum ar fi fost inexistent (pânǎ la adoptarea OUG nr. 71/30.05.2022), tot astfel de întâmplă cu prezenta dec. RIL care face total inaplicabilă prin anihilarea tuturor efectelor, similar abrogării, Legea 514/2003. Legea face în tot cuprinsul ei referire şi trimitere la Legea 51/1995 a avocaturii şi Statutul profesiei de avocat, menţionându-se cǎ se aplică similar, atât în ce privește cazurile de nedemnitate (art. 9), dobândirea şi încetarea calitǎţii de cj (art. 8), efectuarea stagiului de pregǎtire profesionalǎ, cj îndrumător, definitivarea în profesie, respectiv dobândirea calitǎţi de cj stagiar, care poate pune concluzii la Jud.ecǎtorie, Tribunal ca instanţă de fond, respectiv cj definitiv, la toate instanţele, răspunderea disciplinarǎ etc. Potr. art. 54, 87 din Statut: Exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic: consultanţă, asistenţă, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate şi contrasemnare de acte juridice de către persoane neautorizate prin nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic şi se sancţionează conform legii penale; art. 87: După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut, consultanţa, redactarea, avizarea pentru legalitate şi contrasemnarea actelor juridice, asistenţa şi reprezentarea juridică a instituţiilor, autorităţilor publice, a persoanelor juridice se vor realiza numai de către consilierii juridici înscrişi în Tablou; art. 3: Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare Tablou, ţinut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România.

Conform dec. RIL, rezultă că absolut niciun text din L. 514/2003 nu poate avea aplicabilitate, întrucât, neexistând obligaţia înscrierii în tabloul CCJ teritorial, nu poate fi aplicabil niciun text referitor la stagiul profesional, cj îndrumător, definitivarea în profesie, tabloul cj stagiari, definitivi care menţioneazǎ instanţele la care au dreptul să pună concluzii, nedemnitatea, răspunderea disciplinarǎ, care se menționează expres că se aplică similar Legii și Statutului profesiei de avocat. Nu mai poate exista calitatea de cj stagiar, definitiv, ca în cazul avocaţilor, la care se face referire că se aplică similar, (absolut) orice persoanǎ total incompetentǎ prin simpla obținere a licenței în drept (care nu e absolut niciun impediment de obținut pentru aproape oricine, aşa cum se cunoaşte) devine direct cj definitiv prin angajarea la propria firmă sau alta privată etc., nu dă socoteală nimănui, nu-l întreabă nimeni dacă e nedemn, condamnat, are cazier etc., nu are nevoie de niciun stagiu profesional, de cj îndrumător, definitivare în profesie, nu răspunde disciplinar în fața nimănui decât sie însuși!? Sau probabil își susține proba de definitivare în profesie cu el însuși!! și-și acordă astfel acest titlu.

Aşadar, efectele dec. RIL fac total inaplicabilǎ şi anihileazǎ toate efectele L. 514/2003 ca și cum ar fi abrogată, inexistentă, ȊCCJ arogându-şi astfel atribuţii neconstituţionale care pot conduce la abrogarea şi inaplicabilitatea unei legi, ceea ce e absolut inadmisibil!! Totodată, devin inaplicabile dispoziţiile art. 20 din L. 51/1995, care menționează: Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care, până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, grefier cu studii superioare juridice, magistrat-asistent, executor judecătoresc, consilier juridicsau jurisconsult timp de 5 ani dobândește calitatea de avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiția promovării examenului de definitivat în profesia din care provine. Întrebarea e, cum un astfel de pretins cj poate dovedi obținerea definitivǎrii în profesie dacă susține cu sine însuși această așa zisă definitivare, probabil tot el însuși trebuie să-și elibereze și certificatul de definitivat.

Textele din Constituţie ȋncǎlcate sunt: art. 61 Parlamentul – rolul şi structura; art. 124 Ȋnfǎptuirea justiţiei; art. 126 al. (1)-(3) Instanţele judecǎtoreşti; art. 53 Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertǎţi; art. 16 al. (1)-(2) Egalitatea ȋn drepturi; art. 15 (1) Universalitatea; art. 1 (5) Statul român; art. 4 (2) Unitatea poporului şi egalitatea ȋntre cetǎţeni.

Subsemnatul, ..., arat faptul ca potr. art. 269 (1) din L. nr. 303/2022: judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată, de către Ministerul Finanțelor, cererea de chemare în judecată, ceea ce nu s-a facut in prezenta cauza, astfel ca se impune comunicarea cererii catre acestia, sub sanctiunea nulitatii.

Invoc nulitatea intampinarilor formulate de AJFP Valcea, intrucat cj care a redactat si semnat intampinarea nu a facut dovada exercitarii legale a profesiei, respectiv ca e inscris in tabloul cu drept de exercitare al CCJ Valcea, tablou care trebuie sa fie afisat la sediul instantelor, acelasi lucru fiind valabil si in cazul sefului serviciu juridic din cadrul AJFP Valcea, chiar dacă intampinarea e semnata si de conducatorul institutiei, aceasta este intocmita si semnata de pretins cj. Arat ca MF e reprezentat prin ministru si nu prin sef administratie AJFP Valcea, intampinarea fiind lovita de nulitate absoluta potr. art. 54, 87 din Statutul prof. de cj.

Arat ca hot. din dos. nr. 165/223/2023, 2595/223/2023 nu sunt redactate si acestea constituie, asa cum am aratat, rezultatul sav. de infrac. si abateri disc. grave si erori jud. Insusi procurorul se autocotrazice, comunicandu-mi 2 citatii in care se mentioneaza ca am calitatea de pers. vatamata in dos. nr. 1213/P/2021, iar apoi mi s-a spus fraudulos ca nu am calitatea de pers. vatamata, ci de martor!?, fiind pus sa dau o astfel de declaratie şi că pers. văt. ar fi fost Ciusel L., nici instanta nu a statuat ca nu am calitatea de pers. vatamata, fiindu-mi totodata interzis dreptul de a fi prezent pt. a-i putea adresa intrebari, intrucat aceasta a avut calitatea de martor in cauza, ceea ce constituie motiv de nulitate. De asemenea, instanta se contrazice grosolan in raport cu alte hotararii prin care statuase ca imi fusese incalcat dreptul prev. de art. 81 lit. g) CPP si a desfiintat solutiile de clasare si a retrimis procurorului pt. continuarea cercetarilor, hot. din dos. nr. 165/223/2023, 2595/223/2023 fiind lovite de nulitate absoluta.

Asa cum am aratat pe larg, ordonanta de clasare din dos. nr. 1213/P/2021 e lovita de nulitate absoluta, nefacandu-se nicio referire si cercetare si dat vreo solutie cu privire la sav. infrac. de abuz in serviciu de catre fct. Primariei Gusoeni care au refuzat primirea si inreg. cererii lui Ciusel Lucretia in 15.09.21, iar infrac. de abuz savarsita de primarul Concioiu N. e evidenta, acesta neraspunzand niciodata cu privire la cererile trimise in 16.09.21, 30.06.22 si neeliberand adev. solicitate, ordonanta si implicit hotararea fiind lovite de nulitate si sub acest aspect.

In ce priveste dos. nr. 892/P/2022, de asemenea, procurorul mi-a incalcat dreptul prev. de art. 81 lit. g) CPP, existand aceeasi autocontrazicere a instantei mentionata, prefacandu-se fraudulos ca m-a chemat la audiere pt. 22.06.23, cand de fapt s-a ascuns si a refuzat sa ma audieze, audiind-o in ascuns!? pe Stoica T. sau poate tocmai de aceea si din actele cauzei rezulta indubitabil savarsirea infrac. de abuz de catre sus-numita, procurorul savarsind grosolane infrac. de abuz si fav. a faptuitorului si autocontrazicandu-se grosolan in cuprinsul ordonantei. In afara faptului ca nu a efectuat actele care se impuneau, respectiv audierea fct. de la SPCLEP Dragasani care s-au deplasat la locuinta lui Criveanu Gheorghe pt. luarea declaratiei de luare in spatiu de la 20 km (40 km dus-intors), intrucat numita Stoica T. a refuzat nejustificat, ceea ce constituie motiv de nulitate absoluta.

Din disp. art. 28 din OUG nr. 97/2005, invocate de procuror, care se autocontrazice grosolan, rezulta indubitabil ca numita Stoica T. avea obligatia de a-i lua declaratia cu privire la primirea in spatiu a mea lui Criveanu Gheorghe, respectiv deplasarea la locuinta acestuia, atat timp cat avea titlu de proprietate – hot. jud. – privind imobilul locuinta, avea obligatia luarii acesteia chiar si fara sa fi detinut hot. jud., respectiv titlu de proprietate.

In adresa nr. 340206/15.12.22 semnata chiar de Stoica T., se mentioneaza ca am apelat de pe tel. mobil nr. de tel. de serviciu al postului de politie solicitand org. de politie sa se deplaseze la locuinta lui Criveanu Gheorghe pt. a-i elibera o adeverinta de luare in spatiu (fiind mentionat gresit, corect pt. a i se lua declaratie de luare in spatiu), insa i s-a adus la cunostinta ca nu este de competenta org. de politie!?, rezultand indubitabil ca sustinerea procurorului ca nu exista vreo proba ca am solicitat deplasarea la locuinta pt. luarea declaratiei e vadit abuziva si constuituie sav. infrac. de abuz si fav. faptuitorului. Am fost indrumat sa ma adresez Primariei si nu SPCLEP, primaria neavand atributii cu privire la luarea declaratiei de luare in spatiu, invocandu-se in fapt ca-mi trebuia o adeverinta de la primarie, care nu era necesara, asa cum rezulta din textul de lege. Și însuși Concioiu N. săv. de mulți ani abuz în formă continuă refuzând să răspundă. 

PS.: art. 60 (3) din Normele de aplicare menționează expres că dacă pers. nu se poate deplasa, completarea declarației se face în prezența notarului public., ... polițistului de ordine publică în cazul pers. care dom. în mediul rural, care se deplasează așadar la dom. acesteia. Infrac. Stoica M. se autocontrazice, menționând că nu există probe că am sunat la poliție și am cerut acest lucru, iar apoi că art. 28 din Lege menționează că declarația se completează în prezența polițistului de ordine pub., dar nu că e obligat să se deplaseze la domiciliul găzduitorului!? Or, numita Stoica T. nu a invocat așa ceva, ci faptul ca să iau adeverință de la infrac. criminal Concioiu, care nu răspunde de peste 2,5 ani!! Împotriva criminalului Concioiu am numeroase acțiuni civile și penale, inclusiv multe zeci-sute de mild. daune pt. că fără niciun drept în cauze în care nu e parte a depus la ÎCCJ ș.a. hârtii și acte false și defăimăttoare la adresa mea, mi-a facut den. calomioase și mi-a adus insulte și acuzații grosolane și nu în ultimul rând să vedem cum o s-o dea la înrtors orice proc./jud. infractor din lume că nu e infrac. neex. hot. jud., atât timp cât hot. de susp. a actului era executoriie și nu a executat-o niciodată!!

Un abuz grosolan, fǎrǎ precedent, privind pe criminalul Concioiu şi menţionez cǎ am formulat pl. penalǎ ȋmpotriva infrac. Pǎtraşcu (Nemeş) – preş. s. vot. Guşoianca - , poliţiştilor ȋn cauzǎ şi celor care au plecat cu urna mobilǎ la ora 11, ȋn cond., ȋn care nu se putea pleca decât dupǎ ora 14 atât timp cât cererile se primeau pânǎ la aceastǎ orǎ. De asemenea, am formulat sesizare la AEP şi la BEC, acesta a trimis-o la BEJ VL care a trimis-o Secţiei 3 Pol. Suteşti? A fost sg secţie de votare din judeţ şi probabil din ţarǎ, respectiv sg preşedinte de secţie, care a interzis accesul Observatorilor interni delegaţi de mai multe asociaţii (ȋn speţǎ, cazul meu, EDUVITAL), acces care se fǎcea aşa cum se menţioneazǎ ȋn Ghidul secţiilor de votare ȋn baza ecusonului, acreditǎrii de AEP a asociaţiei şi CI. De asemenea, sus-numita a refuzat sa respecte disp. Circ. Guş., care a menţionat cǎ actele era valabile şi ȋn acelaşi mod fusese permis accesul la toate secţiile din judeţ şi pt. mai multe asociaţii similare. Un alt abuz gros. sǎv. de infrac. de la Tr. VL, CAP, care au admis cont. la exec.!? formulatǎ de criminalul Concioiu privind oblig. plǎţii aj. social pt. per. martie-mai 2021, urmare a anulǎrii disp. de susp. a aj. social ȋnc. cu 01.03.2 (sc 08.12.21 Tr. VL). Atât timp cât s-a dispus aşa zisa repunere ȋn drepturi (care ȋn fapt n-a fost fǎcutǎ niciodatǎ) ȋn iulie 2022 nu se poate susţine nicidecum cǎ ar fi putut avea de plǎtit mai puţin decât pt. per. martie 2021-iulie 2022. Dacǎ, aşa cum se susţine fraudulos, disp. de susp. a aj. social a lui Concioiu (01.03.21) a avut efecte 3 luni, ȋn baza ei fiind emise disp. de susp. din martie de AJPIS, disp. de ȋncetare a dreptului (iunie 2021 primar), ȋncetare a plǎţii (iulie AJPIS), atât timp cât era nulǎ prima care a stat la baza emiterii celorlalte, indubuitabil sunt lovite de nulitate acestea, iar obligaţia contestǎrii lor nu revenea mie, ci AJPIS, primar, potr. art. 1 (6) din L. nr. 554/04, cu respectarea term. prev. de acesta. Rezultǎ, aşadar, cǎ ȋn cazul necontes. şi neanulǎrii disp. de ȋncetare a drep./plǎţii emise ȋn baza disp. de susp., infrac. Concioiu e responsabil de plata desp. pe per. nelimitatǎ pânǎ la pensionare, neputându-se emite disp. din iulie 2022 de aşa zisǎ repunere ȋn drept, care e lovitǎ de nul. abs. şi inadmisibilǎ şi ȋn plus constituie sǎv. de infrac. Adicǎ, ori disp. din martie 2021 de susp. a produs efecte 3 luni, deci neanulându-se disp. din iunie 2021, respectiv iulie a AJPIS de ȋncetare nu se putea emite disp. din iulie 2022 de Concioiu de aşa zisǎ repunere ȋn drept, ori a produs efecte pânǎ la emiterea acesteia din urmǎ (martie 2021-iulie 2022), adicǎ are de plǎtit aj. social pt. aceastǎ per. Aşadar, nicidecum nu poate avea de plǎtit mai puţin, ci eventual nelimitat pânǎ la pensionare, cum am menţionat, atât timp cât nu sunt repus ȋn drept de la sol. def. a cauzei de anulare a disp. din martie 2021 (sep. 2022), adicǎ, niciodatǎ. Aşadar, hot. din aşa zisa cont. la exec. a lui Concioiu e ȋn contradicţie cu hot. din dos. CAP privind contestarea disp. din iulie 2022 de aşa zisǎ repunere ȋn drept şi disp. din august 2022 de susp. din nou, cât şi cu hot. din iunie 2022 prin care s-a dispus susp. disp. din martie 2021 (anulatǎ prin sc din 08.12.21) pânǎ la sol. def. Cf. hot. Tr. VL din cont. la exec., rezultǎ cǎ dacǎ disp. de susp. din martie 2021 a produs efecte 3 luni, nu se putea dispune ȋn iunie 2022 susp. acesteia, atât timp cât efectele erau ȋncetate cu peste 1 an ȋn urmǎ!?, deci era caducǎ o asemenea cerere de susp. şi cu atât mai puţin nu se puteau emite disp. din iulie 2022 de aşa zisǎ repunere ȋn drept, respectiv august de susp. din nou, fiind total inadm., nu numai lovite de nul. abs. Ceea ce se fac cǎ nu ȋnţeleg infrac. Concioiu şi av. pe care plǎteşte cu mild. lei/an cu banii statului, ceea ce constituie cele mai gros. infrac., precxum şi Tr. VL, CAP, e faptul cǎ, pe de o parte, ȋn afarǎ de faptul ca atât hot. de susp. din iunie 2022 a disp. din martie 2021, cât şi disp. din iulie, august 2022 sunt lovite de nul. abs. şi inadmisibile, ȋn plus, aşa cum an menţionat, emiterea acestora din urmǎ constituie sǎv. de gros. infrac., dec. AJPIS din martie, iulie 2021, disp. lui Concioiu din iunie 2021 emise ȋn baza disp. din martie 2021 sunt lovite de nul. abs., potrivit principiului nullum este nullum producit efectum, adicǎ prin anularea actului principal e lovit de nulitate şi actul subsecvent care a stat la baza emiterii acestuia. Şi, cum am menţionat, obligaţia cont. lor nu revenea mie, ci lui Concioiu, AJPIS, cu menţiunea cǎ e normal cǎ intenţionat nu le-am contestat şi nici n-aveam de ce. Ȋn afara faptului cǎ celelalte disp. erau lovite de nulitate, potr. rǎsp. delictuale prev. de art. 1349, 1357 C. civ. ş.u., Concioiu se face vinovat de repararea ȋntregului prej. cauzat urmare a emiterii disp. din martie 2021 care a stat la baza emiterii celorlalte disp. şi tocmai cǎ existǎ pe rol mai multe acţiuni ȋn acest sens. Aşa cum amn menţionat, prejudiciul nu e pt. per. marttie 2021-iulie 2022, nici martie 2021-sep. 2022 (sol def. a cauzei privind anul. disp. din martie 2021), ci pânǎ la repunerea ȋn drepturi ȋnc. cu sep.-oct. 2022 (care nu a fost fǎcutǎ niciodatǎ), adicǎ pânǎ la pensionare. Cu menţiunea cǎ in respectiva cauzǎ am solicitat daune morale de 50 mild. lei vechi numai pânǎ la sol. cauzei, deci nu pânǎ la pensie, neacordate fǎrǎ nicio motivare de Tr. VL, iar CAP a anulat recursul ca nesemnat!? ȋn cond.ȋn care ȋn afara faptului cǎ era semnat potr. disp.legale, aşa cum se menţioneazǎ şi ȋntr-o hot. ȊCCJ, cont. ad-tiv, aprilie 2023 (e valabilǎ semnǎtura olografǎ ȋn copie aflatǎ ȋn doc. ataşat trimis prin poştǎ elec.), fusese expediat recursul scris şi semnat olograf de mânǎ prin poştǎ!!, astfel cǎ hot. e lovitǎ de nulitate abs. şi m-am ȋndreptat cu aţiune ȋmpotriva statului. Ȋn ce priveşte sol. frauduloasǎ a cont. disp. din iulie, august 2022, hot. CAP e lovitǎ de nul. abs. şi inadm. şi constituie sǎv. de gros. Inbfrac., abateri disc., erori jud. Aşa cum am arǎtat, disp. ȋn cauzǎ erau lovite de nul. abs. şi inadm., emiterea lor constituia de fapt sǎv. de gros. infrac., de asemenea, inad. şi lovitǎ de nul. abs. e şi hot. din iunie 2022 de susp. a disp. din martie 2021 care era caducǎ de mai mult de 1 an!? Ȋn afara acestui fapt, atât timp cât cf. actelor dos., aşa cum se menţiona ȋn hot. Tr. VL, datoritǎ afec. medicale nu puteam efectua activ. pretinse, fiind deci lovitǎ de nul. disp. din iulie 2022 care prevedea asemenea obligaţii, nu am fost asigurat la sǎn. din martie 2021 pânǎ la sf. lui august 2022 (din cauza exclusivǎ a criminalului Concioiu), deci nu puteam obţine adeverinţe medicale, scutiri pt. per. 14-31.07.22. Mai mult, aşa cum se autocontrazice gros. CAP, cf. Normelor de aplicare a Legii, refuzul nejus. – ȋn cauzǎ nu putea fi vorba nicidecum de vreun asemenea refuz – de efec. a activ. 2 luni consecutiv conduce la susp. drep., iar disp. de susp. dateazǎ 31.08.22 retroactiv ȋnc. cu 01.08, ceea ce era absolut inadmisibil, nu s-ar fi putut emite o asemenea disp. decât ulterior 01.09, respectiv la sf. lunii sep., in fapt ȋnc. lunii oct. numai dacǎ pe parcursul lunii sep. nu as fi prezentat adeverinţe etc., hot. fiind aşadar lovitǎ de nul. abs., contradictiorie şi inadm. şi constituie sǎv. de gros. infrac. De asemenea, Tr. VL, CAP ȋncalcǎ ordinea de drept const. contrazicǎndu­-şi propriile hot. de anulare a disp. din martie 2021 prin neaplicarea amenzii şi neacordarea desp. potr. art. 24-25 din L. 554/04 pt. neex. hot. din sep. 2022, când s-a sol. def. cont. ȋmpotriva disp. din martie 2021, menţionându-se cǎ prin hot. de anulare a disp. nu a fost obligat sǎ modifice su sǎ emitǎ un act ad-tiv!? şi cǎ exec. silitǎ se face potrivit drep. comun, rezultând astfel indubitabil cǎ numitul Concioiu nu e obligat sǎ mǎ repunǎ ȋn drepturi, dar e responsabil de plata desp. pe per. nelimitatǎ, adicǎ pânǎ la pensie (atât timp cât nu mǎ repune ȋn drep.). De asemenea, rezultǎ cǎ nici nu e nevoie de form. altor acţiuni privind rǎsp. delic. sus-menţionate şi cǎ ȋn fapt, aşa cum se menţioneazǎ, ȋn cadul exec. silite demarate e obligat la plata acestora. Aşadar, toate hot. sunt ȋn contradicţie unele cu altele, hot. din martie 2023 CAP privind contes. disp. din iulie, august 2022 cu hot. din ianuarie 2023 prin care s-a respins recursul ȋmpotriva respingerii aplicǎrii amenzii pe zi de ȋnt. şi obligǎrii la penal. de ȋnt., aceasta din urmǎ e ȋn contrad. cu hot. din iunie 2022 de susp. a disp. din martie 2021 care era caducǎ de peste 1 an, urmare a cǎreia aveau sǎ fie emise disp. din iulie, august 2022, inadm. şi lovite de nul. abs., iar hot. din iunie 2024 din apel cont. la exec. a lui Concioiu e ȋn contradicţie cu toate acestea şi ȋn mod direct cu hot. CAP din martie 2023, ian. 2023. De menționat e că pe rolul CEDO de află cerere privind hot. CAP din ian. 2023 (Tr. VL oct. 2022) privind refuzul aplicării amenzii și penal. pe zi de înt., respectiv repunerii în drepturi potrivit hot. def. din sep. 2022, hot. care sunt cum am arătat contrare ordinii de drept constituționale. De asemenea, hot. Tr. VL din oct. 2022 privind susp. și anularea disp. din iulie, august 2022, executorie în ce privește susp. (și împotriva căreia nu s-a formulat recurs), neexecutată niciodată, constituie infrac. 

Subsemnatul, ... formulez cerere de completare a actiunii din ... si solicit obligarea patatului Statul roman si la repararea prej. cauzate prin erori judiciare din dos. nr. ..., respectiv ..., cu dob./actualizarea inc. din ...

Prin ... a fost admisa actiunea impotriva paratilor ... si obligata parata ... sa-mi achite (mentionat gresit in loc de restituie) ... reprez. cval. pompei submersibile, cu dob. legala incepand ... De asemenea, a fost obligata la plata ch. de judecata de ... si la plata catre stat a sumei ...reprez. aj. public si a fost respinsa cererea de acordare a daunelor morale. Hotararea a fost redactata dupa mai mult de 3,5 luni numai urmare a cont. de terg. formulate pe rolul Trib. Valcea, fiind cunoscut ca judecatoarea in cauza are sute de hot. neredactate de multi ani din urma, inclusiv in cazul meu, si aceasta constituie grava eroare judiciara, dovada a crasei incompetente si nu numai.

In ... am formulat cerere de indreptare si lamurire pt. faptul ca nu s-a pronuntat asupra cererii privind actualizarea denitului ..., ci numai a dobanzii, de asemenea, e contradictie atat in considerente, cat si intre acestea si dispozitiv, intrucat se mentioneaza ca a fost admisa actiunea impotriva paratilor ..., dar obliga parata ... la achitarea sumei, in conditiile in care trebuiau obligati in solidar, fara a se mentiona nicaieri de ce nu s-a dispus obligarea paratei ... la plata desp. in conditiile in care fusese admisa actiunea inclusiv impotriva acesteia.

Prin sav. de abateri disc., erori jud., infractiuni si crasa incompetenta, cum am mentionat, si nu numai, dos. ... a fost trimis in apel contrar normelor de proc., acesta neputand fi trimis decat dupa solutionarea cererii de completare si lamurire iar apelul nu poate fi astfel solutionat. Mai mult, prin sav. de infrac. grosolane, abateri disc., de data asta vadita rea credinta nu numai crasa incompetenta, refuza sa solutioneze cererea din ... pana acum si in continuare, suspendand solutionarea cererii!? tot prin incalcarea normelor de procedura, fiind inadmisibila susp. solutionarii cererii de completare si lamurire, neaplicandu-se procedura contencioasa si nefiind necesara solicitarea solutionarii in lipsa, cererea se solutioneaza exclusiv in baza cererii formulate, hotarare care e supusa cailor de atac prev. de lege. Desi am arat acest aspect in recursul formulat impotriva incheierii de suspendare ..., precum si faptul ca cererea de indreptare si de lamurire este pe larg motivata, prin ... a fost respins recursul, ceea ce constituie sav. de infrac. grosolane, abateri disc. si erori jud.

Am aratat faptul ca insasi sus-numita se autocontrazice grosolan, intrucat aceasta, tot din grava neglijenta si incompetenta, prin sc ... nu se pronuntase asupra cererii privind actualizarea debitului, ci numai a dobanzii, si la fel am formulat cerere de completare solutionata (admisa) prin ... in dos. ..., pe care am depus-o in dos. mentionat in recurs. De asemenea, am aratat ca datorita incompetentei crase si sav. de abateri disc. si infrac., dos. de fond a fost trimis abuziv in apel, prin incalcarea normelor de proc., neputandu-se solutiona nici apelul si refuzandu-se solutionarea cererii de completare si lamurire, tocmai de aceea nu a putut solutiona cererea, trebuind sa solicite restituirea dos. din apel si in afara acestui fapt ii e lene sa citeasca, intrucat cererea de completare si lamurire e pe larg motivata, cum am aratat, dovada a lenei crase si incompetentei e faptul ca are mii de hotatari neredactate de multi ani si o asemenea persoana trebuia de multi ani exclusa din magistratura (ca si cei mentionati din recurs si altii).

