Gramatică spaniolă 2

Comparative şi superlative:

A. Primer escenario: María tiene 24 años, Felipe tiene 21 años y Pascual tiene 19 años.
1. Felipe es ... Pascual;
2. Pascual es ... María.
3. María es ... todos.
B. Segundo escenario: Beatriz tiene 100 dólares. José tiene 100 dólares también. Nosotros tenemos 50 dólares.4. Beatriz tiene tanto dinero ... José.
5. Ella tiene más dinero ... nosotros.
C. Tercer escenario. Ricardo ha escrito 3 composiciones esta semana. Susana también ha escrito 3. Pero Tomás ha escrito 8 composiciones largas.
6. Ricardo ha escrito ... composiciones como Susana.
7. pero Tomás ha escrito ... todos.
D. Cuarto escenario:
8. El planeta Júpiter tiene más ... 12 lunas; tiene 19.
9. La Tierra tiene ... 12 lunas; tiene solamente una.
10. Marte tiene 2 lunas. Tiene más lunas ... la Tierra.

Conjuncţii:
1. Mi mamá me quiere, (pero, sino, sino que) está enojada conmigo ahora.
2. Aquí vienen Mario (y, e) Hilario.
3. No sólo vinieron tarde, (pero, sino, sino que) me regañaron.
4. Mi familia no es rica, (pero, sino, sino que) pobre.
5. Yo tengo siete (o, u) ocho cosas que hacer hoy.
6. No me gusta el laboratorio de lenguas, (pero, sino, sino que) es útil.
7. Yo compré no sólo las frutas, (pero, sino, sino que) también legumbres.
8. Había tanta nieve (y, e) hielo que no quería salir.
9. Mario no es inteligente, (pero, sino, sino que) Susana, sí, lo es.
10. Yo hablé con María (o, u) Susana, no estoy seguro con cual.
Por şi Para
1. ... un viejo, tiene ideas muy jóvenes.
2. Voy a mandar esta carta ... avión.
3. Él no pudo venir. Yo tuve que hacer la presentación ... él.
4. ... fin, después de mucho esperar, salimos del aeropuerto.
5. Necesito comprar un coche. Yo te doy mil dólares ... el tuyo.
6. España es conocida ... su historia tan interesante.
7. Tengo que tomar la medicina cuatro veces ... día.
8. Mi padre trabaja ... IBN.
9. No tengo vasos ... champán.
10. Nosotros aprendemos el español ... poder hablar con más gente.
11. Generalmente no hago mucho los sábados ... la mañana.
12. Hoy hace mal tiempo. ... eso vamos a quedarnos en casa.
1. Esta mañana María me llamó ... teléfono.
2. Me llamó ... invitarme a su boda.
3. Ella y Pablo están muy contentos porque, ... fin, van a casarse.
4. Y ... eso, ellos van a invitar a todo el mundo a su boda.
5. Van a tener una gran fiesta ... celebrar la ocasión.
6. Después de la boda, los dos van a salir ... España.
7. María nació en San Marco, pero ... norteamericana habla español bastante bien.
8. Esta noche voy a dar una fiesta ... celebrar el compromiso.
9. Pepe, Susana y yo decidimos dar 100 dólares cada uno ... poder comprarles un lindo regalo.
10. Mis amigos van a pasar ... María.
11. Despúes van a la casa de Pablo ... recogerlo.
12. También queremos darles las gracias ... invitarnos a la fiesta.
Adăugaţi articolul hotărât el/la: 1......árbol; 2......casa; 3.....tema; 4.....taxista; 5......mujer policía; 6.....mano; 7.....lunes; 8.....garaje; 9.....mesa; 10.......hambre; 11.....alfalfa; 12.....estación; 13.....hombre; 14......luz; 15.....avión; 16.......águila; 17.....viaje; 18.....pared; 19......problema; 20......agua; 21.....papel; 22.....acción; 23......dilema; 24......corral; 25......mar; 26......sabor; 27.....día; 28.....porcentaje; 29.....inglés; 30......americana; 31.....tren; 32.....hotel; 33.....gato; 34.....gata; 35.....paredes; 36......ratones; 37.....hacha; 38.....armas; 39.....ama de casa; 40.....verde haya; 41......aritmética; 42......hija de....alcalde; 43. Asómate a.... balcón; 44. Se acercó a.... arca.