Infrac. gros. săv. de Tr. VL, CA AI, CA Cr., CAB într-un dos. contra UNBR, B. OT, anulat fraudulos prin săv. de infr. de către Mateescu B. (Tr. VL), care a respins cererea de aj. pub. fără nicio motivare, deşi sunt îndeplinite cond. pt. scutirea de la plata t. tim., iar la CA AI, CA Cr., CAB am făcut contra UNBR, B. OT, Tr. VL, prima a anulat-o tot fraudulos, după ce a admis reex. t. tim. menţionând că e 450 lei, deşi e 150 sau 250, apoi a anulat-o pt. că n-am formulat cerere de aj. pub., într-adevăr, n-am formulat, dar avea obligaţia după com. hot. de reex. să-mi comunice din nou să depun t. tim. sau să formulez cerere de aj. pub., aşa cum au menţionat alte instanţe (inclusiv Jud. Drag.) şi, deşi trebuia admisă cererea de reex. a anul. cererii, a fost respinsă, iar într-un alt dos. aceeaşi CA AI mi-a comunicat din nou după comunicarea hot. de reex. a t. tim., deşi formulasem cerere de aj. pub., adică se autocontrazice. CA Cr. a săv. un abuz şi mai grosolan şi evident, după ce a admis cererea de reex. a t. tim. stabilind că e 220 lei şi a admis cererea de aj. pub., deci nu exista niciun motiv pt. anularea cererii, a fost anulată fără nicio motivare, cu atât mai mult cu cât în cont. ad-tiv e proc. derog. specială de la proc. civ. şi nu se aplică art. 200 CPC, art. 13 din L. 554/04 menţionează că la primirea cererii jud. citează părţile şi aut. pub. pârâtă e obligată să depună întreaga doc. o dată cu întâmpinarea (sub sancțiunea amenzii pe zi de înt. şi plăţii de desp.), nu există probe decât exclusiv docum. pe care e oblig. s-o depună aut. pub., iar probele nu sunt sub sancţiunea nul. nici potr. art. 200 CPC, înscrisurile putând fi depuse până la sol. recursului. De altfel, nici Tr. VL, CA AI nu au menţionat nicio altă oblig. decât t. tim. Cererea de reex. a fost respinsă fraudulos, prin sav. de infrac., erori jud., anulată prin respingerea ca tardivă a cererii de aj. pub.!?, ceea ce nu poate exista. CAB la fel a anulat cererea prin săv. de infrac. atât de jud., cât şi de pers. arhivei, care nu a înreg. cererea ce reex. a t. tim. – motiv pt. care am făcut pl. pen. la PÎCCJ – , adică, cererea de chemare în jud., cererea de reex. a anul. cererii, cererea de aj. pub. în cererea de reex. şi de reex. a resp. aj. pub. au fost înreg., numai cererea de reex. a t. tim. privind acţiunea de fond, nu, în reex. anul. cererii a fost fraudulos respinsă cererea de aj. pub., dar a fost admisă reex., iar cererea de reex. a anul. cererii a fost respinsă menţionând că nu a fost înreg. nicio cerere de reex. a t. tim.!? (care nu există nici în dos. elec., motiv pt. care am formulat pl. pen. menţionată). Imbecilii psihopaţi infrac. nu sunt conştienţi că oricum UNBR, B. OT, statul vor trebui să-mi plătească şi vor plăti oblig. mii de mild., indiferent de acţiunile mârşave săv., respectiv faptul că acţiunea se referea la anularea dec. de înscriere în B. OT a numitei Marinescu C. în iulie 2022 şi a lui Mîrşanu G. în ian. 2023 în B. IS şi obligarea UNBR să dispună sancţionarea cu excluderea din prof. a tuturor mem. Cons. B. OT şi decanului şi să-mi plătească daune de sute-mii de mild. lei (vechi). Pt. că am făcut pl. pen. contra preş. şi mem. Cons. UNBR, dec. şi mem. Cons. B. OT, dec. şi mem. Cons. B. IS şi 1 jud. de la Tr. IS şi 2 din cei 3 din recurs de la CA IS în dos. privindu-l pe Mîrşanu şi m-am constituit p. civ. cu 200.000.000 lei (2 mii de mild., adică 40 mil. euro), de asemenea, am făcut ses. la CNCD privind discriminarea gros. săv. faţă de mine în raport cu sus-numiţii şi faptul că UNBR, B. OT aplică discreţionar, după bunul plac, legile, prin săv. infrac. de abuz în formă cal. în formă continuă şi continuată de mulţi ani şi în cont. la nesfârşit cu cons. deosebit de grave, prin inter. exer. drep. şi discriminare, respectiv abuz în formă continuă şi continuată cu obţinerea unui folos pt. sine/altul, asim. infrac. de corupţie, şi să vedem ce spun atât ÎCCJ, cât şi CEDO de aşa ceva, caz unic în istoria univ. a avoc, de altfel, şi de asem. aceiaşi (deşi acum sunt alţii) infrac. de la CCR. Tot prin abuz de putere UNBR nu respectă disp. L. 51/95, exam. de admitere în avoc. înc. din 2017 fiind lovite de nul. abs. 

Și oricum statul plătește obligatoriu mii de mild, întrucât în afara faptului că e caz unicat în istoria univ. a avoc., de umilință, persecuție, discriminare și săv. celor mai gros. infrac. de B. OT, UNBR, care trebuiau și trebuie băgați la închis, decan, consilieri, președinte, inclusiv îndeosebi pt. cazul Marinescu C., pt. care statul român va fi spulberat fără drept de apel de CEDO, în revizuirea penală, cauză în care s-au săv. cele mai gros. infrac. de abuz în formă cal. cu consecințe deosebit de grave, repres. nedreaptă, cea mai mare eroare jud., pt. care autorii trebuiau băgați zeci de ani la închis. și oricum vor plăti ei și urmașii, prin înc. tuturor normelor de drept intern/internațional, drep. leg. ale părților, neresp. tuturor normelor de proc., dec. CCR etc., hot. erau lovite de nul. abs., fiind pron. de instanțe necompetente, Jud. Drag., CAP, comp. apar CAP, ÎCCJ. Acest motiv, care e de nul. abs., potr. art. 281 CPP, poate fi invocat oricând, inclusiv în căile extraordinare de atac, respecrtiv revizuire, aceasta întemeindu-se art. 453 a)-d), adică împrejurări noi necunoscute la data sol. cauzei, săv. infrac. de mărturii mincinoase, jud., proc. cauzei au săv. infrac. gros., dovedite, atât prin înreg. audio a șed. de judecată din recurs în casație, hot. pron. de CAP, Jud. Drag., ÎCCJ, respingerea ilegală fără nicio motivare a ses. CCR de CAP, ÎCCJ, în cond. în care erau de deplin înd. cond. prev. de art. 29 din L. 47/92, înc. tuturor normelor. procesual penale și de drept penal intern, internațional prin înc. tuturor drep. legitime la apărare, dar e suficient sg motiv, nulitate abs. pt. necomp. materială a instanțelor. Motivul nul. abs. prev. de art. 281 CPP putea fi invocat și în recursul în casație, dar nu a fost invocat și nici soluționat, nici n-avea cum dacă nu fusese invocat. Știe javra infrac. Stroe că nu pot avea scăpare ea și ceilalți și nu-i doresc să moară înainte de a plăti!!, pt. că nici ea., nici fosta securistă Dicu M., n-au urmași, dar au ceilalți și e destul de probabil să apuce să plătească inclusiv ele. Slavă Domnului, că statul are de unde recupera banii, indiferent de cuantumul daunelor solicitate de mine. La asta au contribuit numaidecât infrac. de la CCR, prin respingerea abuzivă, fără nicio motivare, a neconst. art. 14 a), 27 d) (actual 26) din L. 51/95 în 2019, infrac. de la CA Cr., care au sol. dos. contra UNBR, B. OT, hot. lovite de nul. abs. Atunci, daunele erau mari, respectiv 2016-19 plus faptul că în 2019 ar fi trebuit să devin jud., în mom. de față ele sunt de ordinul miilor de mild., nu numai pt. per. 2016-prezent și în continuare, respectiv până la data când voi fi numit direct din oficiu jud., chiar dacă voi fi pensionar și nu voi putea exercita, iar cu cât se terg. mai mult cu atât daunele sunt mai mari. Infrac. de la CCR, în frunte cu Dorneanu, au amânat pron. din 17.09 în 08.10, după ședința Cons. UNBR (04.10), când a fost respinsă cont. împotriva respingerii (re)înscrierii în tabloul av. def. al B. OT, cauză aflată pe rol de 5 ani. De asemenea, dacă guv. Dragnea ar fi adoptat amnistie și grațiere în ian. 2017 (pt. fapte minore, normal), daunele ar fi fost infime, nu deloc, dar aproape neglijabile și nu cred că aș mai fi dat statul în judecată. Și CEDO trebuie să condamne drastic statul român pt. necondamnarea la închis. a tuturor cons. UNBR, preș., cons. B. OT, decan, cons. B. IS, decan, procuror DNA din dos. 57/P/23, procuror șef, jud. CA Cr. dos. 1881/54/23, inclusiv jud. CA IS (2 din cei 3 din recurs) din  dos. nr. /99/2021. Iar termenul de pres. a răsp. penale e de 20 ani, așadar e timp să fie condamnți de zeci de ori, poate nu apucă să mai trăiască. În cazul UNBR, B. OT, proc. și proc. șef DNA, jud. CA Cr. e vorba de infrac. de abuz în formă continuă, neepuizată, așadar termenul de 20 de ani e după epuizarea infrac., adică după 2044. După condamnarea ROM de CEDO vor trebui băgați la închisoare, numai dacă nu vor mai fi în viață. De asemenea, e destul timp să-i condamne de zeci de ori pe proc. PJ AI, Pavelescu I. de la IPJ AB, proc. PJ Drag., Oprița A. (Pol. Drag.) pt. represiune nedreaptă, abuz, term. de pres. fiind de 16 ani, plus daune de zeci de mild. pe care trebuie să le plătească..Și inclusiv av. Stanca A. pt. denunț calomnios (inducere în eroare a org. jud.), ea însăși autocontrazicându-se grosolan. Se pare că în cazul ăsteia e prescrisă, pt. că mai are 2 ani și nici n-am formulat pl. pen., dar nu îns. că scapă de răspunderea civilă, iar proc. PJ Drag., care e tot dintre cei care trebuie să plătească 2000 mild., și Oprița A., oblligatoriu vor intra la închis., neexistând alternativă, plus daune de zeci de mild., așa cum nu există altă alternativă nici în cazul proc. PJ AI și Pavelescu I., care, așa cum am menționat în pl. și acțiune, trebuiau excluși disciplinar din magis., poliție, inclusiv ca incomp., idem în cazul PJ Drag., Oprița. În cazul ult. 2 faptele sunt cu mult mai grave și daunele cu mult mai mari decât în cazul celor de la AB, în cazul UNBR (111 infrac.), B. OT (11 infrac.), B. IS (13 infrac.),. proc., proc. șef DNA, jud. CA Cr. incomparabil mult mai mari și e neepuizată fapta de abuz, care se prescrie după 20 de ani de la epuizare, iar celor 2 jud. de la CA IS și 1 de la Tr. IS de 20 de ani de la 25.01.23. După condamnarea ROM de CEDO va trebui obligatoriu să-i condamne la închis., neexistând alternativă și nici vreo posib. de pres. a faptei, decât să moară, eventual. Cam așa s-ar traduce statul de drept, care nu poate exista nici pe departe în ROM deocamdată.

Urmare a acestui fapt, nu am putut sustine conc. de adm. in magistratura, eu trebuind din 2019 sa devin judecator si trebuie sa mi se plateasca desp. constand in cval. sal. de judecator, cu dob./penal. inc. din 2019 pana la pensie si in continuare, pe zeci de ani, venituri din avocatura inc. din 2016 pe zeci de ani, de asemenea, nu am putut exercita nicio profesie, in cond. in care in per. 2017-19 au fost mii de posturi scoase la concurs in politie, precum si zeci de posturi de consilier de probatiune in cadrul Serv. de Probatiune de pe langa fiecare Tribunal, in afara faptului mentionat, ca de peste 13 ani nu am niciun venit si sunt condamnat la infometare, subnutritie si m-am imbolnavit extrem de grav si am nevoie de medicamente, internari, nu am asigurare medicala, nu am niciun venit si mi-a fost distrusa iremediabil viata pe zeci de ani si pt. totdeauna, iar daunele de mii de mild., mici comparativ cu prejudiciul cauzat, nu pot suplini distrugerea vietii, nu numai sanatatii, viata si nici sanatatea nu pot fi nici cumparate, nici platite in bani.

In ce priveste faptul ca trebuia sa devin judecator inc. din 2019, nu numai ca as fi putut, ci e indubitabil o certitudine, mentionez urmatoarele argumente. In 2019 trebuia sa sustin concurs de admitere in magistratura si as fi avut deja 5 ani vechime ca avocat (fara cateva luni, cu mentiunea ca mai avusesem 6 luni la o firma privata in fct. de c. jur.), sg an cand concursul grila eliminatoriu a fost cu 1 varianta de raspuns din 3!! si sensibil mult mai usor. Si cunosc mai multe persoane care in 2019 au promovat concursul de magistratura, care au intrat cu mine in avocatura in 2013 sau in 2012. Stanca Ioana Denisa, din 2019 este jud. la Jud. Brezoi, a promovat in urma contestatiilor ex. de avocatura sesiunea sept. 2013 cu nota 7,18 (initial 6,82 nu promovase), eu promovand cu 7,73 (initial 7,15), Berciu Amalia Elena, judecator din 2019 la Jud. Drobeta Tr. Severin, a promovat ex. national de avocatura la INPPA Craiova sesiunea oct. 2012. Mai mult, avand in vedere asa zisa epidemie, alta diversiune unica, concurs de adm. in magistratura a mai fost abia in sesiunea iulie 2022-martie 2023, cand au promovat concursul persoane care sunt total incompetente, nu numai bata, eu avand activitate si practica jud. de peste 26 ani, inc. din 1997 la Jud. Dragasani, 1998 Trib. Valcea, CA Pitesti – cont. ad-tiv, lit. munca, 1999 ICCJ – cont. ad-tiv, 2000 CCR si de peste 25 ani, inclusiv in prezent, am avut si am sute si chiar mii de cauze pe rolul a zeci de instante, incepand de la Jud. Dragasani pana la ICCJ, precum si CCR. Incompetenta crasa, dar nu numai, inclusiv vadita rea credinta, rezulta din hot. pe care le dau, prin inc. normelor legale, normelor de proc. prev. sub sanctiunea nulitatii, respingand cereri de reex. in cauze scutite de t. tim. si savarsind gros. infrac., abateri disc., Ocnarescu M., fosta grefiera Tr. VL, Ionita I., fosta grefiera Jud. Drag., Ursache A., devenite jud. in aprilie 2023 la Jud. Dragasani!! unde fusesera scoase 3 posturi la concurs. Ca sa nu vorbesc de sesiunea iulie 2023-martie 2024, cand a fost scos un nr. record de posturi, 297 pt. judecatori si 170 pt. procurori, 24 posturi numai de jud. in circ. CA Pitesti (dintre care 2 posturi la Jud. Dragasani, 5 la Jud. Rm Valcea s.a.) plus 8 posturi suplimentate, 35 de judecator in circ. CA Craiova plus 19 suplimentate, adica 86 posturi total de jud. in circ. CA Pitesti, CA Craiova!! si de asemenea a promovat nr. record de candidati, 467 in final, trecand de testul grila 800 de candidati (din 1440) si 620 au promovat in et. a 2-a, 516 au sustinut interviul, unde au picat destul de putini comparativ cu toate celelalte concursuri anterioare. Au promovat 468 in final, unul fiind respins dupa terminarea conc. pt. neindeplinirea cond. bunei reputatii.

Tot prin sav. de infrac. grosolane, pt. care statul se face vinovat, CA Pitesti, ICCJ au respins sesizarea CCR cu neconst. art. 33 (1) din L. nr. 303/2004, in dos. nr. 3556/2/2019, interzicandu-mi-se astfel dreptul de participare la concursuri, in cond. in care am aratat ca am experienta si practica de peste 26 de ani si nu numai 5 ani si cu siguranta as fi fost de departe cel mai bun judecator posibil din Romania. 

Altă psihopată imbecilă de la Tr. SB anulează cererea de reex. a anul. cererii și respinge ca tardivă cererea de aj. pub., def., ceea ce e inadmisibil, respingerea ca tardivă - ceea ce nu poate exista - a cererii de aj. pub. e supusă reex., fiind lovită de nul. abs. atât hot. de anulare a reex. anul. cererii, cât și de respingere a cererii de aj. pub, urmând s-o dau în jud. și să plătească toate daunele cauzate. În ult. paragraf din hot. înainte de dispozitiv menționează că respinge ca tardivă cererea de aj. pub. și anulează ca netimbrată cererea de reex., iar în dispozitiv menționează că respinge cererea de reex., def.!? Psihopată în toată regula, asemenea psihopați imbecili n-au ce căuta și trebuiau demult dați afară. 

O imbecilă psihopată infrac. de la Jud. AI a respins cont. privind terg. cerc. într-un dos. de peste 3,5-4 ani și m-a obligat la 200 lei ch. jud.!?, ceea ce e inadm. abs., întrucât art. 488^1 ș.u. nu prevăd obligarea contestatorului la plata ch. jud., art. 488^4 menționează că dacă nu sunt respectate term. prev. de art. 488^1 se restituie ad-tiv, iar term. prev. de 1 an fusese depășit de peste 3,5 ori, dovedind abuzul gros. - abuz în formă cal., rea credință vădită - , care constituie gravă eroare jud. și ab. disc. sancționată cu excluderea din mag. și condamnarea la închis. Culmea e că în aceeași cauză se dăduseră 2 sol. contrare, în 02, 16.11.23, adică ultima, cea menționată, era lovită de nul. abs., astfel că am făcut cerere de îndr. în sensul înlăturării ch. jud., precum și anul. hot. care era lovită de nul. abs. fiind deja aut. de lucru jud. În loc să dispună astfel, dos. fiind trimis de la Jud. AI la Jud. Blaj!?, a fost înreg. ca cerere de revizuire, deși n-am făcut așa ceva, și s-au anulat ambele hot.!? și a fost respinsă (în fapt constatată) ca rămasă fără obiect cont. și normal ch. jud. sunt în sarcina statului. Pt. că am avut 2 psihopate, care, în afară că în cont. privind terg. cerc. nu se poate dispune oblig. la pl. ch. jud., cu atât mai mult cu cât fiind dep. term. de 1 an prev. de art. 488^1 nu poate exista vreo culpă a petentului (și am menționat că dacă nu e respectat termenul cont. se restituie), respingând, în fapt constatând ca rămasă fără obiect cont., adică sol. dos. ulterior form. cont. și înainte de sol. acesteia, nicidecum nu se poate dispune obligarea la plata ch. jud. de către cont. Nu numai că eroarea jud. e mai mult decât evidentă, ca și săv. infrac. și abaterilor disc., dar aceeași instanță, Jud. Craiova, pronunțase 2 hot. contrare în 2 cont., ambele rămase fără obiect, într-una (sg în care s-a menționat corect constatarea rămânerii fără obiect a cont. și nu respingerea) ch. jud. sunt în sarcina statului și în alta am fost obligat la ch. jud.!?, la fel în alta a Jud. Drag., psihopata imbecilă actual jud. la Jud. Rm. VL, respingând și cererea de îndr., precum și infractorul Bădulescu A., pensionat, detașat vara 2022-iarna 23 la Jud. Drag. de a Jud. Craiova și un alt imbecil psihopat de la Jud. S 5 care a obligat petentul la ch. jud., în cond. în care de peste 1,5 ani nu se efec. niciun act de cerc., abia după înreg. cont. org. de cer. pen. a efec. primul act!!, cum se menționa și în hot., adică psihopatul imbecil infractor se autocontrazicea. În fine, altă psihopată infrac. de la Jud. Sl. a respins fraudulos cont., formulată după aproape 2 ani!? și m-a obligat la ch. jud., ceea ce e inadmisibil, fiind respinsă cererea de îndr. de altă psihopată, care trebuie să plăt. ele însele pt. eroarea jud. Psihopata susținea că cererea de îndr. nu se circ. disp. legale!?, ceea ce e absolut fals, CAP, care tot dintr-un abuz, rea credință cel mai prob., deși îi menționasem că fiind rămasă fără obiect ch. jud. sunt în sarcina statului și oricum nu se poate dispune obligarea în cont. la terg. la ch. jud., inițial mă obligase, dar spre deosebire de psihopatele de la Jud. Sl., în urma cererii de îndr. în care am depus altă hot. tot a CAP, deși îi menționasem și inițial, dovadă a relei credințe, și-a revizuit atitudinea constatând așadar că cererea se circumscria disp. legale. De data asta, infrac. de la arhiva CAP refuzau să-mi com. înch. de îndreptare!!, oricum o aveam din info dosar. Cea mai psihopată imbecilă infrac. jigodie javră ordinară și urâtă ca moartea și vorbește îngrozitor!! e una venită în aprilie 2023 la Jud. Drag., fostă gref. la Tr. VL, care e și preș. instanței, exact Coșerea II în locul căruia a venit, adică așa ceva e imposibil de imaginat, descris, nu ca judecător și cum poate exista și fi posibil să existe astfel de personaj jud. care în niciun caz n-are ce căuta, dar ca om, pers., caracter, atit., așa ceva e inadmisibil să poată exista. Mai exact, e jurat a-ți respinge din start absolut orice cerere posibilă, orice ai face, inclusiv în cereri în care nu se poate pune prob., temeinicia depășind mult 100%!! Dacă asemenea pers. există jud./proc. e extrem de grav, aceste pers. în pr. rând au grave prob. psihice, mentale și de compor., dar și grave abateri de conduită, atit. și grave lacune juridice, deși am recuzată-o în 15 dosare, pt. că mi-a respins deja peste 10, nu are bunul simț să se abțină, oricum am dat-o și o dau în jud., urmează să-i fac și pl. pen., dar obligatoriu trebuie exclusă urgent din mag. Dar, prostovana, care va trebui exclusă, nu realizează că va plăti ea însăși toate abuzurile pe care le face, mai ales că poate încă că nu știe cu cine are de a face!! Inclusiv Coșerea, înainte de a se pensiona a admis o cerere a mea în zeci de ani, oricum în ult. mai mulți ani nu mai soluționase cereri și se abținuse de mai mulți ani. Dacă asta dep. limita absurdului, inclusiv pe Coșerea, cu mențiunea că astfel de imbecili psihopați infrac. au mai fost, unii din ei pensionari, la Tr. VL, îndeosebi Tr. SB, DJ, CA Cr., CAP și am menționat, Tr. SB, DJ resping de 2 ori reex. t. tim. de peste 500.000 lei în cauză contra statului scutită de t. tim, dar tocmai că am făcut și la CEDO, oricum taxa max. ar fi fost 100 lei, dar e scutită, așa cum a statuat și Tr. VL, de asemenea, am contestat t. de 100 lei și nu peste 500.000 lei de la TRB, dar n-am invocat hot. Tr. VL, așa făceau imbecilii infrac. psihopați Stoinea, Bălăceanu Dalia - pensionați, de la Tr. VL ș.a., care respingeau absolut orice cerere fără nicio motivare și orice cerere de aj. pub.!? și așa fac niște psihopate infrac. în pragul pensionării la s. civ. a CAP, care resping nejustificat cererile de aj. pub. deși sunt total îndep. cond. pt. scutirea de la plata t. tim., în cond. în care tot ele mai mulți ani admiseseră toate astfel de cereri!!, rea credință mai mare nu poate exista și nici dovezi mai clare. Un alt psihopat infrac., cu câțiva ani în urmă, fost la Tr. VL, TRB, după ce stab. taxa de 30 și ceva mii lei, care era 100 lei și a fost admisă cererea de reex., a respins cererea de aj. pub. ca tardivă!? care a fost formulată imediat de la sol. reex., deci nicidecum nu era tardivă, prob. e că ăștia nu numai că trebuie dați afară, dar trebuie băgați la închisoare obligatoriu, fiind inclusiv respinsă reex., deci era vorba de interzicerea accesului la justiție, erori jud. gros., infrac. și abateri disc. Tr. SB, CA AI stabilesc taxe de zeci de mii de lei în cauze scutite sau în care taxa e cel mult 100 lei contra statului, dar admit toate cererile de aj. pub., deși eu fac pt. suma care trebuie și nu pt. cele menționate, la CA AI absolut toate cererile de aj. pub., la Tr. SB au fost respinse rar 1-2, dar respinse fără absolut nicio motivare toate acțiunile contra statului și tot fără motivare și de ÎCCJ. Ce e de nedumerit pt. mine e că imbecila de la Jud. Drag., fostă gref. șef a instanței și gref. lui Coșerea, venită tot în prim. 2023, deși nu are atit. celei sus-menționate și nu a respins nejus. cererile de aj. pub. sau unele cereri, ori e psihopată, ori imbecilă, nu reușesc să înțeleg de ce a respins de 2 ori nejustificat, respectiv fără mot., reex. t. tim. în cauze scutite potr. art. 29 f) din OUG 80/13, astfel că am dat-o în jud., mai ales știind și după ce respinsese pe prima, tocmai că a 2-a n-a venit de câteva luni și  deja am dat statul în jud., de asemenea, a respins tot fraudulos, chiar dacă face motivări semicoerente o cont. la executare, aflată în apel, dar nicidem coerentă sau legală, oricum stă destul de prost cu gramatica l. rom., inclusiv cu limbajul jur. și preg. jur. și cel mai grav a respins o pl. contra clasării, la care am făcut pe larg referire, susținându-se fraudulos că nu există infrac. prev. de art. 196 (1) CP, hot. neredactată încă, și culmea am văzut altă prostovană imbecilă av. la TV susținând același lucru!?, altă av. tot imbecilă prostovană la TV spunea că t. tim. pt. daune morale și materiale prin care a fost afectată integ. fizică/psihică e 200 lei!?, fiind 100, așa cum precizează destul de clar textul și cum abia acum s-au deșteptat și unii jud. tembeli de la Tr. VL, TRB. Numai prostovana sclerozată incomp. Liciu I. menționa că taxa era 200 lei!! Fostul comandant al Pol. Drag., av. pensionar, n-a avut curajul să-mi spună că nu există infr. prev. de art. 196 (1) în cazul accid. auto cu 1-90 zile CML, așa cum îi spusese persoanei în cauză, ci faptul că menționasem eu că term. de pres. e de 3 ani și nu de 5!?, tocmai că 3 ani e la art. 196 (1), la art. 196 (2), (3) e 5 ani, termene val. în cazul infrac. săv. până în 30.05.22, înc. cu această dată term. de pres. sunt duble (pres. spec.), care fusese eliminată pt. faptele săv. până la 30.05.22 prin cele 2 dec. CCR din 2018, 22.    

Subsemnatul, ..., formulez plangere penala impotriva numitilor Cretan Daniel-Alexandru, procuror in cadrul PJ Alba Iulia, Pavelescu Ionut, scms in cadrul IPJ Alba, si solicit trimiterea in judecata a acestora pt. sav. infrac. prev. de art. 297 CP rap. la art. 13^2 din L. nr. 78/00, art. 283 CP.                                                                In ... cei 2 au dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva mea pt. pretinsa sav. a infrac. de exercitare fara drept a unei profesii, inselaciune .... Arat faptul ca sunt extrem de grav bolnav, fiindu-mi extrem de grav afectata nu numai starea sanatatii, ci insasi viata fiind predispus la cancer pulmonar si chiar terminarea vietii cat de curand urmare indeosebi a unui extrem de grav malpraxis suferit in urma unei interv. chir. ORL in noi. 2019 la Sp.Sf. Maria Buc., nemaiputand face nimic decat sa tusesc si scuip secretii muco-sinuzale care se scurg continuu zi si noapte in gat/plamani, nici sa ies din casa si sa mai fac nimic, precedat de alt maplraxis suferit tot la Sp. Sf. Maria Buc. in oct. 2005 tot in sfera ORL, de asemenea, am fost operat (colecistectomie) la SJ VL in noiembrie 2020, avand de zeci de ani afectiune de ficat gras (steatoza hepatica) etc., ulcer duodenal, afectiuni grave ale coloanei cu dureri mari zilnic si multe altele. In noi. 2021 mi s-a comunicat o citatie de catre numitul Pavelescu I. in calitate de suspect, iar atunci mi-am dat seama ca ar fi vorba de un denunt calomnios ... am formulat pl. penala pt. sav. infrac. de denunt calomnios (inducere in eroare a org. jud.), santaj, care a fost inregistrata  .., desi am facut pl. ... si am solicitat si se impunea conexarea la dos. mentionat. Mai mult, org. de up a incalcat normele de proc. prev. sub sanctiunea nul. absolute, intrucat mai fusese facut un denunt, ..., referitor la care nu mi s-a comunicat nicio solutie sau citatie si nu exista nicio explicatie pt. care exista alt dos. ..., desi trebuie sa fie 1 sg. De asemenea, am facut o cerere sa mi se comunice copie de pe plangere/denunt si acte din dosar, la care numitul Pavelescu I., prin incalcarea disp. legale, atrib. de serviciu, sav. de abateri disc. si infrac., mi-a comunicat ca cererea se adreseaza procurorului, desi chiar acesta avea obligatia s-o inainteze, asa cum prevede expres CPP.                                                                                      In ordonanta de clasare comunicata dupa mai mult de 1 an se mentiona, fara efectuarea niciunui act de cercetare, ca sus-numita nu a sav. infrac. mentionate intrucat denuntul ... a fost facut de decanul B. Alba si nu de ..., cu toate ca din actele ... rezulta si se mentioneaza f. clar ca sus-numita a pus la dispozitia Baroului mai multe acte, ceea ce inseamna ca este in fapt autorul direct al denuntului, nu numai coautor, fara a se mentiona cine era autorul denuntului din ... si soarta acestui dosar. Desi ord. era lovita de nulitate absoluta si se impunea, asa cum am ararat in plangerea impotriva solutiei, extinderea si efectuarea de cercetari si fata de decan, iar dupa formularea plangerii penale de catre mine numitul Pavelescu avea obligatia sa-mi comunice daca inteleg sa formulez plangere si impotriva decanului, daca acesta ar fi fost autorul denuntului, si nu numai ca n-a facut, dar nu mi-a comunicat niciodata copie de pe denunt, asa cum cerusem si avea obligatia, inclusiv sa inainteze cererea mea procurorului, rezultand astfel indubitabil savarsirea de catre acesta de fapte delictuale, disciplinare si penale, fiind respinsa plangerea, inclusiv de jud. de camera prel. ... si am fost obligat la 150 lei ch. jud., hotarare ce constituie eroare jud., fiind lovita de nulitate absoluta. Am solicitat in plangere, asa cum am aratat, atasarea ..., despre care nu se face nicio vorbire si au fost incalcate normele de proc. prev. sub sanctiunea nul. absolute, trebuind sa fie 1 dg dosar si nu 3.                                                                                Numitii Cretan A. si Pavelescu I. aveau, independent de cele mentionate, obligatia extinderii cercetarilor fata de decanul B. Alba, Baco Mihai, avand in vedere ca infrac. prev. de art. 268 CP se urmareste din oficiu si deja formulasem plangere pt. aceasta infrac., cu mentiunea ca aceiasi autori au dispus din oficiu extinderea cerc. fata de mine ... pt. infrac. de inselaciune fara sa fi fost facuta de cineva plangere pt. o asemenea pretinsa fapta, rezultand indubitabil sav. infrac. mentionate.            In ..., pe un ger năprasnic, gheata si zapada, au venit la mine 2 jandarmi din Dragasani mentionandu-mi ca au un mandat de aducere emis de numitul Pavelescu I., aratandu-mi numai o copie xerox, desi aveau obligatia sa mi-l inmaneze personal in original si am mentionat ca eram f. grav bolnav si ca nu ma puteam duce la Alba Iulia peste 500 km dus-intors si ca nici nu au voie sa treaca drumul atata timp cat nu au mandat emis de judecator, iar apoi au plecat.                In ... au venit alti 2 politisti din Dragasani, spunand ca ma inregistreaza, carora le-am spus ca cei 2 sus-mentionati sunt incompetenti si ca n-am savarsit nicio fapta penala si apoi au plecat. In martie 2023 am fost audiat prin comisie rogatorie la Politia Dragasani ... in calitate de inculpat, relatand pe larg faptul ca nu am desfasurat in niciun dosar din cicumscriptia CA Alba Iulia activitate de avocat, nu am depus delegatii si chitante in niciun dosar, nu m-am prezentat in instante in calitate de avocat ... si ca disp. CPC prevad ca orice persoana poate fi reprezentata personal sau prin mandatar (avocat sau orice alta persoana), astfel ca scrierea, respectiv tehnoredactarea de catre mine de cereri si actiuni la cererea numitei ... nu poate constitui sav. vreunei infrac. De asemenea, in afara inexistentei vreunei fapte penale, am mentionat ca pretinsele fapte imputate erau prescrise demult, cu mentiunea ca nu fusese formulata pl. pt. sav. infrac. de inselaciune. Este cunoscut faptul ca sunt avocat definitiv ..., chiar daca nu profesez in acest moment urmare a abuzurilor grosolane ale B. OT, B. VL, UNBR si statului, impotriva carora am actiuni pe rol, acestia trebuind sa-mi plateasca daune de mii de mild. lei (inclusiv pt. represiune nedreapta) si oricum starea de sanatate nu-mi permite sa mai efectuez niciun fel de activitate.                                                                            Avand in vedere tergiversarea dos. ... , in ... am formulat cont. impotriva terg. cerc., ..., dandu-se 2 solutii contrare, respectiv in prima solutie ... a fost admisa contestatia privind durata proc. penal ... si a fost stabilit termen la ... pt. finalizarea cerc., iar in a 2-a ... a fost respinsa contestatia si am fost obligat la 200 lei ch. jud. statului!? prin sav. de infrac. gros., abateri disc. si erori jud. de catre judecatoare, hot. inadmisibila si lovita de nul. abs.                                                                            Atat timp cat se mentioneaza ca e 1 sg dos. care a fost conexat la celalalt trebuia inreg. 1 sg cont. si nu 2, respectiv trebuiau con. ..., in al 2-lea rand, a fost depasit demult termenul de 1 an prev. de art. 488^1 CPP, deci nu am nicio culpa si respingerea cont. constituie un abuz si sav. de infrac., in al 3-lea rand in cont. privind terg. cerc. nu exista obligatia la plata ch. jud., disp. proc. prevad ca daca nu sunt respectate term. prev. de art. 488^4 contestatia se restituie ad-tiv, deci nu se inreg. si nu se poate dispune obligarea la pl. ch. jud., ceea ce nu era cazul, dos. aflandu-se pe rolul up de peste 3,5-aproape 4 ani si nu in ultimul rand exista 2 hot. contradictorii, a 2-a fiind lovita de nul. abs. si inadmisibila. Am facut cerere de indreptare in sensul inlaturarii obligarii de la plata ch. jud., atragand atentia asupra sav. de abateri disc., infrac. si erori jud., pt. care statul se face responsabil pt. repararea tuturor prej., de asemenea, am solicitat anularea celei de-a 2 hotarari, cererea aflandu-se afla pe rolul ...                                                                                Din continutul hotararilor am luat cunostinta de faptul ca numitul Pavelescu I. a propus ... trimiterea in judecata si, desi proc. avea obligatia solutionarii in 20 zile, dos. nu a fost solutionat, motiv pt. care am facut cont. privind tergiversarea si numai urmare a acestui fapt a fost emisa ordonanta de clasare de PCA Alba Iulia din ..., mentionandu-se ca nu exista nicio fapta penala savarsita de mine. PCA Alba Iulia a trebuit sa preia dos. si sa dea solutia legala tocmai urmare a incompetentei crase si abuzului grosolan savarsit de PJ Alba Iulia.                                                    Ma constitui parte civila cu suma de 5.000.000 lei daune morale si despagubiri.

Normal, pl. ar fi de comp. DNA având în vedere infrac. prev. de art. 13^2 din L. 78/00, numai că imbecilitate abs., după înf. SIIJ în oct. 2018 jud./proc. nu mai sunt cerc. de DNA!? - și nici n-a mai fost vreunul trimis în jud. de atunci!? - , iar SIIJ a fost deființat la sf. lui martie 2022 și a fost înf. SUPC-PÎCCJ, actual SUP, dar numai pt. jud./proc. ÎCCJ, PÎCCJ, CA și PCA, pt. restul sunt de comp. PCA. L. din 2022, ca și cea din 2018 sunt în contrad. cu L. 78/00, nici nu se menționează nicăieri că se abrogă sau că nu sunt de comp. DNA infrac. de corupție săv. de jud./proc., normal trebuie să fie tot de DNA, adică e o harababură tipic made în ROM. În fapt, în cazul dos. pen., jud./proc. nu săv. infrac. prev. de art. 13^2 din L. 78/00, ci de fav. infrac. (269 CP și abuz, 297), la fel org. de cerc. pen., respectiv după caz de repres. nedreaptă (art. 283 CP), jud./proc. săv. exclusiv infrac. prev. de art. 297 CP, 13^2 din L. 78/00 în celelalte cauze decât pen., iar polițiștii la fel, în alte sit. decât în cazul dos. de cerc. pen. Infrac. de corupție și asimilate prev. de L. 78/00 săv. de of. de poliție sunt de comp. DNA, deci nu ref. la cauze pen., în cazul agenților de poliție sunt de comp. parchetului local (de Judecătorie), dar up se efec. oblig. de procuror și în cazul tuturor infrac. prev. de L. 78/00. De menționat e că numai infrac. săv. de chestori de poliție sunt de comp. CA, restul sunt de comp. Judecătoriei. Infrac. prev. de L. 78/00 săv. de primari de munic. sunt de comp. DNA, precum și de toți cond. aut. pub. centrale și locale, cu excepția cond. aut. pub. locale de la nivelul orașelor și comunelor, însă în cazul angajării frauduloase de avocați din banii statului, contrar OUG 26/12, sunt de comp. DNA pt. toți primarii, întrucât comp. DNA e dată de avocați, care săv. infrac. de complic./instigare la abuz cu obținerea unui folos personal, iar comp. de judecată aparține CA. Infrac. pev. de art. 78/00 săv. de avocați sunt de comp. DNA, deși av. nu prea săv. astfel de infrac., numai trafic de infl. (în urmă cu mulți ani, zeci, acum nu se mai săv. aceste infrac.), excepțional abuz sau complic. la abuz cu obținerea unui folos pt. sine/altul, în cazul notarilor, exec. jud. ș.a., care obligatoriu săv. infrac. prev. de art. 297 CP și art. 13^2 din L. 78/00, av. numai excepțional, stupefiant nu sunt de DNA, numai dacă valoarea obiectului infrac. de corupție dep. 200.000 euro, comp. de jud. însă, ca și în cazul av., aparține CA. Într-o ord. de clasare și disjungere, lov. de nul. abs., prin înc. normelor de proc. prev. sub sancțiunea nul. abs., a PCAP, deși comp. aparținea exclusiv DNA, se menționa că av. avea dreptul la onorariu pt. activ desfășurate și că nu a săv. infrac. de complic. la abuz cu obț. unui folos pt. sine!?, adică avea dreptul nestigherit să fure, mai exact spus, jefuiască, împreună cu primarul, banii statului!! Într-un stat de drept, acest procuror (ea) ar fi fost trimis în jud. în 24 ore, împreună cu jud. care a respins pl., deși ord. și hot. sunt lovite de nul. abs.

Subsemnatul, ..., chem in judecata pe paratul Statul roman prin MF ... pt. a fi obligat sa-mi repare prejudiciul cauzat prin erori jud. in ...,  respectiv ... daune morale si despagubiri, ... ch. jud. catre stat la care am fost abuziv obligat si ch. de judecata din acesta si dos. de urm. pen. si cele din prezenta cauza.

Prin ip ... a fost respinsa pl. formulata de mine impotriva ord. de clasare din ... si am fost obligat la ... ch. jud. fata de stat. Hot. constituie o veritabila eroare judiciara si implicit ord. de clasare si ord. ... sub mai multe aspecte, relatate de altfel chiar in plangere.

Asa cum am aratat in pl., ordonantele sunt lovite de nul. abs., facandu-se referire la inexistenta infrac. prev. de art. 196 (2), (3) CPP, fara a se dispune vreo solutie cu privire la sav. infr. prev. de art. 196 (1). Textul prevede suficient de clar ca Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârşită din culpă de către o persoană aflată. în desfăşurarea unei activităţi ..., asadar, teza II a al. (1) care se refera la o persoana aflata in desfasurarea unei activitati (in speta, conducator auto) nu are legatura cu teza I care se refera la alte persoane si pt. care pt. sav. infrac. de vatamare din culpa se impune sa se fi aflat sub infl. bauturilor alcoolice sau subst. psihoactive, intrucat altfel nu ar putea fi vorba de culpa, ci de intentie.

Prin ordonanta din ... s-a dispus clasarea sub aspectul sav. infrac. de vatamare corporala din culpa prev. de art. 196 (2), (3) CP de catre ..., intrucat fapta nu e prev. de legea penala, cu motivarea ca minorul ... a detinut CML de 60 zile (și nu peste 90), si de parasire a locului accidentului intrucat nu sunt intrunite cond. de tipicitate subiectiva a infrac.

In plangerea adresata PT Valcea am aratat faptul ca in cauza este savarsita infrac. prev. de art. 196 (1) CP, sustinandu-se ca aceasta nu este savarsita intrucat conducatorul auto nu se afla sub influenta b. alcoolice sau subst. psihoactive!? Asa cum rezulta din continutul textului de lege, este indubitabila sav. infrac. mentionate, teza I a al. (1), aplicabila altor persoane decat cond. auto (persoana aflata in desf. unei activitati) neavand legatura cu teza a 2-a, neputand fi vorba de aflarea sub infl. acestora a unui conducator auto (pers aflata in desf. unei activitati), pt. care al. (5) prevede expres ca in acest caz este vorba de concurs de infrac., respectiv sav. infrac. prev. de art. 196 (1) si art. 336 CP. Este evident ca, pe de o parte, procurorii si judecatorul in cauza au probleme grave de intelegere a l. romane si totodata dau dovada de o crasa incomp. sau/si rea credinta, pt. care ar fi trebuit demult exclusi din magis. Pt. a fi putut exista sustinerile acestora, textul ar fi trebuit sa aiba urmatorul continut: Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive, precum şi de o persoană aflată în aceste condiţii în desfășurarea unei activități ..., ceea ce de altfel ar fi inadmisibil, iar al. (5) al art. 196 mentioneaza suficient de clar ca Dacă nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfășurarea activității care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (3) constituie prin ea însăși o infracțiune se aplică regulile privind concursul de infracțiuni. 

In plus, asa cum am aratat in dos. ..., in afara circ. agravante, cond. auto (in varsta de 20 ani la momentul respectiv) facandu-se exclusiv vinovat de prod. accidentului, circuland cu viteza excesiva (mult peste 100-150 km/h) si pe care org. up avea obligatia s-o stabileasca prin expertiza, ceea ce nu a facut, si a pierdut controlul izbindu-se de gardul de care era rezemat minorul si nu minorul a sarit in fata autotismului sa fi provocat accidentul, se impune reexpertizarea medicala a minorului de catre INML, intrucat acesta a ramas cu sechele si merge schiopatand, desi a trecut peste 1,5-aproape 2 ani, care se poate face numai in cadrul proc. penal (in faza de urm. pen. sau de judecata) si in fapt in cauza este sav. infrac. prev. de art. 196 (3) CP, refuzandu-se totodata primirea unui stick cu o inregistrare video in acest sens pt. a fi depusa la dosar in sedinta din ... De asemenea, am aratat ca statul se face vinovat, fapta fiind aproape prescrisa, termenul de prescriptie a rasp. penale fiind de 3 ani.

Sau în l. română îns. una sau alta, adică teza I persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe psihoactive este distinctă de teza II persoană aflată în desf. unei activități, spre deosebire de (și) care de altfel nici nu și-ar fi avut scopul, rolul, sensul (cum s-a arătat), fiind cunoscut de altfel (dovada și mai crasei incimp., menționate) că infrac. de v. corp. culpă poate fi săv. de o multitudine (mai multe cat.) de pers., orice pers. (art. 199 menționează inclusiv membrii fam.), accidente de muncă, doctori (malpraxis) etc., respectiv cond. auto. Așadar, teza I se referă la alte cat. decât cond. auto (pers. aflată în desf. unei activ.). Așa cum am mai menționat în pag. Noutăți, art. 16 (1) b) CPP menționează: fapta nu este prev. de legea pen. sau nu a fost săv. cu vinovația prev. de lege, adică, una sau alta, nicidecum și, conținutul tezei II fiind: (fapta) nu a fost săv. cu vinovația prev. de lege, așa cum teza II a art. 196 CP este [fapta prev. la art. 193 (2) sav. din culpă de o pers. aflată] în desf. unei activ. ... Teza II nu ar fi trebuit să existe așa cum ar rezulta din susținerirea imbecililor psihopați și incomp. și atunci ar fi fost valabilă teza I pt. orice pers. care săv. infrac. de v. corp. culpă, care ar fi fost în contrad. cu al. (5), cum s-a menționat, adică ar fi fost inadmisibil, respectiv acesta nu ar fi trebuit să fi făcut referire la al. (1), exclusiv cu privire la desfășurarea activității care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1). Ca să nu vorbesc de dep. limitei oricărei absurdități, faptul că un cond. auto trebuie să se afle sub infl. b. alc. pt. săv. infrac. de v. culpă, din moment ce aceasta constituie o infrac. distinctă mult mai gravă și să nu existe v. culpă decât la peste 90 zile, în timp ce în vechiul CP se menționa exis infrac. la peste 10 zile fără să fi fost cond. de aflarea sub infl. alc. sau altor subst. (ceea ce ar fi fost absurd, de altfel), prevederea de la teza I, cum s-a menționat, e valabilă în cazul altor cat. de pers. tocmai pt. a putea fi vorba de culpă și nu de intenție. Și aici nu e vorba de nicio interpretarte, ci de exclusiv prevederea textului cf. l. române (pt. cine o înțelege, normal), interpretarea îns. cu totul altceva (fiind cunoscut că oricum sunt și lingvist) și e de neconceput ca jud., proc. să nu înțeleaggă sau să se prefacă, ceea ce e mult mai grav și nu au ce căuta, de altfel. Faptul că oricum sunt și lingvist, chiar dacă jud. și proc nu trebuie neapărat să fie lingviști, ca și legiuitorii, dar trebuie să aibă cun. suficiente de l. română și de multe ori sunt scăpări grave, plus contrad. grosol. în toată leg., cum am mai vorbit dar aici e vorba și de interese meschine etc. 

Ăştia trebuie să meargă la reciclare, dar în primul rând trebuie daţi afară din magis. ca incomp. şi nu că trebuie să vb cu prof. de l. română, dar trebuie să ia lecţii de cls. I de citire în română, întrucât e inadmisibil a susţine că nu e infrac. prev. de art. 196 (1) CP la 90 zile (respectiv 1 zi CML) în cazul accid. auto, pt. care nicidecum nu se impune să se fi aflat sub infl. alc. sau subst. psiho. În afară de faptul că în l. română, ca în orice limbă de altfel, sau înseamnă ori una ori alta şi nicideum şi, ca să fi fost cum susţin imbecilii, trebuia să nu fi existat teza II a al. (1) art. 196 CP şi trebuia punct după teza I, respectiv Fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) săvârșită din culpă de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice ori a unei substanțe se ped. ... Şi atunci ar fi fost valabil în cazul oricărei pers., inclusiv în art. 184 (1) CP 1968 se menţiona Fapta prevăzută la art. 180 alin. 2 și 2^1 ... săvârşită din culpă, aşadar, era vorba de orice pers., la fel ca şi în art. 196 (2) CP: Fapta prevăzută în art. 194 alin. (1) săvârșită din culpă ..., în toate aceste cazuri se referă la orice pers. şi nu face nicio distincţie între acestea. Or, în cazul art. 196 (1) face distincţie între mai multe cat. de pers. şi sunt 2 teze distincte, pers. alată sub infl. b. alc. ori subst. psiho şi pers. alată în desf. unei activ. (în spetă, cond. auto), aşadar, nicidecum nu e prev. în cazul tezei II cond. aflării sub infl. subst. menționate pt. săv. infrac. de v. culpă în cazul pers. aflate în desf. unei activ. De altfel, dacă ar fi fost aşa ar fi fost absurd ilogic şi în contrad. atât art. 196 (1) teza II cu art. 336 CP, cât şi cu al. (5) art. 196, atâta timp cât cond. auto aflat sub infl. alc. sau subst. constituie infrac. distinctă cu mult mai gravă şi care, aşa cum se menţionează în al. (5) e în concurs cu art. 196 (1) şi nicidecum nu constituie cond. necesară pt. săv. infrac. prev. de art. 196 (1), atunci ar fi trebuit ca art. 336 să nu fi existat, respectiv să nu fi fost incriminată o asemenea faptă. Cu menţiunea că în cazul tezei I a art. 196 (1), adică orice (altă) pers. decât cond. auto, nu e incriminată distinct ca infrac. aflarea sub infl. alc. sau subst., putând fi absolut orice pers., de asemenea, al. (5) face expres referire exclusiv la teza II a al. (1), precum şi la al. (3), nerespectarea dispozițiilor legale ori a măsurilor de prevedere sau desfășurarea activității care a condus la comiterea faptelor prevăzute în alin. (1) și alin. (3) ..., deci nu face referire la orice altă pers. menţionată în teza I a al. (1). Şi deci dacă ar fi fost punct după teza I la al. (1) şi teza II nu ar fi trebuit să existe, atunci nu ar fi trebuit să existe nici al. (5), respectiv referirea din acesta exclusiv la teza II din al (1), desfășurarea activității care a condus la comiterea faptei prevăzute în alin. (1). Pt. imbecili pare greu de înţeles l. română, dar aici nu e mai mult de cls. I.  Oricum, statul va trebuie să plătească, în speță jud. și procuroarele psihopate sclerozate imbecile incomp. infrac. și oblig. fac și la CEDO, nu numai acțiune contra statului, făcută deja. Pt. că mi-a zis pers. în cauză că i-a spus fostul comandant al Poliţiei Drag., av. pensionar intrat fără ex. în avoc. şi care e bâtă, dar acum s-a pensionat def. şi ca avocat, şi pe care l-a avut avocat la poliţie!?, că nu e infrac. prev. de art. 196 (2), (3) şi i-am spus că nu am nevoie de tâmpiţi, proşti şi incomp. şi că e vorba de infrac. prev. de art. 196 (1) (deocamdată), nici ăla, după ce că e prost şi tâmpit, nu are habar de l. română și cu atât mai puțin de CP. Şi am menţionat că sunt circ. agrav. contra statului, respectiv presc. faptei în 3 ani, că org. up avea oblig. să stab. prin expertiză viteza f. mare a prod. accidentului (mult peste 100 sau chiar peste 150 km/h) pt. care a pierdut controlul şi s-a izbit de gard şi în fapt nu s-a fost efectuat niciun act de cerc., plus faptul că trebuie contestat şi cerută reexpertiză INML privindu-l pe minor, care a rămas cu sechele, şi care nu se poate face decât dacă dos. e pe rolul org. up sau instanţei și că în fapt e vorba de art. 196 (3) CP și nu 196 (1). Deci, statul are de plătit daune mari. Și dacă l-a avut și nu e infrac., de ce l-a mai avut avocat și de ce a mai făcut pl. și s-a mai făcut (doar) dosar, pt. că oricum nu s-a efectuat nicio cerc., decât elib. CML?