Puneţi articolul hotărât acolo unde este cazul:

1. Se ruega a ....señores pasajeros que apaguen los cigarillos.
2. ¿Qué le parece a Usted, ....... Señora García?
3. Cierran los bancos a.........una.
4. A ....40 años uno es joven todavía.
5. Nos veremos ..... jueves que viene.
6. .....lunes suelo volver tarde a casa.
7. ¿Te sorprende......que venga?
8. Le alegra........acompañarte.

1. .....México es un país productor de petróleo.
2. .....México colonial dejó numerosos testimonios arquitectónicos.
3. Siempre llegaba tarde a.....misa.
4. Saldré de viaje .....primero de mayo.
5. ¿No vas a .....clase de dibujo hoy?
6. Isabel se aburre durante .....clases.
7. Tienes.....permiso para salir hoy.
8. El ministerio de.....Asuntos Exteriores.
Răspunsuri: Comparative și superlative: A 1 mayor que, 2 menor que, 3 la mayor de; B 4 como, 5 que; C 6 tantas, 7 más que; D 8 de, 9 menos de, 10 que; Conjuncții: pero, e, sino que, sino, u, pero, sino, y, pero, o; Por și Para: para, por, por, por, por, por, por, para, para, para, por, por; por, para, por, por, para, para, para, para, para, por, para, por. Articol 1: el, la, el, el, la, la, el, el, la, el, la, la, el, la, el, el, el, la, el, el, el, la, el, el, el, el, el, el, el, la, el, el, el, la, las, los, el, las, el, la, la, la ... del, al, al; Articol 2: los, -, la, los, el, los, lo, -; -, el, -, el, -, las, el, - .
Art. hot. el, la, los, las se folosește:

- pentru ceva concret și unic, cunoscut pentru vorbitor sau deja menționat: El coche de Pedro es muy bonito. ¿Dónde están las llaves de la oficina?
- pentru exprimarea orei, datei, zilelor săpt.: Mi cumpleaños es el 9 de septiembre. Son las dos=Este ora 2. Los viernes voy a la piscina.
- cu culori: El amarillo es mi color favorito.
- cu ceva abstract ȋn general: El amor te hace muy feliz.
- cu obiecte nenumărabile cȃnd sunt subiectul acțiunii: La leche es buena para los niños.
- cu procente: Los 20 por ciento de los españoles no tienen trabajo.
- după construcții partitive (la mayoría de, el resto de, la mitad de): La mayoría de los jóvenes hace deporte.
- cu nume de regiuni, munți, rȃuri, mări și oceane: El Mediterráneo está al sur de Europa.
- cȃnd vorbim despre ceva petrecut la o vȃrstă concretă: Me casé a los 30 años.
- cu nume de persoane sau titluri, excepție cȃnd ne adresăm persoanei ȋn cauză: El señor Pérez te está esperando. ¿Señor Pérez, es usted?
- cu nume de rezidențe oficiale: la Casa Blanca, el Elíseo: El Rey de España vive en la Zarzuela.
Ȋnaintea subst. feminine care ȋncep cu a sau ha accentuat, la sg art. fem. la se schimbă ȋn el: el agua, el alma, el arma, el ave, el hada, el hacha, el hambre, dar la pl. rămȃn fem.; de asemenea, adj. rămȃn feminine: el agua fría; dacă adj. se află ȋnaintea subst. se folosește art. fem. la: la fría agua. Contracțiile a+el=al, de+el=del.
Art. nehot. un, una, unos, unas indică:
- faptul că este ceva necunoscut pentru vorbitor sau care nu se știe dacă există: Ahí hay una parada de autobús. ¿Tienes un bolígrafo?
- cȃnd vorbim de un sg. ex. dintr-o categorie: Tengo unas pinturas de colores.