Un caz de abuz grosolan, eroare jud. grosol. a CAP privind o cauză – aj. social - , hot. datând mar. 2018. Petentul introdusese acţiunea in dec. 2014 la Tr. VL, respinsă iniţial ca inadm. pt. lipsa proc. preal. în mai 2015, casată în mai 2016 şi trimisă spre rejudecare, cu motivarea că în decizia primarului de susp. a aj. soc. menţionase să conteste în 30 zile la Tr. VL şi nu la primar. De asemenea, introdusese greşit acţiunea contra Primăriei şi Cons. Local, care au invocat lipsa cal. proc., respectiv a cal. de folosinţă – cu menţiunea că sunt mii de astfel de acţiuni pe rolul inst., inclusiv Jud. Drag, făcute de avocaţi şi just., în care pârâţi, respectiv intimaţi (cont. la exec.) sunt primăriile, deşi trebuie să fie comuna/oraşul/mun. şi de cele mai multe ori nu s-a pus în discuţie o asemenea excepţie şi au fost sol. în fond – , iar reclam. şi-a mod. şi com. acţiunea împotriva primarului şi mun. Rm. VL în rejudecare, când în mai 2017 a fost admis în parte pr. capăt, 10.000 euro daune morale (din 19.000), respingând cap. de cerere privind plata aj. social pt. lipsa cal. proc. a prim. şi mun.!?, reclam. fiind reprez. de un av. din of. (asis. jud. gratuită și nu oblig., cum se menționează greșit), pensionat. S-a menţionat că disp. prim. de susp. a plăţii aj. soc. e lovită de nul. abs., prin înc. prev. legale, acesta neputând dispune decât susp. aj. soc. (dreptului), susp. plăţii se face de dir. ex. al AJPIS în baza disp. prim. De asemenea, s-a statuat că nu există dovada comunicării disp. de aprobare a aj. social. În recursul formulat de mun. şi primar şi cel formulat de reclam., prin săv. de infrac. gros. şi erori jud. grave, a fost admis recursul prim. şi mun. şi respins recursul reclam. care a fost obligat la 2000 lei ch. jud. prin red. onorariului de 4000, cu menţiunea că prim. Gutău şi av. Chelaru E. (prof. de drept) au săv. infrac. de comp. DNA, neavând dreptul să ang. av. din banii statului, cu atât mai mult cu cât primăria are cj şi a venit la CAP şi cu cj şi cu avocat!? Eu am sesizat DNA, fără nicio motivare şi cerc. a fost clasată, fiind lov. de nul. abs. şi pt. faptul că am avut cal. de denun. (şi nu am făcut pl.) şi trebuia chemat reclam. să menţioneze dacă face pl. şi audiat, precum şi infractorii, ceea ce nu s-a făcut. Se menţionează că a fost com. reclam. disp. de aprobare a aj. soc. prin scr. sim. şi că disp. legale nu prevăd o com. expresă şi într-o anumită modal.!?, ceea ce evident că e fals şi constituie săv. de infrac. gros. De asemenea, se menţionează că i s-ar fi adus la cun. reclam. obligaţia efec. orelor de muncă la data înreg./comp. dos. de aj. soc. şi că ar fi semnat o cerere!? şi că a fost afişată oblig. pt. toţi benef. la sediul primăriei. Acest lucru nu are nicio relevanţă în ce priveşte obligat. comunicării personal a unei asem. disp. De asemenea, reclam. nu a încasat aj. social pt. 2 luni (aug., sep. 2014), returnându-se mandatele iar susp. s-a făcut înc. cu 01.10, comuncată la 01.11 (se menţionează 31.10 sau 30), sg comunicare făcută în conf. cu disp. legale, cu conf. primire!! Se menţionează fraudulos că menţionarea de către primar (prost) în dispoziţie susp. plăţii era o greşeală de exprimare!? şi că nu poate lipsi actul de efecte jur. atâta timp cât a fost com. dir. AJPIS care a emis o astfel de dec. în conf. cu disp. legale. De asemenea, tot stupefiant, în cond. în care nu trebuia sol. recursul reclam. atâta timp cât a fost admis al pârâţilor, a fost sol. parţial!?, respectiv menţionat că primarul avea cal. proc. în ce priveşte cap. cerere de obligare la plata aj. soc., dar nu şi mun., întrucât plata se face din bugetul AJPIS şi nu al primăriei!! Plata se face din bugetul statului, nu al AJPIS, ci al MM, iar primăriile sunt exclusiv, ca orice inst. pub., finanţate din bug. statului. În schimb, în privinţa cap. privind daunele morale s-a menţionat că e nefondat fiind admis recursul pârâţilor. Această sol. şi motivare e inadm., întrucât primarul nu poate avea cal. proc. în plata de desp., decât exclusiv numai în solidar cu aut. pub. pârâtă, aşa cum menţionează expres art. 16 din L. 554/04. În al 2-lea rând, chiar dacă era o greşeală (de exprimare!?) făcută de reclam. (care a fost şi reprez. prin av.!?), nu era vorba de oblig. la pl. aj. social de către AJPIS a prim. şi mun., ci desp. constând în cuantumul aj. soc. în temeiul răsp. delic., deci pârâţii au cal. proc. Mai e de menţionat că nu a fost com. nici dec. AJPIS de susp. şi ulterior înc. a plăţii, ceea ce constituie alt motiv de nul. abs. şi că în fapt trebuia pornită o acţiune în răsp. delic. şi împotriva acestora. Am făcut cont. anul. împ. hot. motivat de caz de nul. abs., incomp. abs. a jud. fondului, care a fost acelaşi în rej. după casare, hot. fiind deci lovite de nul. abs. şi cea din fond şi cea din recurs. Cu menţiunea că nul. abs. poate fi invocată oricând, inclusiv în căile extraordinare de atac, potr. art. 176, 178 CPP, compunerea inst. fiind motiv de nul. abs. prev. de art. 176, care nu necesită prod. unei văt. şi să fie invocată într-un anumit termen, chiar dacă art. 503 (2) pct. 1 menţionează că acesta constituie motiv de cont. anul. numai dacă nulitatea a fost invocată în recurs sau instanţa nu s-a pron. Ceea ce e contrar atât normelor de drept privind invoc. nul. abs., care se face oricând, cât şi art. 405 CPC, care menţionează că nul. hot. poate fi invocată numai în căile de atac prev. de lege. În mar. 2019 a fost respinsă cont. anul., adică după mod. art. 96 din L. 303/04 privind răsp. stat. pt. erori jud. (oct. 2018) şi deşi normal infrac. trebuie să răspundă pt. pag. cauzate şi erori jud. săv. inclusiv în hot. pron. înainte de oct. 2018, susţin că nu şi chiar dacă infrac. de la ÎCCJ şi instanţe resping fraudulos şi fără nicio motivare acţiunile contra stat., în cond. în care disp. art. 96 din L. nr. 303/04 (actual art. 268, 269 L. 303/22) în ce priveşte def. erorii jud. sunt extrem de clare, există sg cale de atac la CEDO, după sol. def. a uni asemenea cauze, cu menţiunea că poate fi făcută direct la CEDO de la data sol. def. a cauzei în care s-a săv. eroarea jud., numai că prin acţiunea contra statului, pe de o parte, acesta are posib. să-şi repare greşeala fără interv. unei instanţe intern., iar pe de altă parte, termenul de 4 luni de sesizare CEDO curge de la hot. def. din ultima cauză, împ. statului, dacă fusese inițial pierdut termenul, până în feb. 2022 term. a fost de 6 luni. Iar acum e o posib. a unei acţiuni contra statului, întrucât cont. anul. a fost sol. în mar. 2019, cât şi acţiunea menţionată contra AJPIS pt. răsp. delic. E stupefiant că hot. CAP de 21 pag. din 08.03.18 a fost red. în 13.03!?, eu am mai avut hot. ale Tr. SB care au fost red. în aceeași zi (adică, în fapt, fuseseră redactate înainte de pron., ceea ce am invocat în apel!?). 

CCR menționează că pron. unei hot. corecte nu acoperă eroarea jud. dacă au fost înc. disp. legale și s-a produs o văt. și că este o măsură de răspundere și disciplinare pt. jud. (adică, infrac. au invocat necost. textului introdus extrem de târziu, după 28 de ani). De menționat e că art. 268-269 din L. 303/22 e mod. (fraudulos în defav. statului) față de cel din oct. 2018, art. 96 din L. 303/04, respectiv faptul că nu mai e aprecierea ANAF de stab. a răsp. jud./proc. infrac., adică de îndrep. a statului contra lor, ci aceasta trebuie stab. de IJ și CSM!?, respectiv să stab. dacă eroarea e urmare a neglij. sau relei credințe, altă imbecilitate, inadm. și contrad. gros. a legiuitorului, atâta timp cât există eroare jud. cf. art. 268 din L. 303/22 nici nu se mai pune prob. existenței neglij. sau relei credințe, fiind absolut indub. și menționez că în 95-99% din cazuri e vorba de vădită rea credință și în minuscule sit. de neglij. gravă, care de altfel nu disculpă jud., de altfel, în cele mai multe cazuri e vorba de incomp. crasă. De asemenea, nu mai e oblig. asig. jud. pt. erori jud., în cond. în care e oblig. în aproape toate prof., doctori, avocați etc., deși aceștia nu au nici pe departe ven. infrac. numiți jud., iar pt. avocați aproape că nu există sau oricum destul de rar răsp. civilă, adică infrac. n-au bani să plătească asigurare!! tocmai ca să nu plătească personal, ci soc. de asig. De asemenea, asig. e numai pt. neglijență, nu și pt. rea credință, atunci obligarea la plata daunelor e personală. Și se mai menționează că statul (MF) comunică infrac. vizați de eroare jud. acțiunea, care au posib. form. de cereri de intervenție, iar Tr. SB nu a respectat aceste disp. până acum, respectiv să dispună com. acțiunii de către MF infractorilor, ceea ce constituie motiv de nul. abs.

O obs. cu privire la o hot. (Tr. VL) privind scutirea de la plata t. tim. (reex. t. tim.) într-o cauză în care desp. decurg dintr-o cauză pen. şi normal cererea e scutită, potr. 29 lit. i) din OUG 80/13. Se susţine că în cauză s-a dat sol. de clasare că fapta nu e prev. de l. pen. [art. 16 (1) lit. b) teza I CPP], respectiv s-a respins pl. de jud. de c. prel. şi că nu e scutită, oricum taxa nu poate fi mai mare de 100 lei. Tocmai că e prev., art. 196 (1) CP, susţinându-se ilegal că nu e, motiv pt. care s-a promovat acţiunea contra statului pt. erori jud. Se menţionează o dec. CCR (precum şi în 2 hot. ale Jud. Drag.) în care s-a statuat că e scutită de t. tim. cererea numai dacă fapta constituia infrac. la mom. săv. (şi nu cum menţionează o imbecilă de la Jud. Drag., că dacă s-a pus în mişcare acţiunea pen. şi care se autocontrazice apoi în altă hot. în cerere de reex. t. tim. dupa ce i-am depus altă hot., menţionată). În hot. depusă se menţiona că în dec. CCR era statuat dacă era prev. ca înfrac. la data săv., nu dacă s-a pus în mişcare acţiunea pen., întrucât se poate da ren. la up (care îns. vinovăţia pen. a aut. faptei) fără să fi fost pusă în mişc. acţiunea pen., dar înc. up în personam şi în a 2-a hot. a admis în aceste cond. reex. t. tim. Referitor la pretinsa dec. CCR şi disp. art. 29 lit. i) din OUG 80/13, corob. cu art. 25 (5) CPP, art. 275 CPP, rezultă faptul că dacă s-a dispus achitarea (sau clasarea) pt. că fapta nu e prev. de l. pen. [art. 16 (1) lit. b) teza I CPP] ar trebui ca acţiunea civilă sa fie scutită de t., nu e scutită dacă se dispune achitarea pt. că nu a fost săv. cu vinov. prev. de lege (teza II), deşi chiar şi în acest caz e interpretabil. Pt. că, dacă nu e săv. cu vinov. prev. de lege îns. că fapta e dovedită (infrac.), numai că se pretinde fraudulos că nu a fost săv. cu vinov. prev. de lege şi oricum răsp. civilă delic. e indub. În cazul că nu e prev. de legea pen., tot cum se susţine fraudulos, art. 25 (5) CPP menţionează că instanţa lasă nesol. acţ. civ. şi nicidecum că autorul nu poate fi obligat la desp., de asemenea, lasă nesol. acţ. civ. în caz de amnistie, retragere a pl. preal., exis. unei cauze de neped., spre deos. de pres. unde se continuă acţ. civ. în cauza pen. (interv. în faza jud. şi nu a up). În art. 275 CPP se menţionează posib. obligării inculp. la rep. prej., chiar dacă a fost achitat [în speţă în cazul prev. de art. 16 lit. b teza I şi II, precum şi lit. d, fiind exclusă achitarea pt. lit. a, c], cu menţiunea că în vechiul CPP se prev. că nu se poate dispune oblig. incul. la plata desp. dacă a fost achitat pt. că fapta nu există sau nu a fost săv. de inc., dar putea fi obligat dacă fapta nu era prev. de l. pen. sau nu erau întrunite elem. const. ale infrac., respectiv exista o cauză care înlătura car. pen. (art. 10 lit. e şi d se contopeau şi în fapt prima era inclusă în ultima, deci prev. era pleonastică şi de prisos). Ca să nu mai vb de infrac. notorii de la Tr. DJ, SB, care au respins repetat reex. t. tim. fără nicio mot. în cond. în care acțiunea contra statului se referă la condamnare pe nedrept (art. 29 lit. d OUG 80/13), scutită indub., deci nu are nicio leg.cu art. 29 lit. i) și mai mult, spun că t. tim. e 503 mii și ceva lei când în niciun caz nu poate fi mai mare de 100 lei!! Dar în niciun caz nu e supusă t. tim. Și nu am cerut 50.000.000 lei, ci 100.000.000 (adică 20.mil. euro), în fapt, prej. evaluat de mine în acest moment e dublu. Absolut că sg cale de atac împotriva inter. accesului la just. e numai CEDO, fiind vorba nu numai de săv. de infrac. gros., abateri disc. și erori jud., impunându-se excluderea din mag. 5.000.000 lei daune morale am cerut numai într-un dos. cu Concioiu, pt. care de asemenea am făcut acț. contra statului pt. că a fost abuziv anulat recursul, dar am vreo câteva zeci numai cu el, altul cu 3.000.000 lei daune. Cel de mai sus cu 19000 euro e un tâmpit în toată regula, adică nici măcar 100.000 lei daune morale, dar 5 mil. lei se referea până la sol. dos. martie 2021-sep. 2022, terg. fraudulos, respins fraudulos și în recurs susp. ex. act., adică vina statului în lanț consecutiv, dar nu pt. faptul că de peste 3 ani nu execută hpt. și nu mă repune în drepturi, prej. fiind perpetuu, adică pe zeci de ani, deci nu mai poate fi vorba de 5 mil., ci de sute de mil. (mii de mild. vechi). Un alt imbrecil psihopat infrac. de la Tr. VL (Donțete D.), precum și Șendrescu, care a respins reex. t. tim., se face sg tembel imbecil vinovat de plata daunelor, anulând cap. de cerere privind daune morale ca netim. atâta timp cât s-a statuat că cererea contra MM, AJPIS (drepturi de prot. soc.) e scutită de t. tim., trimis fraudulos de la cmas la cont. ad-tiv.  Așadar, daunele morale de 5.000.000 lei, nu știu cât am cerut, urm. să le plăt. cei 2 infrac. și nu poate fi vorba decât exclusiv de vădită rea credință, nicio tang. cu neglij., cred că 2 sau 3 mil. lei am cerut daune morale.         

Subsemnatul, ..., formulez plangere impotriva ordonantei de clasare din ... si solicit admiterea plangerii, desfiintarea ordonantei si inceperea urm. penale si punerea in miscare a actiunii penale pt. savarsirea infrac. sesizate.

Ordonanta este lovita de nulitate absoluta, fiind nemotivata si neefectuandu-se niciun act de cercetare. De asemenea nu s-a dat nicio solutie cu privire la infrac. prev. de art. 275 CP si rezulta sav. de infrac. grosolane de proc. in cauza care mentioneaza ca s-a inceput urm. penala in rem in 06.10.23, in timp ce plangerea a fost inregistrata pe rolul PICCJ-SUPC la 28.06.22, adica dupa aproape 1,5 ani, in cond. in care inceperea urm. penale trebuia facuta imediat de la inregistrarea plangerii, ceea ce constituie alt motiv de nulitate absoluta.

Sustinerea ca fata de PM Corneliu – fost prim proc. al PJ Slatina – , proc. Serban V. din cadrul PJ Slatina s-a dispus clasarea in ... al SIIJ este vadit ilegala si abuziva. La data solutionarii respectivei cauze nu aveam cunostinta si nu depusesem inscrisurile pe care le-am depus la data formularii pl. din ..., depuse in dos. ...  pe rolul Trib. Sibiu, respectiv adresa ... din ... semnata de Tulitu Tena, proc. gen. al PCA Craiova, in care se mentioneaza ca in ... al PCA Craiova se afla recipisa ... cu care a fost trimis Referat pt. plata onorariilor din fondurile MJ, fiind depusa inclusiv copia referatului depus de mine ... datand ..., inscrisuri despre care am luat cunostinta abia dupa depunerea acestora in dos .... si care contrazic sustinerile paratilor PT Olt, prin procuror al PT Olt, procuror Serban V., grefier Gana Ioana, care au mentionat in toate dos. aflate pe rolul Jud. S 1-Jud. S 6 Buc., Jud. Sibiu incepand din 2016, inclusiv in dos ..., respectiv Grigorie M. prin ordonanta ... a PCA Craiova si proc. general Tulitu Tena prin ordonanta .., ca referatul nu a fost depus prin posta si nu se afla inregistrat in ..., asa cum mi s-a comunicat si in sedinta de audienta din ... de catre proc. de audienta Serban V., ceea ce constituie indubitabil atat sav. infrac. prev. de art. 297 CP rap. la art. 13^2 din L. nr. 78/00, cat si fals in declaratii prev de art. 326 CP, obstructionarea justitiei prev. de art. 271 CP, distrugere/retinere de incrisuri si distrugere/retinere de probe/inscrisuri prev. de art. 259, 275 CP. Asa cum se mentioneaza, in dos. ... nu facusum pl. impotriva numitilor Grigorie M., Tulitu T., Mogosanu L.

Mai mult, numita Grigorie M. mentioneaza in ordonanta din ... ca desi exista dovada expedierii scrisorii recomandae din 13.10.15, nu exista dovada continutului acesteia!?, respectiv ca referatul in cauza ar fi fost depus si inregistrat in ..., mentionand explicit ca acesta nu exista. Acelasi lucru e valabil si in cazul numitei Mogosanu Luiza de la Jud. Slatina, care a solutionat plangerea impotriva ord. din ... prin ..., mai mult, prin ord. proc. general Tulitu T. am fost obligat si la ch. jud. catre stat.

Rezulta indubitabil ca in cauza sunt sav. infrac. de abuz in serviciu in forma continua (de peste 9 ani), precum si in forma continuata (privind refuzul primirii referatului in audienta din ...), art. 259, 275 CP de catre proc. din ... si proc. de audienta (care se mentioneaza in dos ... ca este acelasi) si ex-prim proc. PJ Slatina PM Corneliu, precum si infrac. prev. de art. 297 CP si art. 13^2 din L. nr. 78/00, art. 269, 326 CP de catre Grigorie M., Tulitu T., Mogosanu L.

Subsemnatul, ..., chem in judecata pe paratii Balan Ovidiu, ..., comuna Prundeni, primarul si secretarul general ai com. Prundeni, ..., pt. a fi obligati sa-mi plateasca desp. constand in debitul din ..., respectiv suma de ..., cf. pv din ... al BEJ Balan O., la care se adauga actualizarea pana la data platii si dob. legala la suma de ... lei cf. ... de la data def. a ... si daune morale de 300.000 lei si ch. de judecata.

Ex. jud. Balan Ovidiu refuza efectuarea exec. silite si ex. silita a debitorilor Bursa C. Marin s.a., ..., cu mentiunea ca de peste 13 ani nu a fost recuperat pana in prezent niciun ban!! Acesta refuza efectuarea licitatiei de vanzare a imobilelor debitorilor, asa cum am solicitat prin cererea din ..., la care refuza sa raspunda de peste ... Anterior ... acesta mi-a comunicat ca ii fusese comunicata hot. ... prin care s-a dispus obligarea debitorilor la plata dob. legale aferente debitului reprez. de ... si i-am mentionat ca urma sa-i trimit calculul cu dob./actualizarea la zi si ca i-l mai trimisesem in urma cu mai mult de 1 an, fara sa raspunda. De asemenea, la ... i-am cerut acestuia, cu mentiunea ca ii cerusem de mai multi ani, sa solicite informatii Primariei ..., respectiv localitatii de nastere a debitoarei ..., fosta concubina a lui Bursa Marin, privind vocatia succesorala a acesteia (parinti, bunici etc., identificarea lor), la care de asemenea refuza sa raspunda.

Arat faptul ca ex-primarul si secretarul gen. ai Primariei Prundeni au comunicat catre BEJ Balan O. adresa ... in care se mentioneaza ca debitorul Bursa C. Marin figureaza in evidentele primariei cu casa locuit in supr. de 132 mp si 600 mp teren curte, cu mentiunea ca acesta este inscris la OCPI Valcea prin incheierea nr. 18490 din ... si a fost notata somatia imobiliara in registrul de inscriptiuni imobiliare ... in favoarea creditorului Criveanu Ion. De asemenea, in Certificatul de sarcini ... se mentioneaza:

1. somatie imobiliara inscrisa in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare. ... in favoarea creditorului ... impotriva debitorului Bursa C. Marin;

2. somatie imobiliara in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare ... in favoarea creditorului Criveanu Ion impotriva debitorilor Bursa C. Marin, Bursa Maria, Bursa M. Marin, Bursa Marius Dan, Bursa C-tin.

Balan O. sustine nejustificat ca Bursa C. Marin nu este prop. imobilului, fapt contrazis inclusiv de PV din 13.07.17 privind publicatia de vanzare pt. data de 30.08.17 intocmit de BEJ Prooroc O. din Dragasani in dos. ex. ..., creditor ... si debitor Bursa C. Marin, la care a fost inscrisa si creanta mea transmisa de BEJ Balan O., cu mentiunea ca au fost mai multe publicatii de vanzare, aceasta fiind ultima.

Mentionez ca acestia, respectiv Bursa C. Marin, este nu numai prop. acestui imobil si a imob. teren in supr. de 3371 mp, cf. tit. de prop. ..., dar si a imob. casa de locuit in supr. de 48 mp si curte in supraf. de 419 mp si teren in supr. de 4190 mp ale decedatei ... mama lui Bursa Marin, cf. tit. de prop. ..., cu mentiunea ca sg sora a acestuia cu vocatie la mostenire, ..., fara urmasi, este decedata cf. cert. de deces ...                                                                                                                                Desi Balan O. cunoaste si are si avea obligatia cunoasterii acestor aspecte, respectiv sa solicite Primariei Prundeni aceste relatii, refuza nejustificat, in complicitate cu primarul si secretarul primariei, care de asemenea ascund si nu comunica cele mentionate, fiind indeplinite cond. raspunderii delictuale a acestora.

Împotriva lui Bălan O., Munteanu C., Măgădan I. am făcut și pl. pen. la PCAP. Respingerea de o imbecilă jigodie de la Jud. Drag. a cererii de recuzare a acestuia a avut efecte negative pt. infrac. Balan și se întoarce împotriva lui..

Subsemnatul,..., formulez APEL impotriva ... si solicit admiterea apelului si anularea hot. si retrimiterea instantei de fond pt. motiv de nulitate absoluta, iar in ce priveste fondul admiterea cererii si obligarea paratului statul romabn la repararea pagubeor cauzate solicitate.

Prin sc mentionata a fost respinsa cererea de chemare in judecata formulata impotriva paratului statul roman prin MF, fara a se mentiona, probabil ca neintemeiata, si impotriva PT Valcea pt. lipsa cal. proc. pasive. In primul rand, asa cum rezulta din continutul cererii, e vorba de repararea prej. cauzate prin erori din ... al PJ Dragasani si nu si din dos. ... care nu are nicio legatura cu dos. penal mentionat si la care nu am facut nicio referire in cerere.

Hot. este lovita de nulitate absoluta, fiind nemotivata si necuprinzand motivele pt. care au fost inlaturate cererile mele si cele pe care se intemeiaza solutia, de asemenea, au fost incalcate normele de proc. prev. sub sanctiunea nulitatii absolute. Astfel, potrivit art. 269 (1) din L. nr. 303/2022, Judecătorului sau procurorului vizat i se comunică de îndată, de către Ministerul Finanțelor, cererea de chemare în judecată ..., astfel ca in cauza nu s-a facut acest lucru, hot. fiind lovita de nulitate absoluta prin incalcarea normelor de procedura prev. sub sanctiunea nulitatii absolute si a normelor de drept material, impunandu-se trimiterea spre rejudecare instantei de fond pt. respectarea disp. legale.

In ce priveste fondul, asa cum am mentionat, hot. e total nemotivata fiind lovita de nulitate si pt. acest motiv, cum s-a mentionat. In cauza se constata indubitabil sav. erorii jud., atata timp cat urmare a restituirii de mai multe ori de instanta a ... s-au prescris faptele si nu a putut fi tras la raspundere civila si penala autorul, respectiv repararea pagubei de 10.000 lei daune morale sav. prin infrac.

Sustinerea ca nu exista nicio dovada a prescriptiei faptelor este vadit ilegala si nefondata, atata timp cat pt. infrac. de amenintare termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 3 ani, adica prescriptia a intervenit in 2021, iar ultima hot. de restituire a Jud. Dragasani in... dateaza ..., redactata in ..., adica fapta era prescrisa de 2 ani. De altfel, PJ Dragasani chiar a dat ulterior in 2023 a 4-a solutie de clasare, in care se motiveaza prescriptia, desi invoca pe de o parte inexistenta faptei [art. 16 (1) lit. a) CPP)], pe de alta parte inexistenta probelor sav. infrac. [art 16 (1) lit. c)], iar pe de alta parte neprevederea faptei de legea penala!? [art 16 (1) lit. b)], adica nici proc. nu stie si se autocontrazice grosolan, cu toate ca motiveaza in fapt prescriptia!?, iar prin ... Jud. Dagasani a admis pl. mea si a schimbat temeiul legal al clasarii ca fiind prescriptia.

De asemenea, contrar celor mentionate, obligarea de catre prin procuror in pl. contra solutiilor la plata ch. jud. fata de stat constituie eroare jud., atata timp cat, pe de o parte, in pofida existentei hot. jud. invocate, ANAF refuza nejustificat inlaturarea acestora, iar procurorul a trimis abuziv ANAF executarea acestora si desi cunoaste ca nu sunt valide refuza trimiterea altor adrese corespunzatoare pt. inlaturarea lor. Potrivit art. 268 (1) din L. nr. 303/2022 exista eroare jud. cand: s-a dispus în cadrul procesului efectuarea de acte procesuale cu încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material și procesual, prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară. Asa cum rezulta din continutul acestui text si se mentioneaza si in decizii ale CCR, eroarea prev. de art. 268 (4) lit. a) din L. nr. 303/2022 [corespondentul art. 96 (3) lit. a) din L. nr. 303/2004] se refera atat la actele jud., cat si ale procurorului, in timp ce eroarea prev. de art. 96 (3) lit. b) exclusiv la actele judecatorului (hot. judecatoresti).

Subsemnatul, ..., formulez APEL impotriva ... si solicit admiterea apelului si anularea hot. si retrimiterea instantei de fond pt. motiv de nulitate absoluta, iar in ce priveste fondul admiterea cererii si obligarea paratului statul romabn la repararea pagubelor cauzate solicitate.

Prin sc mentionata a fost respinsa cererea de chemare in judecata formulata impotriva paratului statul roman prin MF, fara a se mentiona, probabil ca neintemeiata, si impotriva CA Craiova pt. lipsa cal. proc. pasive.

Hot. este lovita de nulitate absoluta, fiind nemotivata si necuprinzand motivele pt. care au fost inlaturate cererile mele si cele pe care se intemeiaza solutia, de asemenea, au fost incalcate normele de proc. prev. sub sanctiunea nulitatii absolute. Desi am aratat si solicitat, potrivit art. 269 (1) din L. nr. 303/2022, ca se impune comunicarea cererii judecătorilor vizati de sav. erorilor judiciare de catre MF, care nu a facut aceasta dovada, instanta nu motiveaza nimic cu privire la acest aspect si motivul pt. care nu a procedat astfel, hot. fiind lovita de nulitate absoluta prin incalcarea normelor de procedura prev. sub sanctiunea nulitatii absolute si a normelor de drept material, impunandu-se trimiterea spre rejudecare instantei de fond pt. respectarea disp. legale. Alt motiv de nulitate este faptul ca desi am invocat nulitatea intampinarii formulate de MF, nu s-a pronuntat asupra acesteia.

In ce priveste fondul, hot. e nemotivata, fiind lovita de nulitate si pt. acest motiv, cum s-a mentionat, si vadit ilegala si abuziva.

Referitor la faptul ca nu am invocat in ... necompetenta materiala a instantei este nefondata, am invocat necompetenta Trib. Dolj si am solicitat declinarea comp. catre CA Craiova avand in vedere cal. de parata a ANFP, fata de care ilegal a fost respinsa actiunea pt. lipsa cal. procesuale, desi aceasta are evident cal. proc. potrivit disp legale, fiind organul care verifica indeplinirea tuturor cond. legale si tine evidenta tuturor fct. publici si are autoritate asupra tuturor inst. publice si fct. publici, de asemenea, in ce priveste salarizarea si aplicarea sanctiunilor disc. impotriva acestora, precum si in desemnarea cel putin a cate unui membru in comisiile de concurs si de solutionare a contestatiilor, hot. Trib. Dolj si CA Craiova fiind lovite de nulitate absoluta. Acest motiv a fost invocat si in recurs, respins ilegal.

Se mentioneaza abuziv ca nesolutionarea tuturor motivelor de recurs constituie temei pt. exercitarea cont. in anulare impotriva hot. In primul rand, exercitarea cont. in anulare si altor cai extraordinare de atac nu e obligatorie, hot. trebuie sa fie definitiva, adica sa fi fost pron. in apel, respectiv recurs, dupa caz, fiind o hot. data in cont. ad-tiv unde nu exista apel sg cale de atac este recursul.

Asa cum se cunoaste, epuizarea cailor de atac prev. de art. 34, 35 din Conv. europeana se refera la hot. definitive asa cum se intelege in dreptul international general acceptat, dimpotriva, neformulaea sesizarii in termenul prevazut de la data hot. def. atrage inadmisibilitatea acesteia. Pe de alta parte, asa cum se mentioneaza chiar in hot., a fost exercitata cont. in anulare, ..., nesolutionata in fond prin sav. de infrac., abateri disc., erori jud. prin refuzul solutionarii abuzive a cererilor de aj. pub., respectiv respingerea acestora ca tardive, in cond. in care nu exista niciun termen de formulare a cererii de aj. pub., putandu-se formula pana la termenul de judecata, asa cum se mentioneaza, 2 cereri, fiind respinse abuziv inclusiv cererile de reex., iar cea de-a 3-a nici nu a fost pusa in discutie prin incalcarea normelor de proc. prev. sub sanctiunea nul. absolute. Se mentioneaza fraudulos ca hot. CA Alba Iulia ... nu constituie o dovada a incalcarii disp. legale sau pron. unor hot. jud. definitive in mod evident contrare legii.

In primul rand, in cuprinsul acesteia se mentioneaza despre o intalnire din 2017 a presedintilor sectiilor civile ai ICCJ si curtilor de apel in ce priveste unif. practica jud. sub indrumarea formatorului INM in care s-a statuat ca aceasta este solutia legala si ca nu exista niciun termen de formulare a cererii de aj. public prev. de OUG nr. 51/08 in apel/recurs, cont. in anulare, revizuire, reex. anul. cererii, aceasta putandu-se formula pana la solutionarea acestor cai de atac, iar termenul prev. de art. 33 (2) din OUG nr. 80/13 (act legislativ prin care nu se face nicio derogare expresa de la OUG nr. 51/08 si nici nu se modifica/completeaza in niciun fel acest din urma act legislativ) este exclusiv valabil proc. regul. cererii initiale de chemare in judecata potr. art. 200 CPC, la care si face expres referire, de altfel, art. 270 CPC aplicabil si in recurs, cont. in anul., revizuire, reex. anularii cererii de chemare in judecata, mentioneaza ca t. tim. poate fi depusa pana la sol. apelului (deci, implicit cererea de aj. pub.), neexistand nici term. de 10 zile de anulare a cererii si implicit nici term. de 5 zile prev. de art. 33 (2) din OUG nr. 80/13, de altfel, apelul, recursul, cont. in anulare, revizuirea, reex. anul. cererii nu pot fi anulate inainte de termenul de judecata. Acelasi lucru rezulta si din inch. din ... a ICCJ, s. civ., ...In plus, Trib. Sibu e instanta inferioara fiind obligata sa respecte disp. instantelor superioare.

Sustinerea ca admiterea exceptiei lipsei cal. proc. a ANFP de instanta de fond nu o impiedica sa formuleze intampinare este vadit ilegala, atata timp cat o persoana nu are cal. procesuala, orice cerere, apel, recurs, intampinare e absolut inadmisibila si mai mult facuta de o pers. fara interes legitim, aceasta invocand implicit pretinsa legalitate a desf. concursului si nu doar referire cu privire la lipsa cal. sale procesuale. Tot fara niciun temei legal se mentioneaza ca nedepunerea dos. de concurs nu constituie temei de nulitate a hotararilor, atata timp cat se invoca de parata CJP VL pretinsa neindeplinire de catre mine a cerintelor privind org. concursului avea obligatia dovedirii acestora, nefiind depusa nicio documentatie, desi avea obligatia depunerii integrale a dos. de concurs, depunand numai intampinare, care era lovita de nulitate, asa cum s-a mentionat.

Se mai mentioneaza ca nu am invocat ca motiv de recurs nulitatea intampinarii formulate de CJP Valcea cf. hot. din recurs, tocmai am mentionat ca nu au fost analizate toate motivele, de fapt aproape niciun motiv de recurs.

In fine, referitor la sustinerea ca instanta nu fusese investita cu constatarea nelegalitatii cerintei dovedirii cunostintelor de operare pe calc. cu certificat de absolvire!? (fara a se mentiona de cine trebuia sa fi fost eliberat un asemenea certificat), asa cum ilegal se mentiona in hot. din recurs, este vadit abuziva atata timp cat acesta a fost obiectul esential si principal al cererii de chemare in judecata de anulare a conc. si mentionat pe larg in cerere, asadar nicidecum nu se poate sustine ca instanta s-ar fi pronuntat in afara limitelor investirii!?, atata timp cat chiar art. 18 (2) din L. nr. 554/04 mentioneaza ca instanta e competenta sa se pronunte asupra legalitatii oper. ad-tive care au stat la baza emiterii actului supus judecatii, iar potrivit principiului subsidiaritatii actelor jur. (quod nullum este nullum producit effectum) atata timp cat aceasta cerinta era abuziva, avand in vedere ca dovedirea cun. operarii pe calc. se putea face printr-o verificare practica, concursul era lovit de nulitate. In plus, prin nedepunerea dos. de concurs, CJP VL nu a facut dovada sustinerilor si neindeplinirii cerintelor de catre mine, hot. fiind lovite de nul. absoluta, cum s-a mentionat.

Prin dc mentionata a fost admis recursul impotriva sc ..., casata hot. si completata in sensul obligarii paratului B. Vacea la plata sumei de 4 lei ch. de judecata si 50 lei fata de stat reprezentand aj. pub. de care am beneficiat aferent primului capat de cerere.

Hot. constituie rezultatul unei erori materiale, ch. de judecata de la instanta de fond, asa cum am mentionat si solicitat, constand in cval. scr. recomandata este de cel putin 10 lei, timbrele aplicate pe plic in urma cu peste 1,5 ani sunt de peste 5 lei (si nu 4 lei, cum se mentioneaza), in prezent fiind mai mare, taxele postale au crescut mult in ultimul an, ca de altfel maj. absoluta a preturilor, indeosebi servicii si este aproape 10 lei, la care se adauga cval. plic, cval. coli, pix/pasta etc., suma de 10 lei min. solicitata fiind mai mult decat rezonabila, cu mentiunea ca trebuie sa solicit cval. facturii de abonament de internet (17 lei lunar), in cazul in care as plati servicii private acestea ar fi cu mult mai mari, iar prin servicii postale si mai mari, la care s-ar adauga servicii de xerox, imprimanta etc. si mai mari. Am trimis cereri in 5 luni diferite, deci cval. facturii in suma de 85 lei.

De asemenea, avand in vedere ca am studii jur. de specialitate, pt. care am platit taxe de mii de lei/an la facultate, carti, drumuri, examene etc., inlusiv am calitatea de avocat definitiv, chiar daca nu profesez, altfel ar trebui sa platesc avocati cu mii de lei pt. formularea cererilor si care ar cadea in sarcina paratilor avand in vedere lipsa veniturilor, eu fiind si grav bolnav trebuie sa pierd multe zeci de ore de munca pt. conceperea, redactarea si scrierea pe calculator si am si grave afectuni de vedere, ceea ce necesita munca asidua in valoare de mii de lei cat ar reprezenta un onorariu avocatial decent, se impune obligarea paratilor la plata si acestor despagubiri, avand in vedere ca abuziv a fost respinsa cererea de obligare la plata daunelor morale.

Totodata, se impune completarea hot. in sensul obligarii in solidar la plata ch. a paratilor B. Valcea si decan Dumbravescu N., cu mentiunea ca desi se mentioneaza ca ambii sunt parati si a fost respins recursul formulat de acestia si cel facut de mine impotriva sc .., nu se mentioneaza nimic cu privire la acest parat, desi se impune obligarea acestora in solidar.

De asemenea, desi a fost admis recursul, instanta nu s-a pronuntat asupra cererii de ch. de judecata din recurs, care constau in suma de 20 lei reprez. cval. a 2 scr. rec. trimise tocmai la solicitarea instantei, altfel nu as fi fost nevoit sa le fac, pt. expedierea recursului cat si a cererii de aj. public, impunandu-se completarea hot. in acest sens. Si la acestea, asa cum am aratat, trebuie adaugate cval. facturii de internet, chiar si de energie electrica, si a timpului si muncii efectuate in suma de cateva mii lei la nivelul unui onorariu avocatial decent care ar fi putut fi acordat in cauza.

Arat, de asemenea, ca abuziv, prin savarsirea de infrac. si abateri disc., s-a statuat ca recursul paratilor e scutit de t. tim. si nu li s-a cerut sa-l timbreze, in timp ce mie mi s-a cerut!!, dovada a inechitatii, inegalitatii de tratament si discriminarii, acestia nefacand parte din cat. prevazute de lege ca fiind scutite.

Subsemnatul, ...., formulez sesizare impotriva numitelor Ionita Elena Liliana, Predescu Daniela, Ocnarescu Ana Maria – judecatori la Jud. Dragasani – , Sandu Ana, judecator la Judecatoria Pitesti, fost la Jud. Dagasani pana in toamna 2023, si solicit sanctionarea acestora cu excluderea din magistratura pt. sav. de fapte foarte grave prin care se aduc grave prejudicii imaginii justitiei si se incalca drepturile legitime ale persoanelor si sav. abaterilor prev. de art. 271 lit. g), q), r), s) din L. nr. 303/2022.

Prin ... numita Ionita E. a respins cererea de reex. a t. tim. de 2145 lei stabilita de Predescu D. in ... abuziv, prin savarsirea de abateri disc. si infractiuni, in conditiile in care cererea e scutita de t. tim. potrivit art. 29 it. f) din OUG nr. 80/13, de asemenea mentionasem ca un capat de cerere era rămas fără obiect, numita Ionita E. nu face nicio referire cu privire la acest text invocat de mine. De asemenea, in afara ca cererea e scutita de t. tim., taxa aferenta daunelor morale nu poate fi mai mare de 100 lei, potrivit art. 7 (2) din OUG nr. 80/13, cu mentiunea ca sus-numita, ca si numita Ocnarescu M. au fost grefieri la Jud. Dragasani, respectiv Trib. Valcea si au devenit judecatori in aprilie 2023 in urma conc. de magistratura din toamna 2022-primavara 2023, dovada nu numai a incompetentei crase a acestora, dar faptul ca acest concurs este la un nivel f. prost daca acced in magistratura astfel de pesoane care nici macar nu stiu sau se prefac – ceea ce e mult mai grav – ce inseamna daune morale, conf. motivarii facute!? Iar eu sunt avocat, chiar daca nu profesez in acest moment, si am peste 25 de ani de activitate judiciara.

In ce o priveste pe numita Ocnarescu M., aceasta a respins abuziv, tot dovada a crasei incompetente, dar si relei credinte, cererea de aj. pub. in ...., motivand ca as fi beneficiat in 2-3 dos. in ultimele 12 luni de scutirea de la plata taxei de sume infime de cate 20, 50 lei si ca n-as fi mentionat acest lucru cu rea credinta. Potrivit art. 7 din OUG nr. 51/08, asa cum am aratat in cererea de reexaminare si mentionasem in cererea de aj public, aj. public in ce priveste scutirea de la plata taxei de timbru e nelimitat [art. 6 (1) lit. d)], fiind limitat la 10 salarii minime brute in decurs de 12 luni, adica o suma f. mare, aj. prev. de art. 6 lit. a)-c) (onorariul av. din of., onorariul exec. jud., onorariul traducatorului, expertului, interpretului), iar sumele infime invocate de care as fi fost scutit de la plata t. tim. erau de multe sute de ori sub nivelul a 10 salariii minime brute, dispozitie neaplicabila de altfel cum am mentionat. Iar numita Sandu A. a respins abuziv, prin savarsirea de infrac. si abateri disc., cererea de reexaminare in dos. nr. .... De asemenea, Ocnărescu M. a respins abuziv cererea de reex. a aj. public in ...., cererea de aj. pub. fusese respinsa de Predescu D. pt. lipsa cal. procesuale!?, iar cererea de reexaminare a taxei fusese respinsa de Liciu I., pensionata in iarna 2023, pt. lipsa cal. procesuale!?, motivand ca ajutorul public judiciar poate fi refuzat în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfășurată de solicitant. Asa cum rezulta din actele cauzei, nu am niciun venit de multi ani cf. adeverintelor ANAF si nu am avut nicio activitate a PFA din .... De asemenea, in dos. nr. ... a fost admisa cererea de aj. pub. privind taxa de timbru aferenta cererii de recuzare, alta dovada a ilegalitatii hot. mentionate.

Tot numita Sandu A. a respins contestatia la executare pt. lipsa calitatii procesuale a mea!? din dos. nr. ... prin ... formulata de mine in calitate de reprezentant ...., hot. lovita de nulitate absoluta si inadmisibila, intrucat nu formulasem contestatia in nume personal, ci in calitate de reprezentant si chiar lipsa calitatii de reprezentant e neintemeiata. Tot in... a anulat contestatia din .... ca netimbrata, formulata de mine in calitate de reprezentant ... impotriva incheierii de incetare a ex. silite, in conditiile in care prin savasirea de abateri disc. si infrac. de catre personalul Jud. Dragasani aceasta a fost inregistrata ca alt dosar, desi se impunea asa cum cerusem depunerea si inregistrarea in ... (contestatie privind ch. de executare, cu mentiunea ca nu a fost conunicata niciodata incheierea de stabilire a ch. de executare, nici nu a fost emisa o astfel de incheiere) si am aratat in ... ca se impunea depunerea contestatiei in acest din urma dosar si conexarea, de asemenea, am cerut completarea contestatiei din ..., cerere respinsa abuziv, desi nu fusese depasit primul termen si nu se ceruse intimatilor punctul de vedere.

Arat ca Predescu D. a mai fost sanctionata disciplinar, desi se impunea sanctionarea cu excluderea din magistratura, pt. redactarea cu intarziere a hot. judecatoresti, fiind unul din judecatorii cu cele mai mari restante din tara, de peste 3-4 ani si de ordinelor miilor, astfel, in ..., care este cauza urgenta, hot. este neredactata din ...., adica de peste 1,5 ani, de asemenea, hot. ... din ..., adica peste 1 an, hot. din .... din...., iar hot. din .... datand .... (sg termen, dupa mai mult de 1,5 ani!?) a fost redactata dupa numeroase sesizari, plangeri, inclusiv contestatii privind tergiversarea la Trib. Valcea la ...., adica dupa aproape 1,5 ani, si a trebuit sa fac indreptare intrucat nu se pronuntase asupra cererii privind actualizarea sumei, numai a dobanzii, care trebuia solutionata urgent si a fost solutionata dupa 2 luni si redactata in .., hot. din ... datand ...., ... datand .... au fost redactate in ..., adica dupa peste 2,5 ani, hot. din ... datand ... tot in ..., ca si hot. din .... datand ... Iar in ...., hot. datand ... a fost redactata numai urmare a contestatiei formulate de mine la Trib. Valcea in ...., unde de asemenea nu s-a pronuntat asupra cererii privind actualizarea, numai a dobanzii, si am facut cerere de completare, precum si lamurire privind disp. potrivnice, intrucat desi se mentioneaza ca admite cererea ...., se mentioneaza ca ....fara a se mentiona nimic cu privire la ... si se impunea obligarea in solidar. Iar cererea, formulată în .... trebuia solutionata demult si are termen abia ... si cine stie cate luni sau cati ani va dura redactarea.

Și trebuie completat față de Ocnărescu cu privire la sol. frauduloasă a dos. ..., menționat mai jos, și obligarea petenților la 1000 lei ch. de judecată față de infractor și a dos. în care am fost personal petent, soluționat în iunie 2023, hot. lovită de nul. abs. și bineînțeles prin săv. de infrac., abateri disc., întrucât, în cauză fiind vorba de infrac. prev. de art. 297 CP și art. 13/2 din L. 78/00 comp. de urm. aparținea DNA și în urm. obligatorie a proc., nedându-se nicio soluție față de această faptă și primar Nedelcu C. (Pr. Drag.), fiind deci lnulitate absolută. De asemenea, în cauză e indubitabilă săv. infrac. de abuz în seviciu de numita Mihalache M., care exercită ilegal profesia de cj de zeci de ani!?, nefiind înscrisă în tabloul cu drept de exer. al CCJ VL, așa cum menționează către PJ Drag. acesta într-un memoriu de 7 pag. cu privire la alte persoane care exercită ilegal profesia, cu conc. nemijlocit al org. jud. (chiar așa se menționează). În cauză, sus-numita era acuzată de săv. infrac. de abuz în seviciu cu privire la exec. cu înt. a unei hot jud. privind plata unei sume de bani, faptă indubitabilă cf. actelor dosarului. Iar imbecila psihopată Ioniță E. respinge cont. privind terg. cerc. în dos. contra Anabella Guș. și fcț. - în scopul prescrierii faptelor - , fiind a 3-a contestație, dos. având peste 2,5 ani, după ce anterior se dispusese în primăvara 2023 ca dos. să fie soluționat până la 01.10.23, termen extrem de lung, 2,5 ani, deci respingerea contestației în noi. 2023 e inadmisibilă. Și tot inadmisibilă e respingerea cont. privind terg. cerc. contra lui Concioiu pt. abuz în serviciu pt. neex. hot. jud. și nu inadmisibilă cont. mea, dos. având peste 1,5 ani și nu e necesară efec. niciunui act decât înscrisuri, chiar dacă fraudulos, ceea ce constituie nul. abs., PJ Drag. dă alt nr. în 2023 decât cel dat în 2022 dar e același dosar. De fapt, contra lui Concioiu ș.a. trebuie să fie 1 sg dos. cu abuz în formă continuă/continuată pe rolul DNA din 2019, fiind peste 10 pe rolul PJ Drag., 1 din 2019, adică de peste 4 ani, care a mai fost restituit de Jud. Drag., trimis (declinat) fraudulos de DNA, adică nul abs. și trebuia trimis DNA, nu PJ Drag., iinclusiv 1 pe rolul PJ Rm. VL, care sunt lovite de nul. abs., disjuns, împreună cu altul din 2022 pe rolul PJ Drag. dintr-un dos. al PT VL disjuns la rândul lui dintr-un dos. al PCAP (2 dos. conexate), deși trebuia să fie 1 sg dos. pe rolul DNA pt. toate faptele și toți făptuitorii, unde am și făcut pl. inițial, trimise fraudulos cu adresă fără să fi fost înreg. către PCAP, lovite de nul. abs. Pe rolul DNA Pitești se refuză înreg. ca dos. pen. a 2 pl. din 31.08, 04.09.23 contra Pr. Drag., Rotakt, av acesteia, respectiv primarului com. Măld. și unei av. din Drag., care au nr. de adrese și nu sunt înreg. ca dos. pen. și constiuie săv. de infrac., 1 am făcut-o și către DNA central trimisă fraudulos PCAP în loc s-o trimită DNA Pitești, iar acesta mi-a restituit-o!? Iar pe rolul SUPC am 2 pl. neînregistrate ca dos. pen. de peste 1,5 ani contra a 3 infractoare de la CAP (Vîlvoi D., Hodorogea A., Fundătureanu A.) pt. sol. frauduloasă a rec. din dos. nr. 1309/90/2022 făcut de ANFP contra Pr. Guş., Concioiu, Marghita şi unde am avut calitatea de intervenient (lovită de nul. abs., nefiind motivată, respectiv sol. motivele de recurs, nefiind menționat niciun cuvânt pt. care nu ar fi avut legătură farsa numită ex./conc. de cj cu farsă numită ex./conc. de promovare de sg, respectiv motivul respingerii cererii mele), de asemenea, aceleaşi infrac. au sol. fraudulos recursul din dos. nr. 2655/90/2022 contra lui Concioiu, cât şi a altor 3 infractori de la CAP care au sol. cont. în anulare şi revizuirea (nici nu putea acelaşi complet să le soluţioneze pe ambele) şi Diaconeasa M. de la Tr. VL şi alta contra lui PMC şi altor proc. ai PT Olt, PCA Craiova şi trebuie să fac cont. pt. terg. cerc.

Subsemnatul, ..., formulez plangere impotriva ordonantei de clasare din dos. ...  si solicit admiterea plangerii, anularea ordonantei si efectuarea de cercetari si punerea in miscare a actiunii penale sub aspectul sav. infrac. sesizate de abuz in seviciu cu obtinerea unui folos pt. sine/altul prev de art. 297 CP si art. 13/2 din L. nr. 78/00, art. 259, 275, 271, 326 CP.

Ordonanta este lovita de nulitate absoluta, intrucat fiind vorba de sav. infrac. prev. de art. 297 CP si art. 13/2 din L. nr. 78/00 competenta de urmarire apartine exclusiv procurorului si nu org de cecetare penala, de asemenea, nu a fost efectuat niciun act de cercetare cu privire la sav. niciunei infrac. sesizate si nu se mentioneaza si da nicio solutie cu privire la sav. infrac. prev. de art. 259, 275, 271, 326 CP.

In afara nulitatii absolute si neefectuarii niciunui act in cauza, toate delirarile mentionate in referatul org. de cerc. penala sunt inadmisibilie si ovite de nulitate absoluta, neavand nicio legatura cu faptele pt. care s-a formulat pl. penala si cu solutionarea prezentei cauze.

Astfel, asa cum se poate constata, am formulat plangere pt. sav. infrac. sus-mentionate pt. faptul ca numitul Concioiu N. refuza sa-mi restituie chitanta de plata a t. tim. in original, cf. cererii din 06.05.2022, depusa o data cu cererea anterioara prin care solicitasem restituirea cval. acesteia in suma de 20 lei la 21.02.2020, achitata la data de 05.07.19.

Asadar obiectul plangerii il constituie refuzul restituirii ch. de plata a taxei in original pt. a o putea folosi, depusa la Primaria Gusoeni in 21.02.20 fara sa fi fost restituita de atunci, tocmai urmare a refuzului restituirii cval. acesteia, desi am solicitat restituirewa chitantei si numitul Concioiu N. avea obligata sa mi-o restituie chiar fara sa fi solicitat, fapte ce constituie obiectul sav. infrac. prev. de art. 259, 275 CP si 297 CP rap. la art. 13/2 din L. nr 78/00 (intrucat prin retinerea ch. in original si refuzul restituirii s-a obtinut un folos pt. sine/altul, respectiv Primaria Gusoeni, fct. acesteia, Concioiu Nicolae care au retinut-o si o detin pe nedrept), de asemenea, art. 271, 326 CP.

Hot. jud. despre care se face referire, in primul rand se refera la obligarea paratilor Primaria Gusoeni, Concioiu N. sa-mi restituie cval. chitantei de 20 lei, asa cum am cerut in 21.02.20, avand in vedere că nu a fost folosita, iar pe de alta parte, aceasta nu a fost solutionata in fond prin anularea recursului urmare a sav. de infrac. de judecatori prin respingerea cererii de aj. pub. Tocmai urmare a refuzului restituirii cval. chitantei am solicitat restituirea chitantei depuse in original la 21.02.20, cu mentiunea aratata ca numitul Concioiu N. avea obligatia sa mi-o restituie imediat dupa solutionarea dos. ... , chiar fara sa fi solicitat eu, trecand mai mult de 1,5 ani de cand am solicitat-o si refuza sa mi-o restituie si sa raspunda in vreun fel.

De asemenea, mentionez incompetenta org de cercetare penala in ce priveste motivarea deciziei nr. 405/2016 a CCR, care nu mai are aplicabilitate, art. 297 CP fiind mod. in iulie 2023 tocmai pt. punerea in acord cu disp. deciziei, iar aceasta nu are nicio legatura cu prezenta cauza.

Nu-mi pot imagina cu cine au impresia imbecilii DNA, UNBR, B. VL, B. OT că vorbesc, cu proștii mai rău ca ei? Au impresia că sunt imbecil, prost, tâmpit, că mă recunosc și fac sg prost şi tâmpit!? Că oricum UNBR, B. OT, B. VL, statul n-au cum să nu plătească mii de mild. daune!! Că dacă infrac. de la CCR n-au făcut ce trebuia în 2019 şi au făcut fraudulos în 2022 în cazul unei ţigănci, condamnate împreună cu întreaga familie pt. fapte deosebit de grave, vor trebui să facă ei înşişi ce trebuie, inclusiv ÎCCJ, respectiv CEDO, după caz, la mine nu există renunţare şi să mă recunosc sg tâmpit şi imbecil, cu atât mai mult cu cât nu e admisibilă şi prev. de nicio lege posib. susţinerii de către un avocat def. a unui ex. de admitere în avocatură (ca stagiar!?), ori mii de mild., pt. că oricum să facă închisoare pe viaţă toţi jud./proc. vinovaţi nu se mai poate, ori nimic, la mine nu există jumătăţi de măsură. Iar decanul și toţi membrii Cons. B. OT trebuie băgaţi la închisoare pt. faptele sus-arătate, fiind inadmisibilă necondamnarea lor şi neexcluderea disc. din profesie, inclusiv a membrilor Cons. UNBR şi Comisiei Perm., care cu de la sine putere contrar L. nr. 51/95 care prevede f. clar că ex. de admitere în avoc. se susţin în centrele ter. INPPA (cum a fost în 2011-16), toate ex. începând din 2017 susţinute exclusiv la Buc. fiind lovite de nulitate abs. De asemenea, deşi B. OT avea obligaţia comunicării deciziei de aşa zisă revocare după 5 ani a propriei decizii, ceea ce e inadmisibil şi lovit de nul. abs. şi constituie rezultatul săv. de infrac. grosolane, UNBR avea obligaţia s-o solicite şi s-o anuleze (Cons. UNBR), mai mult, eu am sesizat UNBR în feb. 2023, o dată cu sesizarea DNA, şi n-a răspuns niciodată. Dacă lui Roşu R. i s-a dat peste 200.000 lunar ven. din avoc.!?, eu am cerut numai 20.000 lunar, plus dob./penal. Pe ăsta, UNBR, B. Buc. nu l-au exclus pt. cele 11 luni, adică niciodată, deşi aveau obligaţia.