- la pl. se folosește cȃnd vorbim despre o cantitate inexactă: Había unas cuarenta personas=Erau vreo 40 de pers.
Cȃnd subst. feminine ȋncep cu a sau ha accentuat se poate folosi un sau una: una arma/un arma; una hada/un hada; un/una hada buena.
Nu se folosește articol:
- cu obiecte nenumărabile: No tengo dinero.
- cu ani, anotimpuri, luni: En primavera siempre llueve.
- ȋnainte de otro, ciento, medio și mil: ¿Quieres otro trozo de tarta?
- ȋnaintea adj. posesive: Ese no es mi móvil.
- cu profesii: Mi padre es arquitecto.
- cu nume de persoane: Ayer estuve con María.
- cu nume de orașe, regiuni, continente (excepție dacă art. face parte din nume: El Cairo, La Haya): Quiero ir de vacaciones a Sudamérica.
- ȋnaintea cuvintelor casa și clase: Hoy he aprendido mucho en clase.
Ȋn general cu nume de țări nu se folosește articol: Mis padres están en Francia.
Ȋn cazul numelor de țări formate din 2 sau mai multe cuvinte se folosește art.: los Países Bajos, la República Checa, el Reino Unido, los Emiratos Árabes Unidos; ȋn cazul SUA poate fi cu sau fără art.: Estados Unidos/los Estados Unidos;
- ȋn cazul unor țări: El Japón, El Canada, El Salvador.
- cȃnd au un adj. ȋnainte: la vieja Europa=bătrȃna Europă;
- cȃnd vorbim de o perioadă concretă a istoriei unei regiuni, țări, oraș: el Egipto antiguo.
Ȋn cazul unor țări se poate folosi cu sau fără art.: (la) Argentina, (el) Brasil, (la) India, (el) Líbano, (el) Paraguay, (el) Perú, (el) Uruguay.
Substantivele care denumesc fiinţe de sex masculin sunt întotdeauna masculine, iar cele care denumesc fiinţe de sex feminin sunt întotdeauna feminine.
a) substantivele terminate în -l, -o, -n, -r, -s (L-O-N-R-S), ȋn alte consoane sau nume de râuri, fluvii, munţi, automobile sunt în general masculine; majoritatea celor ȋn -e, zilele săptămȃnii, lunile, anii, punctele cardinale, notele muzicale.
b) substantivele terminate în -d, -z, -a (D-Z-A), -IÓN sunt în general feminine; cele terminate în -CIÓN, -SIÓN, -TAD, literele alfabetului.
Ex: el tren=trenul; el nombre=numele; el papel=hârtia; el lunes=luni; la lección=lecţia; la luz=lumina; la verdad=adevărul;
c) Substantivele terminate în -ma, -pa, -ta provenite din limba greacă sunt masc.: el clima, el cometa, el dilema, el diploma, el drama, el enigma, el idioma, el mapa, el planeta, el poema, el poeta, el problema, el programa, el sistema, el tema, el teorema;
d) subst. terminate ȋn -ista au o sg formă pentru masc. și fem.: el/la artista, el/la comunista, el/la deportista=sportivul, el/la ensayista=eseistul, el/la lingüista=lingvistul, el maquinista=mecanicul, el/la taxista, el/la periodista=ziaristul/ziarista; guardafrenos=cel care pune frȃnele, (el) parracaídas=parașută, guardabarreras=cantonier, (el) mondadientes=scobitoare, (el) paraguas=umbrelă au aceeași formă la sg și pl., modificȃndu-se doar art.; el análisis, la crisis=criza, la diátesis=diateza, la diéresis, la elipsis, la equimosis=echimoză, vȃnătaie, la éxtasis=extazul, la hipótesis, el parabrisas=parbrizul, la paréntesis, la peritonitis=peritonita au aceeași formă la pl., ca și zilele săpt.; las cejas=sprȃncene, las entrañas=măruntaie, las gafas=ochelari, las llaves=chei se folosesc la pl., ca și ȋn romȃnă.