Un abuz grosolan săvârşit de o imbecilă, preş. cu delegaţie la Jud. Drag. venită în aprilie 2023, fostă gref. la Tr. VL, admite ord. PJ Drag. de ren. la up faţă de 1 infractor (ad-tor SC Azeta Impex), chipurile față de pers. necunoscute pt. infrac. de fals, uz de fals,, dos. de insolvenţă e de peste 6 ani pe rolul Tr. VL şi dos. penal de peste 5,5 ani și respinge pl. împotriva ord. de clasare și îi obligă pe petenți la plata ch. de judeecată de 1000 lei și a ch. jud. față de stat!! Infrac. pt. care se făcuse pl. erau fals, uz de fals, prescrise, dar nu menţionează asta în ord., ci chipurile că nu e cunoscut autorul!?, deşi în cauză în primul rând e vorba de săv. infrac. de abuz în serviciu, care nu e prescrisă şi faţă de care nu s-a dat nicio soluţie și nu s-a făcut nicio cerc., fiind lovită de nul. abs., de asemenea, e vorba de infrac. de înşelăciune, faţă de care nu s-a dat nicio soluţie şi nu s-a făcut nicio cerc. (prescrisă). În speţă e vorba de 1 infractor care nu le-a plătit dr. sal. la 2 angajaţi pe Tir (curse externe), respectiv 3000 şi 4000 euro, falsificând semnăturile lor pe statele de plată semnând că le-ar fi achitat banii. Acelaşi infractor i-a dat în judecată pe amândoi în 2 dos. diferite, de fapt împotriva unuia a făcut Cerere reconv. (reprezentat de mine) în dos. în care a fost cerută achitarea dr. sal. de 3000 euro, cerând obligarea fostului angajat la plata unei sume de 2000 şi ceva euro, inclusiv lire sterline, pt. o amendă pt. care s-ar fi făcut vinovat (se făcea vinovat exclusiv ad-torul, care i-a trimis în cursă cu maşina fără îndep. cond. tehnice coresp, însă nu cel reprezentat de mine se făcea vinovat, ci celălalt – în fapt, nici acesta, cum am menţionat – şi chiar a fost obligat la plata amenzii în cauză, fiind reprez. de altă avocată). Deşi era o hot. def. în acest sens, aceeaşi amendă o solicita infrac. av. Rusu G. (membru în Cons. B. VL, fost cj la Garda Fin.) împotriva pers. repr. de mine şi am depus hot. jud. şi am cerut şi se impunea amendarea pt. rea credinţă şi obligarea la desp., respinsă fraudulos fără motivare de Tr. VL şi CAP, nevastăsa a fost jud. şi era la momentul repectiv la Tr. VL!! şi era conf. de interese, chiar dacă nu era jud. în cauză, dos. fiind suspendat pt. insolvenţă şi introdusă cererea de achitare a sal. în acesta. Infr. av. Rusu G. însă a fost nemulţumit de soluţia de suspendare a cererii lui de obligare la plata amenzii, adică a lui care era făcută cu rea credinţă trebuia să se judece, dar a angajatului pt. achitarea dr. sal., nu!! Rezultă, indubitabil, că infrac. angajator a falsificat semnăturile pe statele de plată în scopul neachitării dr. sal. şi nefăcându-se nicio cerc. cu privire la infrac. de abuz în serviciu, înşelăciune, cu atât mai mult cu cât statele nu se puteau afla în deţinerea altei pers. decât angajatorul, sg interesat de falsificarea semnăturilor şi scopul evident menţionat şi nu le-a achitat aceste drepturi salariale. În fapt, era infrac. de abuz cu obținerea unui folos pt. sine/altul, asimilată infrac. de corpție, ord. și pretinsele acte de cerc. fiind lovite de nul. abs., find de comp. exclusivă de urm. a proc. și nu a org. de cerc. pen., chiar dacă nu s-a făcut în 2018 pl. pt. această faptă, petenții fără preg. jur. au făcut pl. în 2018 pt. fals, uz de fals, unul la PJ Drag. și cel repr. de mine la PJ Rm. VL, trimisă fraudulos în 2020 la PJ Drag., deși comp. aparținea PJ Rm. VL. Infrac. Rusu G. menționa că acțiunea la Tr. VL a fost formulată de mine fără ca angajatul, pers repr., să știe!!, de unde aș fi putut cunoaște eu datele în cauză și să depun doc. dacă nu chiar de la p. repr.!?

Subsemnatul, ..., formulez Contestatie in anulare impotriva dc ... si solicit admiterea cererii, anularea hotararii si rejudecarea recursului, respectiv judecarea in fond a acestuia.

Prin dc mentionata a fost anulat ca netimbrat recursul formulat de mine impotriva sc... Hot. este lovita de nulitate absoluta, cu incalcarea normelor de procedura prev. sub sanctiunea nulitatii absolute si constituie rezultatul unei erori materiale. In primul rand, arat ca la termenul de judecata am formulat cerere de aj. public, care nu a fost solutionata, hot. fiind astfel lovita de nul. absoluta cu incalcarea normelor de proc. prev. sub sanctiunea nulitatii absolute. De asemenea, in cauza s-au savarsit abuzuri, infrac., abateri disc. si erori jud. prin respingerea cererii de aj. public initiale ca tardiva si a cererii de reex., in conditiile in care nu exista niciun termen de formulare a acesteia prev. de OUG nr. 51/08 (adoptata tocmai urmare a condamnarii Romaniei de CEDO), cererea putandu-se formula oricand pana la termenul de judecata in apel/recurs. Mentionez in acest sens hot. ale ICCJ, sectia civila, ..., in care se motiveaza tocmai hot. CEDO impotriva Romaniei, fiind admisa cererea de aj. pub. dupa ce fusesera respinse initial cererea de aj. pub. si cererea de reex., rezultand indubitabil ca cererea de aj. pub. poate fi formulata succesiv de mai multe ori la aceeasi instanta, cu atat mai mult cu cat pot interveni modificari in cursul judecatii in ce priveste indeplinirea cond. pt. scutirea de la plata t. tim. Acelasi lucru rezulta si din ... Trib. Arges, admisa cererea de aj. pub. dupa ce initial fusesera respinse cererea de aj. pub. si cererea de reex. Chiar art. 470 CPC mentioneaza expres ca taxa de timbru in apel (aplicabil si in recurs) se poate depune pana la termenul de judecata (deci, implicit cererea de aj. pub.), in reex. anularii cererii, apel, recurs si alte cai de atac neexistand termenul de 10 zile de anulare a cererii si nici termenul de 5 zile pt. formularea cererii de aj. pub. prev. de art. 33 din OUG nr. 80/13, care e exclusiv valabil in cazul regul. cererii introductive de chemare in judecata prev. de art. 200 CPC, la care si face referire.

În sensul celor sus menționate a fost şi opinia majoritară la întâlnirea de practică neunitară a reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii secţiilor civile ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel - Curtea de Apel Bucureşti, 11-12 mai 2017, astfel cum rezultă din minuta acestei întâlniri.

În speţă, cererea de ajutor public putea fi formulată oricând în cursul judecății apelului, fiind aplicabile prevederile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 51/2008, cererea de reexaminare fiind fondată  (... CA Alba Iulia).

Atentionez totodata ca m-am adresat CEDO, urmand ca statul sa plateasca daune incomensurabile si, de asemenea, statul e raspunzator de plata daunelor cauzate prin erori jud., potrivit art. 268, 269 din L. nr. 303/2022.

Așa cum rezultă și se poate constata, nu numai că nu există niciun termen de formulare a cererii de aj. public, decât în cazul cererii inițiale de chemare în judecată în proc. regularizării prev. de art. 200 CPC, dar aceasta poate fi formulată succesiv de mai multe ori la aceeași instanță, pe parcursul judecății putându-se schimba îndeplinirea cond. prevăzute de lege, așadar în cazul cererii de aj. pub. nu există autoritate de lucru judecat, așa cum menționează unii infractorii imbecili psihopați, al căror loc e la închisoare, în caz mai rar la ospiciu, și în niciun caz n-au ce căuta în magis., aut. de lucru judecat există exclusiv numai în cazul unei hotărâri prin care se soluționează fondul cauzei. De asemenea, nu există aut. de lucru judecat în cazul în care apelul/recursul nu a fost soluționat în fond, în sensul că acțiunea poate fi reintrodusă fără să existe autoritate de lucru judecat și nici în cazul în care cauza nu a fost deloc soluționată în fond. Nu există aut. de lucru judecat pt. solicitarea pe cale separată a desp., ch. de judecată etc., dacă din probe noi se dovedește că prejudiciul nu a fost integral reparat (întrebare dată la conc. de admitere la INM), în concordanță cu principiul reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1381, 1385 C. civ. Iar art. 2539 C. civ. prevede că dacă cererea de chemare în judecată a fost perimată, anulată, respinsă, poate fi introdusă altă cerere în termen de 6 luni de la data hot. def., situație în care prescripția e întreruptă prin cererea de chemare în judecată anterioară. Termenul de 15 zile pt. introducerea pl. împotriva pv de contrav. nu e termen de decădere (care sunt expres prev. de disp. legale, celelalte sunt de prescripție), astfel că nu poate fi invocată prescripția introducerii pl. din oficiu și sunt aplicabile disp. art. 2539 C. civ. privind reintroduceea acesteia. Aceste disp. sunt aplicabile și în cazul term. de decădere, potr. art. 2548 (3), 2550 C.civ. Într-o cauză din 2016-17, infrac. de la Tr. VL, CAP (pensionați) au respins acțiunea privind plata aj. de încălzire pt. luna noiembrie prin săv. de infrac. grosolane, cu nesocotirea disp. prev. pt. curgerea și durata termenelor, atât de CPC, cât și de C. civ., inclusiv, deși era evidentă săv. infrac., clasată pl. penala adresată DNA și respinsă pl. împotriva clasării și obligarea la pl. ch. judiciare, situație față de care am acțiune cpntra statului, urmând, după az, să ajung la CEDO. Se invocă printre altele că acțiunea a fost soluționată anterior mod. art. 96 din L. 303/04 privind răspunderea statului pt. erori jud. (oct. 2018) și că n-ar fi aplicabilă, însă acțiunea penală s-a soluționat uterior, atfel că oricum statul răspunde pt. erori jud. în condițiile textului modificat în oct. 2018. Mai exact, era vorba de depunerea cererii pt. plata aj. de încălzire în 21.11.16, în cond. în care 20.11 fusese duminică, așadar, cererea fusese depusă în termen, art. 2551 C. civ. care denotă săv. infrac. grosolane de către jud. infrac. menționați prevede expres că durata term., fără deosebire de natura și izvorul lor, se calc. potrivit regululior stabilite de prezentul titlu. De asemenea, a fost ilegal respinsă acțiunea privind plata aj. de înc. cu en. el. pt. noi. 2019-martie 2020 (1200 lei), fără nicio motivare, în cond. în care nici măcar aj. de înc. cu lemne nu a fost acordat fără nicio motivare pt. luna noi., doar pt. dec.-martie (216 lei în loc de 270), respinsă c. anul și am acțiune contra statului, dovada îndeplinirii cond. prev. de lege era cval. facturilor de 300-350 lei lunar pt. noi.-mar., mult peste limita de 240 lei acordată prin aj. de înc. cu en. el., precum și faptul că înc din noi. 2020 numitul Concioiu N. a admis cererile de aj. de înc. cu en. el., autocontrazicându-se (CA Cr., Tr. DJ). În altă hot. a Tr. DJ, CA Cr., a fost respinsă fără nicio motivare acțiunea împotriva CJP VL, ANFP privind anularea unui concurs în care se stipulase ilegal condiție de înscriere dovedirea cun. de operare pe calc. cu certificat emis nu știu de cine, fără să fi fost soluționat fondul cauzei, respectiv legalitatea acestei prevederi, hot. fiind lovite de nul. abs., susținându-se că nu am contestat această disp.!?, când de fapt a constituit obiectul principal și esențial al acțiunii așa cum am invocat, iar potr. art. 18 din L. 554/04, Instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (6), și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.

O modificare fără sens a art. 9 (1) din L. 554/04, urmare a unei dec. tot fără rost şi sens a CCR (dovada incapacităţii psihice mentale, incompatibilităţii şi incompetenţei absolute a tuturor jud.), persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe poate introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță. Această prevedere e fără sens şi rost întrucât e evident, aşa cum menţionează expres textul, că pers. trebuie să facă dovada vătămării dreptului sau interesului legitim, fiind deci inadmisibilă sesizarea neconst. fără să fi fost încălcat un drept legitim. Cu atât mai mult cu cât în al. (3) se menţiona că după pronunțarea Curții Constituționale, instanța de contencios administrativ repune cauza pe rol și dă termen, cu citarea părților. Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei; în caz contrar, acțiunea se respinge ca inadmisibilă, altă aberaţie, întrucât nu poate fi respinsă decât ca nefondată, inadmisibilă e sesizarea cu excepţia de neconst. fără dovedirea dreptului legitim încălcat. Nici măcar nu se poate înţelege ce reprezintă obiectul principal!? și ce alt obiect ar mai putea fi. De asemenea, în al. (5) se menţiona că acțiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative. Tot fără rost şi sens e şi o HP în care se menţiona că e scutită de plata t. tim. în calea de atac numai partea care a fost scutită la instanţa de fond (în speţă, reclamantul p. fiz. împotriva oper. economici care au prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor), deci nicidecum oper. economic p. jur., nefiind absolut nimic de interpretat, disp. prev. de art. 29 (1) lit. f) din OUG 80/13 sunt destul de clare, sesizarea fiind inadmisibilă, nu ar fi putut fi vorba în cauză decât de o sesizare cu exceptia de neconst. (şi asta inadmisibilă). Altă dovadă a incapacității mentae a instanței care a sesizat ÎCCJ, dar și a acesteia, care trebuia s-o respingă ca inadmisibilă.

Subsemnatul, ..., referitor la contestatia formulata anterior privind factura din 11.08.23, revin si solicit, asa cum am mentionat anterior, anularea acesteia intrucat e gresita si frauduloasa.                                                                                          Asa cum v-am mentionat, nu este mentionat suplimentul de energie aferent lunilor aprilie-mai 2023 in cuantum de 140 lei. De asemenea, mentionez ca fiind beneficiar de aj. de incalzire cu energie electrica nu este aplicabila in cazul meu plafonarea, eu oricum depasesc 3060 kw anual chiar daca in lunile de vara am un consum mic, aceasta e valabila numai la 1,3 lei/kw, ceea ce nu e cazul, intrucat tariful de la 01.04.23 este 0,82 lei/kw, respectiv 0,749 pana la 01.04.23 si nici pana acum nu am avut plafonare. Adica, in mod fraudulos este mentionata plafonare 26,93 lei la 0,68 lei/kw si este eliminat suplimentul de energie de 140 lei.                                  Asa cum v-am mai sesizat, nu mi-ati comunicat nicio alta factura pana in 2023, ultima factura anterioara dateaza 26.10.22 pt. 01-30.06.22 si solicit comunicarea acestora. Mi-ati mai comunicat factura din 31.08.23 privind regularizare certificate verzi in 2022                                                                                                                Asa cum v-am mai sesizat si anul trecut, nu am cum sa restitui aj. de incalzire pt. 29-31.03 in urma unui calcul fraudulos, media consumului pt. aceste zile nu poate fi cel pt. 01-28.04, respectiv 29.03-28.04, acesta este cel pt. perioada 01-28.03, care e valabil pt. toata luna martie, 01-31.03, astfel ca nu am ce aj. de incalzire de care am beneficiat sa returnez, decat daca valoarea acestuia ar depasi 570 lei lunar pt. noiembrie-martie si numai AJPIS poate dispune restituirea, iar Hidrolectrica nu returneaza si nu poate returna vreo suma catre AJPIS, astfel ca suma de 20,84 lei mentionata in factura ca restituire aj. incalzire 29-31.03.23, ca si anul trecut, este frauduloasa si se impune anularea acestora. De asemenea, nu eu sunt vinovat ca indexul se transmite in 24-28 si nu in ultima zi a lunii asa cum ar trebui, 30/31, atata timp cat factura se calculeaza pt. 01-30/31, in caz contrar trebuie emisa factura pt. perioada 28-27 pt. fiecare luna.                                                                                Asa cum am mentionat, in 2022 am achitat 3 facturi si am solicitat sa-mi comunicati ce facturi am achitat si cval. acestora. Mentionez ca de la CJPC Valcea nu am primit raspuns si urmeaza sa fac sesizare catre ANRE, inclusiv sa ma adresez instantei in cazul in care nu anulati facturile frauduloase si pana in prezent nu am niciun debit de achitat si nici penalitati, cu atat mai mult cu cat in 2023 nu mi-ati comunicat nicio alta factura decat cea din 11.08.23 si cea din 31.08 cu regularizare certificate verzi.

Hidro nu răspunde la sesizări să-mi comunice ce am cerut, nu mi-a comunicat nicio factură din iunie 2022 (datând oct. 2022) până în sep. 2023 pt. aprilie-mai, iar pt. iulie-oct. 2022, dec. 2022 se susține că s-au emis facturi fără să-mi fi fost comunicate, deci nu pt. noiembrie, de asemenea, nu s-au emis pt. ianuarie-martie 2023 (așadar, cum menționează pe factura aprilie-mai, menționat fraudulos 29.03-31.05 regul. aj. încălzire 29-31.03 când nici nu există factură pt. ian.-martie?). Nu există facturi pt. iunie-august 2023 și menționează că ar fi fost emisă pt. sep. 2023, fără să fi fost comunicată!? Așadar, pretinsul sold pe care l-aș avea e inadmisibil și nul, oricum, nu am niciun sold restant, cu atât mai puțin penal. Nu anulează factura din aprilie-mai, care e lovită de nul abs., așa cum am cerut, și răspund la sesizarea adresată către CJPC VL!?, adică, la ses. adresate lor nu răspund, doar la solicitarea CJPC, fără să răspundă ce am reclamat, respectiv anularea facturii menționate și comunicarea facturilor menționate a fi fost emise fără să fi fost comunicate și menționează că urmează să fie comunicate și că a fost emnisă factura pt. septembrie, care nu a fost comunicată. Întrucât, așa cum am cerut, CJPC avea obligația să-i amendeze să-i rupă pt. neemiterea și necomunicarea facturilor și nu menționează nimic cu privire la contestația privind anularea facturii pt. aprilie-mai, în presă se menționa că ANFP a mai amendat Hidro pt. neemiterea facturilor, și îmi trimite așa zisul sold trimis de Hidro, astfel că urmează să dau în judecată atât pe Hidro, cât și pe CJPC. CJPC mi-a comunicat în 2022 că a amendat Hidro pt. emiterea fauduloasă a unei facturi care apoi a fost anulată de Hidro. 

La Hidro tariful e 0,8319 lei/kw (0,25 tarif bază) de la 01.04.23, 0,749 de la 01.01.23, iar la tarif bază 0,28 este 0,869 în prezent, una din taxele ANRE e mai mică faţă de aprilie. Îmi calculează preţul/kw pe factură la 0,8319, dar la aşa zisa plafonare, care nu există în cazul meu, la 0,8253, inclusiv la așa zisa reg. aj. înc. 29-31.03, ceea ce nu poate exista, adică la iniţial aj. înc., nu numai 29-31-03, ci 01-31.03 nu am avut, aşa cum n-am avut până acum din noi. 2021 şi nici nu a fost comunicată vreo factură pt. 01.07.22-31.03.23. Şi-mi elimină fără explicaţii supl. de energie. Nici facturi nu au fost emise, susțin că ar fi fost emise facturi 01.07-31.10, 01-31.12.22 și 01.04-31.05.23 (cea sus-menționată, fraudulos 29.03-31.05), dar sg comunicată după cea din 01.-30.06.22 e cea din aprilie-mai 2023 în sep. 2023, așadar, nici nu au fost emise facturi pt. 01-30.11.22, 01.01-31.03.23, și atunci cum emit factură 01.04-31.05.23, respectiv inclusiv regul. aj. înc. 29-31.03? Așadar, în instanță e lovit de nul. abs., oricum n-am nimic de plătit, mi-au băgat penal. în condițiile în cazre nici n-am de plătit, nici nu mi-au comumicat vreo factură din oct. 2022 (pt. 01-30.06.22) până în sep. 2023 (01.04-31.05.23) în care nici nu există supl. de en. de 140 lei. Având în vedere că Hidro depășește limita imbecilității, constat că în fapt n-am niciun avantaj prin acordarea aj. de înc. cu en. el., întrucât celor cu aj. pt. lemne care benef. 100% li se dau 1840 lei bani personal+până la 360 lei/an (30 lei lunar) pe fac. de en. el., adică total 2200 lei, spre deosebire de până în noi. 2021 când era 270 lei (54 lunar) pt. lemne, respectiv 1200 (240 lei lunar) pt. en. el. Iar eu consum max. 350 lei lunar în lunile de iarnă, poate fi mai puțin, anul ăsta a fost mai puțin decât anul trecut, nefiind iarnă decât sf. ian.-înc. feb. aprox. 2 săpt. de ger năprasnic, iar în noi., dec., feb. oricum consumul e mai mic, în 2022 am avut mult în ianuarie, 16 kw/zi, deci e până în 350 lunar în cele 5 luni+70×7 luni=max. 2240 lei. Având în vedere creșterea tar. la 0,869 lei/kw, factura poate ajunge la 400 lei sau depăși, dau nu în toate lunile. Însă aprilie e  lună f. geroasă, aproape mai mult decât martie de mulți ani, chiar dintodeauna știu acest lucru, și chiar decât feb., incluiv mai și oricum până în 20-25 mai e f. rece. Aprilie e cea mai capricioasă lună posibilă. În niciun caz însă nu pot alege alt furnizor, pt. că e de la 1,3 lei/kw în sus, neexistând pt. mine plafonare decât la 1,3 lei/kw și sunt mai mulți furnizori cu acest tarif. Cuantumul max. al aj. de înc. cu en. el. e 3340 lei (570×5+70×7). Cuantumul aj. de înc. pt. toate sursele de energie prin L. 226/21 e la nivelul anului 2021 și se menționează că se actalizează prin HG, ceea ce nu s-a făcut. De menționat că cei care nu benef. de aj. de înc., cel puțin în cuantum de 10%, nu beneficiază de niciun fel de supliment de energie (240+360 sau 70×7 sau ×12), adică nu beneficiază de nimic. Cei sus-menționați beneficiază și de cardul de energie de 1400 lei în 2023, care constituie o imbeciitate a Guvernului, așa cum am menționat și în excepția de neconst., respectiv că Guvernul nu știe ce să facă cu niște bani primiți degeaba de la UE și îi dă dicreționar anumitor pers., inclusiv pensionarilor cu până la 1500 lei pensie!? (inclusiv în cazul cardului de alimente până la 1700 lei), dar nu tuturor pers. fără venituri!!, chiar fără niciun venit. Și se combate cu L. 226/21, atunci pt. ce mai e legea asta? Ar fi putut eventual fi mărit cuantumul aj. de încălzire. Și în afară că trebuie să-mi plătească acești bani Concioiu și toate desp. 

Aşadar, în ROM ziua şi luna fatidică e aplilie, respectiv 01.04, de zeci de ani toate scumpirile şi măririle de preţuri au loc la 01.04 (anul trecut şi în ultimii ani mereu la en. el., inclusiv de la 01.01, dar de la 01.04 mult mai mult), prima aşa zisa liberalizare a preţ. făcută de Roman la produse alim. de la 01.04.91, știu că la 01.04.93 a crescut semnificativ prețul prod. alim. (în noi. 90 la servicii şi nealim.), aprilie e una din cele mai geroase luni, în general mai rău decât martie, feb., incomparabil faţă de oct. şi chiar şi faţă de noiembrie, de multe ori şi faţă de deci, deşi fraudulos nu e considerată lună de sezon rece!! Tot în aprilie, așa cum sărbătoresc bisericile ort., catolică, se serbează și Paștele și cf. acestora atunci a fost răstignit Iisus şi în general e lună de post, jumate sau aproape toată, fiind de asemenea martie total sau aproape. În aprilie se dă şi ceasul înainte (ult. dum. a lui martie, iniţial fusese prima a lui aprilie), producându-se o gravă perturbare a oganismului.

CONSTITUȚIA RSR, republicată 29.10.1986                                                                  TITLUL I
REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA

ART.1
România este republica socialistã. Republica Socialistã România este stat al oamenilor muncii de la oraşe şi sate, suveran, independent şi unitar. Teritoriul sau este inalienabil şi indivizibil.

ART.2
Intreaga putere în Republica Socialistã România aparţine poporului, liber şi stapin pe soarta sa.                                                                                                              Puterea poporului se întemeiazã pe alianta muncitoreasca-taraneasca. În strinsa unire, clasa muncitoare - clasa conducatoare în societate - , taranimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fãrã deosebire de naţionalitate, construiesc orinduirea socialistã, creind condiţiile trecerii la comunism.

ART.3
În Republica Socialistã România forta politica conducatoare a întregii societãţi este Partidul Comunist Roman.

ART.4
Deţinãtor suveran al puterii, poporul o exercita prin Marea Adunare Nationala şi prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct şi secret.
Marea Adunare Nationala şi consiliile populare constituie baza întregului sistem de organe ale statului.

Marea Adunare Nationala este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea şi controlul cãreia îşi desfãşoarã activitatea toate celelalte organe ale statului.
ART.5
Economia nationala a României este o economie socialistã, bazatã pe proprietatea socialistã asupra mijloacelor de producţie.

În Republica Socialistã România, exploatarea omului de cãtre om este pentru totdeauna desfiintata şi se înfãptuieşte principiul socialist al repartiţiei dupã cantitatea şi calitatea muncii.

Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetãţean al tarii.

ART.6
Proprietatea socialistã asupra mijloacelor de producţie este fie proprietate de stat - asupra bunurilor aparţinînd întregului popor, fie proprietate cooperatista - asupra bunurilor aparţinînd fiecãrei organizaţii cooperatiste.

ART.7
Bogãţiile de orice natura ale subsolului, minele, terenurile din fondul funciar de stat, pãdurile, apele, izvoarele de energie naturala, fabricile şi uzinele, bãncile, întreprinderile agricole de stat, staţiunile pentru mecanizarea agriculturii, cãile de comunicaţie, mijloacele de transport şi telecomunicaţii de stat, fondul de stat de clãdiri şi locuinţe, baza materialã a instituţiilor social-culturale de stat aparţin întregului popor şi sînt proprietate de stat.

ART.8
Comerţul exterior este monopol de stat.

ART.9
Pãmîntul cooperativelor agricole de producţie, animalele, uneltele, instalaţiile şi construcţiile ce le aparţin sînt proprietate cooperatista.

Lotul de pãmînt aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de producţie, în folosinta gospodariilor familiale ale taranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatista.
Casa de locuit şi construcţiile gospodãreşti, terenul pe care acestea se afla, precum şi, potrivit statutului cooperativelor agricole, animalele de producţie şi inventarul agricol marunt, constituie proprietate personalã a taranilor cooperatori.
Uneltele, maşinile, instalaţiile şi construcţiile cooperativelor meşteşugãreşti şi ale cooperativelor de producţie, achiziţii şi desfacere a mãrfurilor sînt proprietate cooperatista.

ART.10
Cooperativele agricole de producţie, forma socialistã de organizare a agriculturii, asigura condiţii pentru cultivarea intensiva a pãmîntului şi aplicarea ştiinţei înaintate, contribuie, prin sporirea producţiei, la dezvoltarea economiei naţionale, la ridicarea continua a nivelului de viata al ţãrãnimii şi al întregului popor.
Statul sprijinã cooperativele agricole de producţie şi ocroteşte proprietatea lor.

De asemenea, statul sprijinã celelalte organizaţii cooperatiste şi ocroteşte proprietatea lor.

ART.11
În condiţiile agriculturii cooperativizate, statul garanteazã taranilor care nu se pot asocia în cooperative agricole de producţie proprietatea asupra pãmîntului pe care îl lucreazã ei înşişi şi familiile lor, asupra uneltelor folosite în acest scop, ca şi proprietatea asupra animalelor de munca şi de producţie.

Este garantatã, de asemenea, proprietatea mestesugarilor asupra atelierelor proprii.
ART.12
Terenurile şi construcţiile pot fi expropriate numai pentru lucrãri de interes obştesc şi cu plata unei juste despãgubiri.

ART.13
În Republica Socialistã România, intreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orinduirii şi inflorirea naţiunii socialiste, creşterea continua a bunastarii materiale şi culturale a poporului, asigurarea libertãţii şi demnitãţii omului, afirmarea multilaterala a personalitãţii umane.

Pentru aceasta, statul socialist roman:

Organizeazã, planifica şi conduce economia nationala;

Apara proprietatea socialistã;

Garanteazã exercitarea deplina a drepturilor cetãţenilor, asigura legalitatea socialistã şi apara ordinea de drept;

Dezvolta învãţãmîntul de toate gradele asigura condiţiile pentru dezvoltarea ştiinţei, artei şi culturii, înfãptuieşte ocrotirea sãnãtãţii;

Asigura apãrarea tarii şi organizeazã forţele sale armate;

Organizeazã relaţiile cu celelalte state.

ART.14
Republica Socialistã România întreţine şi dezvolta relaţii de prietenie şi colaborare cu ţãrile socialiste în spiritul internationalismului socialist, promoveazã relaţii de colaborare cu ţãrile avînd alta orinduire social-politica, activeazã în organizaţii internaţionale în scopul asigurãrii pãcii şi înţelegerii între popoare.

Relaţiile externe ale Republicii Socialiste România se bazeazã pe principiile respectãrii suveranitãţii şi independentei naţionale, egalitãţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne.

ART.15
Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unitãţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.

Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti, care este organizat pe sectoare.

Oraşele mai importante pot fi organizate ca municipii.

ART.16
Cetãţenia romana se dobîndeşte şi se pierde potrivit legii.

TITLUL II
DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR

ART.17
Cetãţenii Republicii Socialiste România, fãrã deosebire de naţionalitate, rasa, sex sau religie, sînt egali în drepturi în toate domeniile vieţii economice, politice, juridice, sociale şi culturale.

Statul garanteazã egalitatea în drepturi a cetãţenilor. Nici o ingradire a acestor drepturi şi nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naţionalitãţii, rasei, sexului sau religiei nu sînt ingaduite.

Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrãdiri, propaganda naţionalist-şovinã, atitarea urii de rasa sau naţionale, sînt pedepsite prin lege.

ART.18
În Republica Socialistã România, cetãţenii au dreptul la munca. Fiecãrui cetãţean i se asigura posibilitatea de a desfasura, potrivit pregãtirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social sau cultural, remuneratã dupã cantitatea şi calitatea ei. La munca egala retributia este egala.

Prin lege se stabilesc mãsurile de protecţie şi securitate a muncii, precum şi mãsuri speciale de ocrotire a muncii femeilor şi tineretului.

ART.19
Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la odihna.

Dreptul la odihna este garantat celor ce muncesc prin stabilirea duratei maxime a zilei de munca la 8 ore, a unui repaus sãptãmînal şi prin concedii anuale plãtite.
În sectoarele de munca grea şi foarte grea, durata zilei de munca este redusã sub 8 ore, fãrã scãderea retributiei.

ART.20
Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la asigurare materialã de batrinete, boala sau incapacitate de munca.

Dreptul la asigurare materialã se realizeazã pentru muncitori şi funcţionari prin pensii şi ajutoare de boala acordate în cadrul sistemului asigurãrilor sociale de stat, iar pentru membrii organizaţiilor cooperatiste sau ai altor organizaţii obşteşti, prin formele de asigurare organizate de acestea. Statul asigura asistenta medicalã prin instituţiile sale sanitare.

Concediul de maternitate plãtit este garantat.

ART.21
Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul la învãţãtura.

Dreptul la învãţãtura este asigurat prin învãţãmîntul general obligatoriu, prin gratuitatea învãţãmîntului de toate gradele, precum şi prin sistemul burselor de stat.
Învãţãmîntul în Republica Socialistã România este învãţãmînt de stat.

ART.22
În Republica Socialistã România, nationalitatilor conlocuitoare li se asigura folosirea libera a limbii materne, precum şi cãrţi, ziare, reviste, teatre, învãţãmîntul de toate gradele, în limba proprie. În unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, toate organele şi instituţiile folosesc oral şi scris şi limba naţionalitãţii respective şi fac numiri de funcţionari din rindul acesteia sau al altor cetãţeni care cunosc limba şi felul de trai al populaţiei locale.

ART.23
În Republica Socialistã România, femeia are drepturi egale cu bãrbatul.
Statul ocroteşte cãsãtoria şi familia şi apara interesele mamei şi copilului.

ART.24
Republica Socialistã România asigura tinerilor condiţiile necesare dezvoltãrii aptitudinilor lor fizice şi intelectuale.

ART.25
Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare.

Votul este universal, egal, direct şi secret. Au drept de vot toţi cetãţenii care au împlinit virsta de 18 ani.

Cetãţenii cu drept de vot care au împlinit virsta de 23 de ani pot fi aleşi deputaţi în Marea Adunare Nationala şi în consiliile populare.

Dreptul de a depune candidaturi aparţine Frontului Democraţiei şi Unitãţii Socialiste, cel mai larg organism politic permanent, revolutionar, democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea Partidului Comunist Roman, a forţelor politice şi sociale ale naţiunii noastre socialiste, a tuturor organizaţiilor de masa şi obşteşti, pentru participarea întregului popor la înfãptuirea politicii interne şi externe a partidului şi statului, la conducerea tuturor domeniilor de activitate.

Alegatorii au dreptul de a revoca oricind pe deputat potrivit procedurii prevãzute de lege.

Nu au dreptul de a alege şi de a fi aleşi alienaţii şi debilii mintali, precum şi persoanele lipsite de aceste drepturi pe durata stabilitã prin hotãrîre judecãtoreascã de condamnare.

ART.26
Cetãţenii cei mai inaintati şi mai constienti din rindurile muncitorilor, taranilor, intelectualilor şi ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Roman, cea mai inalta forma de organizare a clasei muncitoare, detasamentul ei de avangarda.

Partidul Comunist Roman exprima şi slujeşte cu fidelitate nazuintele şi interesele vitale ale poporului, îndeplineşte rolul conducãtor în toate domeniile construcţiei socialiste, indruma activitatea organizaţiilor de masa şi obşteşti, precum şi a organelor de stat.

ART.27
Cetãţenii Republicii Socialiste România au dreptul de a se asocia în organizaţii sindicale, cooperatiste, de tineret, de femei, social-culturale, în uniuni de creaţie, asociaţii ştiinţifice, tehnice, sportive, precum şi în alte organizaţii obşteşti.
Statul sprijinã activitatea organizaţiilor de masa şi obşteşti, creeazã condiţii pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organizaţii şi ocroteşte patrimoniul lor.
Organizaţiile de masa şi obşteşti asigura larga participare a maselor populare la viata politica, economicã, socialã, culturalã a Republicii Socialiste România şi la exercitarea controlului obştesc - expresie a democratismului orinduirii socialiste. Prin organizaţiile de masa şi obşteşti, Partidul Comunist Roman înfãptuieşte o legatura organizatã cu clasa muncitoare, taranimea, intelectualitatea şi celelalte categorii de oameni ai muncii, le mobilizeaza în lupta pentru desavirsirea construcţiei socialismului.

ART.28
Cetãţenilor Republicii Socialiste România li se garanteazã libertatea cuvintului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor şi a demonstratiilor.

ART.29
Libertatea cuvintului, presei, întrunirilor, mitingurilor şi demonstratiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orinduirii socialiste şi intereselor celor ce muncesc.

Orice asociaţie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisã. Participarea la astfel de asociaţii şi propaganda cu caracter fascist sau antidemocratic sînt pedepsite prin lege.

ART.30
Libertatea conştiinţei este garantatã tuturor cetãţenilor Republicii Socialiste România.
Oricine este liber sa impartaseasca sau nu o credinţa religioasã. Libertatea exercitãrii cultului religios este garantatã. Cultele religioase se organizeazã şi funcţioneazã liber. Modul de organizare şi funcţionare a cultelor religioase este reglementat prin lege.

Şcoala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasã nu poate deschide sau întreţine alte instituţii de învãţãmînt decît şcoli speciale pentru pregãtirea personalului de cult.

ART.31
Cetãţenilor Republicii Socialiste România le este garantatã inviolabilitatea persoanei.
Nici o persoana nu poate fi reţinutã sau arestata dacã impotriva ei nu exista probe sau indicii temeinice ca a savirsit o fapta prevãzutã şi pedepsita prin lege. Organele de cercetare pot dispune reţinerea unei persoane pe o durata de cel mult 24 de ore. Nimeni nu poate fi arestat decît pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau de procuror.

Dreptul de apãrare este garantat în tot cursul procesului.

ART.32
Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate pãtrunde în locuinta unei persoane fãrã învoirea acesteia, decît în cazurile şi în condiţiile anume prevãzute de lege.

ART.33
Secretul corespondentei şi al convorbirilor telefonice este garantat.

ART.34
Dreptul de petiţionare este garantat. Organele de stat au obligaţia de a rezolva petitiile cetãţenilor privind drepturi şi interese personale sau obşteşti.

ART.35
Cel vãtãmat într-un drept al sau printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, în condiţiile prevãzute de lege, anularea actului şi repararea pagubei.

ART.36
Dreptul de proprietate personalã este ocrotit de lege.

Pot constitui obiect al dreptului de proprietate personalã veniturile şi economiile provenite din munca, casa de locuit, gospodãria de pe lîngã ea şi terenul pe care ele se afla, precum şi bunurile de uz şi confort personal.

ART. 37.                                                                                                                    Dreptul de moştenire este ocrotit de lege.

ART.38
Republica Socialistã România acorda drept de azil cetãţenilor strãini urmãriţi pentru activitatea lor în apãrarea intereselor celor ce muncesc, pentru participarea la lupta de eliberare nationala sau de apãrare a pãcii.

ART.39
Fiecare cetãţean al Republicii Socialiste România este dator sa respecte Constituţia şi legile, sa apere proprietatea socialistã, sa contribuie la întãrirea şi dezvoltarea orinduirii socialiste.

ART.40
Serviciul militar în rindurile forţelor armate ale Republicii Socialiste România este obligatoriu şi constituie o îndatorire de onoare a cetãţenilor Republicii Socialiste România.

ART.41
Apãrarea patriei este datoria sfinta a fiecãrui cetãţean al Republicii Socialiste România. Cãlcarea jurãmîntului militar, trãdarea de patrie, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacitãţii de apãrare a statului, constituie crimele cele mai grave fata de popor şi sînt pedepsite prin lege cu toatã asprimea.

TITLUL III
ORGANELE SUPREME ALE PUTERII DE STAT

Marea Adunare Nationala

ART.42

Marea Adunare Nationala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România.

ART.43
Marea Adunare Nationala are urmãtoarele atribuţii principale:

1. Adopta şi modifica Constituţia Republicii Socialiste România;

2. Reglementeazã sistemul electoral;

3. Hotãrãşte consultarea poporului, prin referendum, asupra mãsurilor de importanta deosebita care privesc interese supreme ale tarii;

4. Adopta planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, bugetul de stat şi contul general de încheiere a exerciţiului bugetar;

5. Organizeazã Consiliul de Miniştri; stabileşte normele generale de organizare şi funcţionare a ministerelor şi celorlalte organe centrale de stat;

6. Reglementeazã organizarea judecãtoreascã şi a Procuraturii;

7. Stabileşte normele de organizare şi funcţionare a consiliilor populare;

8. Stabileşte organizarea administrativã a teritoriului;

9. Acorda amnistia;

10. Ratifica şi denunta tratatele internaţionale care implica modificarea legilor;

11. Alege şi revoca pe Preşedintele Republicii Socialiste România;

12. Alege şi revoca Consiliul de Stat;

13. Alege şi revoca Consiliul de Miniştri;

14. Alege şi revoca Tribunalul Suprem şi procurorul general;

15. Exercita controlul general al aplicãrii Constituţiei. Numai Marea Adunare Nationala hotãrãşte asupra constituţionalitãţii legilor;

16. Controleazã activitatea Preşedintelui Republicii Socialiste România şi a Consiliului de Stat;

17. Controleazã activitatea Consiliului de Miniştri, a ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat;

18. Asculta dãri de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem şi controleazã deciziile sale de îndrumare;

19. Controleazã activitatea Procuraturii;

20. Exercita controlul general asupra activitãţii consiliilor populare;

21. Stabileşte linia generalã a politicii externe;

22. Proclama, în interesul apãrãrii tarii, a ordinii publice sau a securitãţii statului, starea de necesitate, în unele localitãţi sau pe întreg teritoriul tarii;

23. Declara mobilizarea parţialã sau generalã;

24. Declara starea de rãzboi. Starea de rãzboi poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste România sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialistã România are obligaţii de apãrare mutuala asumate prin tratate internaţionale, dacã s-a produs situaţia pentru care obligaţia de declarare a stãrii de rãzboi este statornicitã.

ART.44
Deputaţii Marii Adunãri Naţionale se aleg pe circumscripţii electorale avînd acelaşi numãr de locuitori.

Norma de reprezentare pentru alegerea deputaţilor şi delimitarea circumscriptiilor electorale se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat.
În fiecare circumscripţie electoralã se alege un deputat.

ART. 45

Marea Adunare Nationala se alege pentru o legislatura de 5 ani.
Mandatul Marii Adunãri Naţionale nu poate inceta înainte de încheierea legislaturii pentru care a fost aleasã. Mandatul înceteazã la data efectuãrii alegerilor pentru noua Mare Adunare Nationala.

În cazul cînd constata existenta unor împrejurãri care fac imposibila efectuarea alegerilor, Marea Adunare Nationala poate hotãrî prelungirea mandatului sau pe durata acestor împrejurãri.

ART.46
Alegerile pentru Marea Adunare Nationala au loc în una din zilele nelucrãtoare ale lunii martie a anului în care se încheie legislatura precedenta. În cazul prevãzut la art. 45 alin. 3, alegerile au loc în decurs de 2 luni de la expirarea termenului pentru care a fost prelungit mandatul Marii Adunãri Naţionale.
Marea Adunare Nationala nou aleasã este convocatã în cursul urmãtoarelor 3 luni de la încetarea mandatului Marii Adunãri Naţionale precedente.

ART.47
Marea Adunare Nationala verifica legalitatea alegerii fiecãrui deputat, hotarind validarea sau anularea alegerii.

În cazul anulãrii unei alegeri, drepturile şi datoriile deputatului înceteazã din momentul anulãrii.

ART.48
Marea Adunare Nationala adopta regulamentul sau de funcţionare.

ART. 49

Marea Adunare Nationala îşi stabileşte anual bugetul, care se înscrie în bugetul de stat.

ART.50
Marea Adunare Nationala alege, pe durata legislaturii, Biroul Marii Adunãri Naţionale, alcãtuit din preşedintele Marii Adunãri Naţionale şi patru vicepreşedinţi.
ART.51
Preşedintele Marii Adunãri Naţionale conduce lucrãrile sesiunilor Marii Adunãri Naţionale.
Preşedintele Marii Adunãri Naţionale poate desemna pe oricare dintre vicepreşedinţi pentru îndeplinirea unora din atribuţiile sale.

ART. 52

Marea Adunare Nationala alege, dintre deputaţi, comisii permanente.
Comisiile permanente examineazã şi dezbat, din însãrcinarea Marii Adunãri Naţionale sau a Consiliului de Stat, proiecte de legi, de decrete, de hotãrîri sau de alte acte ce urmeazã a fi adoptate, precum şi orice alte probleme.
De asemenea, din însãrcinarea Marii Adunãri Naţionale sau a Consiliului de Stat, comisiile permanente asculta, periodic sau pe probleme, fiecare potrivit competentei sale, rapoarte ale conducãtorilor oricãror organe ale administraţiei de stat, ale Tribunalului Suprem şi ale Procuraturii, asupra activitãţii acestor organe, precum şi ale preşedinţilor comitetelor executive sau ai birourilor executive ale consiliilor populare asupra activitãţii acestor consilii, şi analizeazã modul în care organele menţionate infaptuiesc politica Partidului Comunist Roman şi asigura aplicarea legii.

Comisiile întocmesc rapoarte, avize sau propuneri în legatura cu toate problemele menţionate în alin. 2 şi 3, pe care le supun Marii Adunãri Naţionale sau Consiliului de Stat.

Marea Adunare Nationala poate alege comisii temporare pentru orice probleme sau domenii de activitate, stabilind împuternicirile şi modul de activitate pentru fiecare dintre aceste comisii.

Toate organele şi functionarii de stat au obligaţia sa punã la dispoziţia comisiilor Marii Adunãri Naţionale informaţiile şi documentele cerute.

ART. 53

În exercitarea controlului constituţionalitãţii legilor, precum şi pentru pregãtirea lucrãrilor privind adoptarea legilor, Marea Adunare Nationala alege pe durata legislaturii o comisie constituţionalã şi juridicã.

În Comisia constituţionalã şi juridicã pot fi aleşi - fãrã a depãşi o treime din numãrul total al membrilor comisiei - specialişti care nu sînt deputaţi.
Comisia constituţionalã şi juridicã prezintã Marii Adunãri Naţionale rapoarte sau avize cu privire la constituţionalitatea legilor. De asemenea, examineazã constituţionalitatea decretelor cuprinzînd norme cu putere de lege şi a hotãrîrilor Consiliului de Miniştri, potrivit Regulamentului de funcţionare a Marii Adunãri Naţionale.
Dispoziţiile art. 52 se aplica, în mod corespunzãtor, şi Comisiei constituţionale şi juridice.

ART.54
Marea Adunare Nationala lucreazã în sesiuni.

Sesiunile ordinare ale Marii Adunãri Naţionale se convoacã de doua ori pe an, la propunerea Biroului Marii Adunãri Naţionale.

Marea Adunare Nationala se convoacã, ori de cîte ori este nevoie, în sesiuni extraordinare, din initiativa Consiliului de Stat, a Biroului Marii Adunãri Naţionale sau cel puţin a unei treimi din numãrul total al deputaţilor.
Convocarea în sesiuni a Marii Adunãri Naţionale se face prin decret al Consiliului de Stat.

ART.55
Marea Adunare Nationala lucreazã numai dacã sînt prezenţi cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al deputaţilor.

ART. 56

Marea Adunare Nationala adopta legi şi hotãrîri.

Legile şi hotãrîrile sînt adoptate dacã întrunesc votul majoritãţii deputaţilor Marii Adunãri Naţionale.

Constituţia se adopta şi se modifica cu votul a cel puţin doua treimi din numãrul total al deputaţilor Marii Adunãri Naţionale.

Legile şi hotãrîrile Marii Adunãri Naţionale se semneazã de preşedintele sau vicepreşedintele Marii Adunãri Naţionale care a condus şedinţa.

ART.57
Dupã adoptarea lor de cãtre Marea Adunare Nationala, legile se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, în termen de cel mult 10 zile, sub semnatura Preşedintelui Republicii Socialiste România.

ART.58
Fiecare deputat al Marii Adunãri Naţionale are dreptul de a pune întrebãri şi de a adresa interpelãri Consiliului de Miniştri sau oricãruia dintre membrii acestuia.
Deputatul, în cadrul controlului exercitat de Marea Adunare Nationala, poate pune întrebãri şi adresa interpelãri preşedintelui Tribunalului Suprem şi procurorului general.

Cel întrebat ori interpelat are obligaţia de a rãspunde verbal sau în scris, în termen de cel mult 3 zile şi în orice caz în aceeaşi sesiune.
ART.59
În vederea pregãtirii dezbaterilor Marii Adunãri Naţionale ori a interpelarilor, deputatul are dreptul sa ceara informaţiile necesare de la orice organ de stat, adresindu-se în acest scop Biroului Marii Adunãri Naţionale.

ART.60
Fiecare deputat este obligat sa prezinte periodic alegãtorilor dãri de seama asupra activitãţii sale şi a Marii Adunãri Naţionale.

ART.61
Nici un deputat al Marii Adunãri Naţionale nu poate fi reţinut, arestat sau trimis în judecata penalã, fãrã încuviinţarea prealabilã a Marii Adunãri Naţionale în timpul sesiunii, iar între sesiuni, a Consiliului de Stat.

Numai în caz de infracţiune flagrantã, deputatul poate fi reţinut fãrã aceasta încuviinţare.

Consiliul de Stat

ART.62
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România este organ suprem al puterii de stat cu activitate permanenta, subordonat Marii Adunãri Naţionale.

ART.63
Consiliul de Stat exercita în mod permanent urmãtoarele atribuţii principale:

1. Stabileşte data alegerilor pentru Marea Adunare Nationala şi consiliile populare;
2. Stabileşte modul de organizare şi desfãşurare a referendumului;

3.Organizeazã ministerele şi celelalte organe centrale de stat;
4. Ratifica şi denunta tratatele internaţionale, cu excepţia acelora a cãror ratificare este de competenta Marii Adunãri Naţionale;

5. Stabileşte gradele militare;

6. Instituie decoratiile şi titlurile de onoare.

ART.64
Consiliul de Stat exercita, în intervalul dintre sesiunile Marii Adunãri Naţionale, urmãtoarele atribuţii principale:

1. Stabileşte, fãrã a putea sa modifice Constituţia, norme cu putere de lege. Normele cu putere de lege se supun, la prima sesiune, dezbaterii Marii Adunãri Naţionale, potrivit procedurii de adoptare a legilor. Planul naţional unic de dezvoltare economico-socialã, bugetul de stat, precum şi contul general de încheiere a exerciţiului bugetar, pot fi adoptate de Consiliul de Stat numai atunci cînd Marea Adunare Nationala nu se poate întruni din cauza unor împrejurãri excepţionale;
2. Numeşte şi revoca pe primul-ministru;

3. Numeşte şi revoca Consiliul de Miniştri şi Tribunalul Suprem, atunci cînd Marea Adunare Nationala nu se poate întruni din cauza unor împrejurãri excepţionale;
4. Da legilor în vigoare interpretarea general-obligatorie;

5. Acorda amnistia;

6. Controleazã aplicarea legilor şi hotãrîrilor Marii Adunãri Naţionale, activitatea Consiliului de Miniştri, a ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat, precum şi activitatea Procuraturii; asculta dãri de seama ale Tribunalului Suprem şi controleazã deciziile sale de îndrumare, controleazã hotãrîrile consiliilor populare;

7. Declara, în caz de urgenta, mobilizarea parţialã sau generalã;

8. Declara, în caz de urgenta, starea de rãzboi. Starea de rãzboi poate fi declarata numai în cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste România sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialistã România are obligaţii de apãrare mutuala asumate prin tratate internaţionale, dacã s-a produs situaţia pentru care obligaţia de declarare a stãrii de rãzboi este statornicitã.
Atribuţiile prevãzute în prezentul articol pot fi exercitate de Consiliul de Stat şi în timpul sesiunilor Marii Adunãri Naţionale, în cazul în care necesitãţile economice şi sociale impun adoptarea neintirziata a unor mãsuri, iar Marea Adunare Nationala nu se afla întrunitã în plenul sau; normele cu putere de lege adoptate se supun dezbaterii Marii Adunãri Naţionale, potrivit procedurii de adoptare a legilor, la reluarea lucrãrilor în plen.

ART.65
Consiliul de Stat este ales de Marea Adunare Nationala dintre membrii sãi, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia. Consiliul de Stat funcţioneazã pînã la alegerea noului Consiliu de Stat în legislatura urmãtoare.

ART.66
Preşedintele Republicii Socialiste România este Preşedinte al Consiliului de Stat.
ART.67
Consiliul de Stat se compune din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri.

ART.68
Consiliul de Stat îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului conducerii colective.
ART.69
Consiliul de Stat emite decrete şi adopta hotãrîri.

Decretele şi hotãrîrile se semneazã de Preşedintele Republicii Socialiste România. Decretele normative se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ART.70
Consiliul de Stat prezintã Marii Adunãri Naţionale dãri de seama cu privire la exercitarea atribuţiilor sale, precum şi la respectarea şi executarea, în activitatea de stat, a legilor şi hotãrîrilor Marii Adunãri Naţionale.

Consiliul de Stat, în întregul sau, şi fiecare din membrii acestuia sînt rãspunzãtori în fata Marii Adunãri Naţionale pentru intreaga activitate a Consiliului de Stat.

Preşedintele Republicii Socialiste România

ART.71
Preşedintele Republicii Socialiste România este şeful statului şi reprezintã puterea de stat în relaţiile interne şi internaţionale ale Republicii Socialiste România.
ART.72
Preşedintele Republicii Socialiste România este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, şi rãmîne în funcţie pînã la alegerea preşedintelui în legislatura urmãtoare.

ART.73
La alegerea sa, Preşedintele Republicii Socialiste România depune în fata Marii Adunãri Naţionale urmãtorul jurãmînt:

"Jur sa slujesc cu credinţa patria, sa actionez cu fermitate pentru apãrarea independentei, suveranitãţii şi integritãţii tarii, pentru bunãstarea şi fericirea întregului popor, pentru edificarea socialismului şi comunismului în Republica Socialistã România!

Jur sa respect şi sa apar Constituţia şi legile tarii, sa fac totul pentru aplicarea consecventa a principiilor democraţiei socialiste, pentru afirmarea în viata societãţii a normelor eticii şi echitãţii socialiste!

Jur sa promovez neabatut politica externa de prietenie şi alianta cu toate ţãrile socialiste, de colaborare cu toate natiunile lumii, fãrã deosebire de orinduire socialã, pe baza deplinei egalitati în drepturi, de solidaritate cu forţele revoluţionare, progresiste, de pretutindeni, de pace şi prietenie între popoare!
Jur ca imi voi face întotdeauna datoria cu cinste şi devotament pentru stralucirea şi maretia naţiunii noastre socialiste, a Republicii Socialiste România!"

ART.74
Preşedintele Republicii Socialiste România este comandantul suprem al forţelor armate şi preşedintele Consiliului Apãrãrii Republicii Socialiste România.

ART.75
Preşedintele Republicii Socialiste România îndeplineşte, în conformitate cu Constituţia şi cu legile, urmãtoarele atribuţii principale:

1. Prezideazã Consiliul de Stat;

2. Prezideazã şedinţele Consiliului de Miniştri atunci cînd apare necesar;

3. Stabileşte mãsurile de importanta deosebita ce privesc interese supreme ale tarii, care urmeazã a fi supuse de cãtre Marea Adunare Nationala spre consultare poporului, prin referendum;

4. Numeşte şi revoca, la propunerea primului-ministru, pe viceprim-miniştrii, miniştrii şi preşedinţii altor organe centrale ale administraţiei de stat, care fac parte din Consiliul de Miniştri; numeşte şi revoca pe conducãtorii organelor centrale de stat, care nu fac parte din Consiliul de Miniştri; numeşte şi revoca pe membrii Tribunalului Suprem;

5. În timpul în care Marea Adunare Nationala nu este întrunitã în plenul sau, numeşte şi revoca pe preşedintele Tribunalului Suprem şi pe procurorul general;
6. Acorda gradele de general, amiral şi mareşal;

7. Conferã decoratiile şi titlurile de onoare; autoriza purtarea decoratiilor conferite de alte state;

8. Acorda graţierea;

9. Acorda cetãţenia, aproba renunţarea la cetãţenie şi retrage cetãţenia romana;

aproba stabilirea domiciliului în România pentru cetãţenii altor state;

10. Acorda dreptul de azil;

11. Stabileşte rangurile misiunilor diplomatice, acrediteazã şi recheamã reprezentanţii diplomatici ai Republicii Socialiste România;

12. Primeşte scrisorile de acreditare şi de rechemare ale reprezentanţilor diplomatici ai altor state;

13. Încheie tratate internaţionale în numele Republicii Socialiste România; poate da împuterniciri, în acest scop, primului-ministru ori unor membri ai Consiliului de Miniştri sau unor reprezentanţi diplomatici;

14. În interesul apãrãrii Republicii Socialiste România, al asigurãrii ordinii publice sau securitãţii statului, proclama, în caz de urgenta, în unele localitãţi sau pe întreg teritoriul tarii, starea de necesitate.

În îndeplinirea atribuţiilor sale, Preşedintele Republicii Socialiste România emite decrete prezidenţiale şi decizii.

ART.76
Preşedintele Republicii Socialiste România este rãspunzãtor fata de Marea Adunare Nationala pentru intreaga sa activitate.

Preşedintele Republicii Socialiste România prezintã periodic Marii Adunãri Naţionale dãri de seama asupra exercitãrii atribuţiilor sale şi asupra dezvoltãrii statului.

TITLUL IV
ORGANELE CENTRALE ALE ADMINISTRAŢIEI DE STAT

ART.77
Consiliul de Miniştri este organul suprem al administraţiei de stat.
Consiliul de Miniştri exercita conducerea generalã a activitãţii executive pe întreg teritoriul tarii, avînd urmãtoarele atribuţii principale:

1. Stabileşte mãsuri generale pentru aducerea la îndeplinire a politicii interne şi externe;
2. Hotãrãşte mãsurile necesare privind organizarea şi asigurarea executãrii legilor;
3. Conduce, coordoneazã şi controleazã activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat;

4. Elaboreazã proiectul planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi proiectul bugetului de stat, precum şi orice alte proiecte de legi; elaboreazã proiecte de decrete;

5. Stabileşte mãsuri pentru realizarea planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi a bugetului de stat; întocmeşte raportul general cu privire la îndeplinirea planului naţional unic de dezvoltare economico-socialã şi contul general de încheiere a exerciţiului bugetar;

6. Înfiinţeazã organizaţii economice, întreprinderi şi instituţii de stat de interes republican;
7. Ia mãsuri în vederea asigurãrii ordinii publice, apãrãrii intereselor statului şi ocrotirii drepturilor cetãţenilor;

8. Ia mãsuri, potrivit hotãrîrilor Consiliului Apãrãrii, pentru organizarea generalã a forţelor armate şi fixarea contingentelor anuale de cetãţeni care urmeazã sa fie chemaţi la îndeplinirea serviciului militar;

9. Exercita conducerea generalã în domeniul relaţiilor cu alte state şi ia mãsuri pentru încheierea acordurilor internaţionale;

10. Sprijinã activitatea organizaţiilor de masa şi obşteşti;

11. Exercita, în condiţiile prevãzute de lege, atribuţiile sale de conducere şi de control asupra activitãţii comitetelor executive şi birourilor executive ale consiliilor populare.

ART.78
Consiliul de Miniştri este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia. Consiliul de Miniştri funcţioneazã pînã la alegerea noului Consiliu de Miniştri în legislatura urmãtoare.

ART.79
În îndeplinirea atribuţiilor sale, Consiliul de Miniştri adopta hotãrîri pe baza şi în vederea executãrii legilor.

Hotãrîrile cu caracter normativ se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ART.80
Consiliul de Miniştri se compune din: primul-ministru, viceprim-miniştrii, miniştrii, miniştrii secretari de stat, precum şi preşedinţii altor organe centrale ale administraţiei de stat prevãzuţi prin lege.

Din Consiliul de Miniştri fac parte, de asemenea, ca membri, preşedintele Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, presedinta Consiliului Naţional al Femeilor şi primul-secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist.

Consiliul de Miniştri poate sa-şi constituie un Birou Executiv pentru rezolvarea operativã a problemelor curente şi urmãrirea executãrii hotãrîrilor Consiliului de Miniştri.
ART.81
Consiliul de Miniştri îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului conducerii colective, asigurind unitatea de acţiune politica şi administrativã a ministerelor şi a celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat.

ART.82
Consiliul de Miniştri, în întregul sau, şi fiecare din membrii acestuia sînt rãspunzãtori în fata Marii Adunãri Naţionale, iar în intervalul dintre sesiuni, în fata Consiliului de Stat. Fiecare membru al Consiliului de Miniştri este rãspunzãtor atît pentru propria sa activitate, cît şi pentru intreaga activitate a Consiliului de Miniştri.

ART.83
Ministerele şi celelalte organe centrale ale administraţiei de stat infaptuiesc politica statului în ramurile sau domeniile de activitate pentru care au fost înfiinţate.
Ele conduc, indruma şi controleazã întreprinderile, organizaţiile economice şi instituţiile de stat din subordinea lor.

ART.84
Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat emit, pe baza şi în vederea executãrii legilor şi hotãrîrilor Consiliului de Miniştri, instrucţiuni şi ordine, precum şi alte acte prevãzute de lege; actele lor cu caracter normativ se publica în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.

ART.85
Miniştrii şi conducãtorii celorlalte organe centrale ale administraţiei de stat rãspund de activitatea organelor pe care le conduc în fata Consiliului de Miniştri.

TITLUL V
ORGANELE LOCALE ALE PUTERII DE STAT ŞI ORGANELE LOCALE ALE ADMINISTRAŢIEI DE STAT

ART.86
Consiliile populare sînt organele locale ale puterii de stat în unitãţile administrativ-teritoriale în care au fost alese.

Consiliile populare conduc activitatea localã, asigurind dezvoltarea economicã, social-culturalã şi edilitar-gospodareasca a unitãţilor administrativ-teritoriale în care au fost alese, apãrarea proprietãţii socialiste, ocrotirea drepturilor cetãţenilor, legalitatea socialistã şi menţinerea ordinii publice.

Consiliile populare organizeazã participarea cetãţenilor la rezolvarea pe plan local a treburilor de stat şi obşteşti.

ART.87
Consiliul popular exercita urmãtoarele atribuţii principale:

1. Adopta planul economic şi bugetul local, aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

2. Alege şi revoca comitetul executiv sau, dupã caz, biroul executiv;

3. Înfiinţeazã organizaţii economice, întreprinderi şi instituţii de stat de interes local;
4. Conduce, indruma şi controleazã activitatea comitetului executiv sau, dupã caz, a biroului executiv, a organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat, a organizaţiilor economice, întreprinderilor şi instituţiilor subordonate;

5. Controleazã hotãrîrile consiliilor populare ierarhic inferioare;

6. Alege şi revoca, potrivit legii, judecãtorii, asesorii populari şi procurorul şef al judeţului sau al municipiului Bucureşti.

ART.88
Consiliile populare sînt alcãtuite din deputaţi aleşi pe circumscripţii electorale, cîte un deputat pentru fiecare circumscripţie.

Circumscripţiile electorale formate pentru alegerea deputaţilor unui consiliu popular au acelaşi numãr de locuitori.

Durata mandatului consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti este de 5 ani, iar al consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti, orãşeneşti şi comunale este de 2 ani şi jumãtate.

Data alegerilor pentru consiliile populare se stabileşte potrivit legii.

ART.89
Consiliile populare aleg, dintre deputaţi, comisii permanente, care le sprijinã în îndeplinirea sarcinilor lor.

ART.90
Consiliile populare lucreazã în sesiuni; convocarea în sesiuni se face de comitetul executiv sau, dupã caz, de biroul executiv al consiliului popular.
Consiliile populare se convoacã ori de cîte ori este nevoie în sesiuni extraordinare, din initiativa comitetului executiv sau, dupã caz, a biroului executiv, sau a cel puţin unei treimi din numãrul total al deputaţilor.

ART.91
Consiliile populare lucreazã în prezenta a cel puţin jumãtate plus unu din numãrul total al deputaţilor.

ART.92
Fiecare deputat este obligat sa prezinte periodic alegãtorilor dãri de seama asupra activitãţii sale şi a consiliului popular în care a fost ales.

ART.93
Consiliile populare adopta hotãrîri.

O hotãrîre este adoptatã dacã întruneşte votul majoritãţii deputaţilor consiliului popular.
Hotãrîrile cu caracter normativ se aduc la cunostinta cetãţenilor în formele prevãzute prin lege.

ART.94
Comitetul executiv al consiliului popular şi biroul executiv al consiliului popular sînt organe locale ale administraţiei de stat cu competenta generalã în unitatea administrativ-teritorialã în care a fost ales consiliul popular.

ART.95
Comitetul executiv al consiliului popular şi biroul executiv al consiliului popular au urmãtoarele atribuţii principale:

1. Aduc la îndeplinire legile, decretele, precum şi hotãrîrile Consiliului de Miniştri şi celelalte acte ale organelor superioare;

2. Executa hotãrîrile consiliilor populare care le-au ales;

3. Elaboreazã proiectele de plan economic şi de buget local;

4. Executa planul economic şi bugetul local, întocmesc raportul cu privire la îndeplinirea planului economic local, precum şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

5. Conduc, indruma şi controleazã activitatea organelor locale de specialitate ale administraţiei de stat;

6. Conduc, indruma, coordoneazã şi controleazã activitatea organizaţiilor economice, a întreprinderilor şi instituţiilor subordonate;

7. Conduc, indruma şi controleazã activitatea comitetelor executive sau, dupã caz, a birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare consiliilor populare care le-au ales.

În intervalul dintre sesiunile consiliului popular, comitetul executiv sau, dupã caz, biroul executiv îndeplineşte şi atribuţiile acestuia, cu excepţia celor prevãzute la art. 87 pct. 1, 2, 4, 5 şi 6, supunind deciziile adoptate ratificãrii consiliului popular la prima sa sesiune.

ART.96
Consiliile populare judeţene, al municipiului Bucureşti, ale sectoarelor acestuia, precum şi cele ale municipiilor, aleg comitete executive, iar consiliile populare ale oraşelor şi comunelor aleg birouri executive.

Comitetul executiv sau biroul executiv este ales dintre deputaţii consiliului popular la prima sesiune dupã alegeri, pe durata mandatului acelui consiliu.
Dupã expirarea mandatului consiliului popular, comitetul executiv sau, dupã caz, biroul executiv continua sa funcţioneze pînã la alegerea noului comitet sau birou executiv.

ART.97
Comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular este alcãtuit, potrivit legii, din preşedinte, unul sau mai mulţi vicepreşedinţi şi alţi membri.

ART.98
În exercitarea atribuţiilor sale, comitetul executiv sau biroul executiv al consiliului popular emite decizii pe baza şi în vederea executãrii legii.
Deciziile cu caracter normativ se aduc la cunostinta cetãţenilor în formele prevãzute prin lege.

ART.99
Comitetul executiv şi biroul executiv îşi desfãşoarã activitatea potrivit principiului conducerii colective.

Comitetul executiv sau biroul executiv în întregul sau şi fiecare din membrii acestuia sînt rãspunzãtori în fata consiliului popular care i-a ales, precum şi în fata comitetului executiv sau a biroului executiv al consiliului popular ierarhic superior şi a Consiliului de Miniştri.

Fiecare membru al comitetului executiv sau al biroului executiv este rãspunzãtor atît pentru propria sa activitate, cît şi pentru intreaga activitate a organului din care face parte.

ART.100

Consiliile populare organizeazã, potrivit legii, pe lîngã comitetele lor executive sau, dupã caz, birourile executive, organe locale de specialitate ale administraţiei de stat. Organele locale de specialitate ale administraţiei de stat sînt subordonate atît consiliului popular şi comitetului executiv sau, dupã caz, biroului executiv, cît şi organelor locale şi centrale ale administraţiei de stat ierarhic superioare.

TITLUL VI
ORGANELE JUDECĂTOREŞTI

ART.101
În Republica Socialistã România justiţia se înfãptuieşte, potrivit legii, prin Tribunalul Suprem, tribunalele judeţene, judecãtorii, precum şi prin tribunalele militare.
ART.102
Prin activitatea de judecata, tribunalele şi judecãtoriile apara orinduirea socialistã şi drepturile persoanelor, educind cetãţenii în spiritul respectãrii legilor.
Tribunalele şi judecãtoriile, aplicind sancţiuni penale, urmãresc îndreptarea şi reeducarea infractorilor, precum şi prevenirea sãvîrşirii de noi infracţiuni.

ART.103
Tribunalele şi judecãtoriile judeca pricinile civile, penale şi orice alte pricini date în competenta lor.

În cazurile prevãzute prin lege, tribunalele şi judecãtoriile exercita controlul asupra hotãrîrilor organelor administrative sau obşteşti cu activitate jurisdicţionalã.

Tribunalele şi judecãtoriile judeca cererile celor vãtãmaţi în drepturile lor prin acte administrative, putind sa se pronunţe, în condiţiile legii, şi asupra legalitãţii acestor acte.

ART.104
Tribunalul Suprem exercita controlul general asupra activitãţii de judecata a tuturor tribunalelor şi judecãtoriilor. Modul de exercitare a acestui control se stabileşte prin lege.

În vederea aplicãrii unitare a legilor în activitatea de judecata, Tribunalul Suprem emite, în plenul sau, decizii de îndrumare.

ART.105
Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia.

Tribunalul Suprem funcţioneazã pînã la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura urmãtoare.

ART.106
Tribunalul Suprem rãspunde pentru activitatea sa în fata Marii Adunãri Naţionale, iar între sesiuni, în fata Consiliului de Stat.

ART.107
Organizarea judecãtoriilor şi a tribunalelor, competenta lor şi procedura de judecata sînt stabilite prin lege.

Judecarea proceselor în prima instanta la judecãtorii, la tribunalele judeţene şi la tribunalele militare se face cu participarea asesorilor populari, afarã de cazurile cînd legea dispune altfel.

ART.108
Judecãtorii şi asesorii populari sînt aleşi în conformitate cu procedura stabilitã prin lege.

ART.109
În Republica Socialistã România procedura judiciarã se face în limba romana, asigurindu-se, în unitãţile administrativ-teritoriale locuite şi de populaţie de alta naţionalitate decît cea romana, folosirea limbii materne a acelei populaţii.

Pãrţilor care nu vorbesc limba în care se face procedura judiciarã li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta, prin traducãtor, de piesele dosarului, precum şi dreptul de a vorbi în instanta şi a pune concluzii în limba maternã.

ART.110
Judecata se desfãşoarã în şedinţa publica, cu excepţia cazurilor prevãzute prin lege.
ART.111
În activitatea de judecata, judecãtorii şi asesorii populari sînt independenţi şi se supun numai legii.

TITLUL VII
ORGANELE PROCURATURII

ART.112
Procuratura Republicii Socialiste România exercita supravegherea activitãţii organelor de urmãrire penalã şi a organelor de executare a pedepselor şi vegheazã, în condiţiile legii, la respectarea legalitãţii, apãrarea orinduirii socialiste, a drepturilor şi intereselor legitime ale organizaţiilor socialiste, ale celorlalte persoane juridice, precum şi ale cetãţenilor.

ART.113
Procuratura este condusã de procurorul general. Organele Procuraturii sînt:

Procuratura Generalã, procuraturile judeţene, procuraturile locale şi procuraturile militare.

Organele Procuraturii sînt subordonate ierarhic.

ART.114
Procurorul general este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, şi funcţioneazã pînã la alegerea noului procuror general în prima sesiune a legislaturii urmãtoare.

Procurorii sînt numiţi potrivit legii, cu excepţia celor prevãzuţi în art. 87 pct. 6.

ART.115
Procurorul general rãspunde în fata Marii Adunãri Naţionale de activitatea Procuraturii, iar în intervalul dintre sesiuni, în fata Consiliului de Stat.

TITLUL VIII
ÎNSEMNELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

ART.116
Stema Republicii Socialiste România reprezintã munti impaduriti, deasupra cãrora se ridica soarele. În partea stinga a stemei se afla o sonda. Stema este incadrata de o cununa de spice de grîu. În partea de sus a stemei se afla o stea în cinci colturi. În partea de jos a stemei, spicele sînt infasurate într-o panglica tricolora pe care este scris "REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA".

ART.117
Pe sigiliul statului este reprezentatã stema tarii, în jurul cãreia este scris "REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA".

ART.118
Drapelul Republicii Socialiste România poarta culorile roşu, galben şi albastru, aşezate vertical, cu albastrul lîngã lance. În mijloc este asezata stema Republicii Socialiste România.

ART.119
Imnul de stat al Republicii Socialiste România se aproba de cãtre Marea Adunare Nationala.

TITLUL IX
DISPOZIŢII FINALE

ART.120
Prezenta Constituţie intra în vigoare la data adoptãrii ei.

ART.121
Constituţia din 24 septembrie 1952, precum şi orice dispoziţii din legi, decrete şi alte acte normative, contrarii prevederilor prezentei Constituţii, sînt abrogate la aceeaşi data.

Constituţia din 1991, revizuită în 2003, nu menţionează care sunt org. judecătoreşti, org. procuraturii (numite MP – Min. Public), menţionează doar Instantele judecătoresti (1) Justitia se realizează prin Înalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecătoresti stabilite de lege. (2) Competenta instantelor judecătoresti si procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. (3) Inalta Curte de Casatie si Justitie asigură interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instante judecătoresti, potrivit competentei sale. (5) Este interzisă infiintarea de instante extraordinare. Prin lege organică pot fi infiintate instante specializate in anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.

Rolul Ministerului Public (1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societătii si apără ordinea de drept, precum si drepturile si libertătile cetătenilor. (2) Ministerul Public isi exercită atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii. (3) Parchetele functionează pe langă instantele de judecată, conduc si supraveghează activitatea de cercetare penală a politiei judiciare, in conditiile legii. Se introduce Secţiunea 3 la TITLUL III Consiliul Superior al Magistraturii şi TITLUL V Curtea Constituţională.                                      Potrivit Constituţiei din 1965, asupra constituţionalităţii legilor se pronunţa exclusiv Marea Adunare Naţională, de asemenea, Constituţia putea fi modificată prin legi, cum s-a întâmplat din 1965 până în oct. 1986, când a fost ultima dată republicată. Constituţia din 1991 nu poate fi modifcată decât prin referendum şi numai în anumite limite, nu pot forma obiectul revizuirii caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicană de guvernămant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficială. De menţionat, aşa cum se menţionează în Constituţia din 1991, că a fost abrogată Constituţia din 1965 abia după adoptarea acesteia (referendumul din 08.12.1991), ceea ce e absolut absurd, aceasta trebuia abrogată expres în 22.12.89 sau cel târziu până în 25-27.12, ceea ce dovedeşte ilegalitatea aşa zisului Tribunal Extraordinar din 25.12.89 privind mascarada numită proces. În Constituţia din 1965 se menţiona cetãţenilor Republicii Socialiste România li se garanteazã libertatea cuvintului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor şi a demonstratiilor. Libertatea cuvintului, presei, întrunirilor, mitingurilor şi demonstratiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orinduirii socialiste şi intereselor celor ce muncesc. Ce se înţelegea prin scopuri potrivnice orinduirii socialiste nu era nicăieri explicitat şi în general se înţelegea potrivnice conducătorului statului şi a conducerii superioare de partid, deşi teoretic nu înseamnă acelaşi lucru. De asemenea, era garantată libertatea conştiinţei: Libertatea conştiinţei este garantatã tuturor cetãţenilor Republicii Socialiste România. Oricine este liber sa impartaseasca sau nu o credinţa religioasã. Libertatea exercitãrii cultului religios este garantatã. Cultele religioase se organizeazã şi funcţioneazã liber. Modul de organizare şi funcţionare a cultelor religioase este reglementat prin lege. Aşadar, conform Constituţiei, era garantată libertatea exercitării oricărui cult religios și orice cult religios se organiza și funcționa liber, deși nu era așa. Se mai menţiona că preşedintele RSR este rãspunzãtor fata de Marea Adunare Nationala pentru intreaga sa activitate. Preşedintele Republicii Socialiste România prezintã periodic Marii Adunãri Naţionale dãri de seama asupra exercitãrii atribuţiilor sale şi asupra dezvoltãrii statului, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată. Preşedintele Republicii Socialiste România este ales de Marea Adunare Nationala pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia, şi rãmîne în funcţie pînã la alegerea preşedintelui în legislatura urmãtoare. Întrebarea era, cine erau candidaţii la fcţ. de preşedinte şi cine îi propunea? Un text dubios era: Cetãţenii cei mai inaintati şi mai constienti din rindurile muncitorilor, taranilor, intelectualilor şi ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Roman, cea mai inalta forma de organizare a clasei muncitoare, detasamentul ei de avangarda. Partidul Comunist Roman exprima şi slujeşte cu fidelitate nazuintele şi interesele vitale ale poporului, îndeplineşte rolul conducãtor în toate domeniile construcţiei socialiste, indruma activitatea organizaţiilor de masa şi obşteşti, precum şi a organelor de stat.

Rezultă aşadar că potrivit Constituţiei din 1965 dictatură nu exista decât în ce priveşte rolul de conducător unic al PCR, nicidecum al conducătorului unic, rezultând că în fapt ar fi fost vorba de conducere colectivă. Realitatea nu era asta, în fapt era vorba de dictatura conducătorului unic, respectiv a familiei Ceauşescu, dictatura conducătorului unic fiind caracteristică întregului sistem comunist de tip stalinist în care toţi conducătorii partidului şi statului au fost aleşi pe viaţă, respectiv până la răsturnarea lor în toamna anului 1989. Inclusiv în cazul lui Putin din 2001. Deși în China era menționat că șeful partidului/statului poate fi numai 10 ani o persoană, Xi Jinpeng a fost ales pt. un nou mandat după 10 ani. Trebuie menţionat că în Constituţie se menţionează despre rolul PCR de conducător al întregii societăţi, iar fcţ. de preşedinte al RSR a fost înfiinţată în 1974, urmare a semnării Tratatului de la Helsinki, însă în regimurile de tip stalinist conducătorul, respectiv dictatorul absolut al statului pe viaţă era conducătorul partidului, denumit secretar general, fcț. pe care Ceauşescu a deţinut-o din 1965, redenumită de Hrusciov prim secretar şi reînfiinţată de Brejnev secretar general. Tot Hrusciov ceruse conducătorilor de partid din ţările comuniste împărţirea fcţ. astfel încât conducătorul partidului să nu fie acelaşi cu conducătorul statului, care era preşedintele Consiliului de Stat, fcţ. deţinută de Chivu Stoica în 1965-67, după care a fost deţinută de Ceauşescu, primul decedând în condiţii neelucidate în 1975. Tot astfel, pt. numai 1 an (1954-55), fcţ. de prim al PMR a fost cedată de Gh. Dej lui Gh. Apostol. C. Pîrvulescu în vârstă de 84 de ani în noiembrie 1979 la Congresul XII al PCR când l-a criticat pe Ceauşescu și i-a supraviețuit (decedat în 1992 la 97 de ani) a spus că este fără precedent în istoria partidelor comuniste, ceea ce era fals, aşa cum am arătat şi replica a fost dată chiar de Puţui, nu suntem sg ţară socialistă pe această planetă!! Ceea ce critica Pîrvulescu era faptul că Ceauşescu se sustrăgea controlului partidului, respectiv faptul de a fi desemnat pt. fcţ. de secretar general de către CC al PCR, fiind ales direct de Congres, respectiv delegaţii din toate judeţele, ceea ce era o simplă formalitate sau mai exact mascaradă. Tot astfel, mult mai crudul dictator stalinist Gh. Dej l-a asasinat pe L. Pătrăşcanu în aprilie 1954 în închisoare după 6 ani de aşă zisă anchetă şi explicaţia era frica faţă de noul lider la de Moscova şi că acesta l-ar fi putut reabilita şi astfel Dej să-şi fi pierdut fcţ. În 1968, acuzându-l personal pe fostul şef al Securităţii, Drăghici (cu ajutorul căruia, a lui Gh. Maurer ş.a., preluase puterea în 1965), Ceauşescu l-a reabilitat pe Pătrăşcanu (lotul Pătrăşcanu), urmând să-l scoată din istorie pe Gh. Dej şi a înlăturat pe toţi colaboratorii acestuia (reîncorporaţi unii din ei de CFSN, A. Bîrlădeanu!?). Ceauşescu a redus semnificativ teroarea stalinistă prin eliminarea asasinării directe, cu mici excepţii, inclusiv aruncarea unei bombe asupra sediului postului Europei Libere şi alte câteva încercări (acestea ratate) şi oricum nu avea ce face contra protejaţilor Moscovei (C. Pîrvulescu, S. Brucan, N. Militaru, V. Măgureanu, Ion Ilici, utimii 4 fiind cei care urmau să-l asasineze), pe care doar i-a marginalizat, pensionat (N. Militaru) şi i-a pretins supus unei urmăriri atente din partea Securităţii. Replica lui Ceauşescu faţă de Pîrvulescu, sângele lui Pătrăşcanu se află şi pe mâinile lui Pîrvulescu şi el vrea reîntoarcerea acelor vremuri în partidul nostru!! şi urmare a vremurilor noi poate spune orice provocări, spre deosebire de Hrusciov, el însuşi un mare criminal şi apropiat al lui Stalin, care urma să-l denunţe şi să-i scoată sicriul din Mauzoleul lui Lenin, Ceauşescu a fost mult mai discret menţionând despre perioada Siguranţei în privinţa lui Pîrvulescu şi nu a lui Gh. Dej, pe care în fapt s-a abţinut să-l critice public vreodată, doar l-a şters din istorie şi i-a şters amintirea.

În ce priveşte Constituţia din 1991, aceasta e destul de defectuoasă şi nu numai, creând grave conflicte constituţionale între aut. statului, nefiind definită a fi nici republică prezidenţială, nici parlamentară, fiind o curcitură indescriptibilă etc. Peşedintele ţării nu e ales de întreaga populaţie nici în SUA şi nici nu trebuie să fie aşa şi nici parlamentarii, care trebuie aleşi de consilierii judeţeni, numai pe aceştia trebuie să-i aleagă populaţia, ca şi pe aut. locale. Cu menţiunea că în SUA preşedintele e şi şeful Guvernului, adică republică prezidenţială, cu toate că Guvernul e supus cenzurii parlamentului, una din camere având în general majoritar celălalt partid politic sau o pondere destul de mare, fiind numai 2 partide importante spre deosebire de ROM ș.a. Deşi ales de întreaga populaţie şi are prerogative în numirea prim-ministrului, desemnat din partea partidului sau coaliţiei majoritare, preşedintele nu are prerogativa revocării prim-ministrului şi Guvernului şi îndeplineşte fcţ. onorifice, neavând prerogative în ce priveşte situaţia economică, socială a ţării şi nici legislativă (doar de promulgare a legilor adoptate de Parlament). Conflictul între aut. statului e şi mai mare în urma revizuirii din 2003 prin decalarea mandatului prezidenţial la 5 ani şi neadoptarea unei legi prin care să fie alese aut. locale, cosilierii judeţeni şi parlamentarii tot la 5 ani şi să aibă loc în acelaşi an (ca şi până în 2004) şi s-ar reduce şi costurile. Şi mai prevede şi că nu poate fi revizuită decât în anumite limite, procedura de revizuire fiind extrem de complicată, adică a fost adoptată să fie veşnică!! Tocmai de aceea trebuie abrogată integral şi adoptată altă Constituţie mai flexibilă şi cu posibilitatea modficării mult mai uşor și care să definească foarte clar forma de guvernământ, republică prezidențială unde președintele să aibă prerogativă asupra Guvernului și să coordoneze întreaga politică economică, socială, inclusiv să demită parlamentul și deci nu poate fi demis de Parlament (nu poate fi demis nici în prezent), sau parlamentară și atunci să fie ales și demis de Parlament.