Ȋn -e sunt multe excepții, iar altele sunt puține:
el ave=pasărea (ȋn general se folosește el pájaro), la base=baza, la calle=strada, calea, la clase=ora, cursul, la corriente=curentul, la costumbre=obiceiul, la cumbre=culmea, la efélide=pistrui, la elipse, la envite=invitație, la esfinge=sfinxul, la especie, la fiebre=febra, la fuente=castronul, fȃntȃna, la gente=lumea, oamenii, el hambre=foamea, la índole=felul, genul, la leche=laptele, la liebre=iepurele, la muerte=moartea, la nave=nava, la nieve=zăpada, la noche=seara, noaptea, la nube=norul, la parte=partea, la sangre=sȃngele, la serpiente=șarpele, la suerte=norocul, la tarde=amiaza; el bajá=pașa; el camarada=camaradul, tovarășul, el día=ziua, el empega=smoala, el época, el escena, el espía=spionul, el estaca=țăruș, par, el guía=ghidul, el pirata=piratul, el sofá=canapeaua, el tranvía=tramvaiul, el avión, el camión, el césped=pajiștea, el huésped=oaspetele, el ajedrez=jocul de șah, el arroz=orezul, el juez=judecătorul, el lápiz=creionul, el matiz=nuanța; la flor=floarea, la mano=mâna, la miel=mierea, la piel=pielea, la radio=radioul, la razón=motivul, la sal=sarea, la señal=semnul, la sien=tȃmpla, la tos=tusea.
El arte este masc. la sg și fem. la pl.: el arte plástico, las artes plásticas. Unele subst. au aceeași formă cu 2 sensuri diferite: el capital=capitalul, la capital=capitala; el cometa=cometa, la cometa=zmeul; el frente=frontul, la frente=fruntea; el moral=dudul, la moral=morala, moralul; el orden=ordinea, la orden=ordinul; el pez=peștele (ȋn apă), la pez=smoala. Adj. terminate la masc. ȋn altă vocală decȃt -o sunt invariabile la ambele genuri: un país agrícola, la técnica agrícola, progresista.
Contracțiile de+el=del, a+el=al: el árbol del patio=copacul din curte; la luz del día=lumina zilei; voy al patio=merg ȋn curte.
Art. lo nu ȋnsoțește un substantiv, dar poate preceda un adjectiv cu valoare de substantiv pentru a exprima o idee generală, abstractă: Ahora, lo difícil es imaginar otro desenlace (Acum, dificultatea constă în a imagina alt deznodământ).
- lo posible (ceea ce e posibil), lo corriente (ceea ce e ȋn curs), lo bueno, lo malo, lo útil, lo prohibido (ceea ce e interzis), lo barato es caro=ceea ce e ieftin e scump;
- ȋnaintea unor adverbe: No sabes lo mal que habla=Nu știi cȃt de rău vorbește;
Lo+adj.+que=cât de: ¡Lo contentas que están! (Cât de fericite sunt sau sunteți, ȋn acest ultim caz numai ȋn Am. Lat., ȋn Spania-estáis!).
Lo+adj. posesiv: Yo a lo mío y tú a lo tuyo (Eu cu treburile mele şi tu cu ale tale).
Lo de+subst.=problema ... No está resuelto lo del más pasado (Nu este rezolvată problema din trecut).
Lo de+infinitiv=faptul de: Lo de comprar ese coche es una tontería (Ideea de a cumpăra maşina aceea este o prostie).
Lo que=ceea ce: No entiendo lo que te preocupa (Nu înțeleg ceea ce te îngrijorează). Haz lo que te aconsejamos (Fă ceea ce te sfătuim).
Ȋn expresii: a lo lejos=ȋn depărtare; por lo menos=cel puţin, măcar; por lo tanto=prin urmare; por lo más=cel mult; por lo visto=după cȃte se vede; lo siento (mucho)=regret, ȋmi pare rău, compasiune (me arrepiento are sensul de a se căi=mă căiesc); lo demás=restul (los demás, las demás=ceilalți, celelalte).
El+infinitiv şi el que+verb conjugat, cu sensul faptul de a: El dormir poco (dormitul puţin). El que me lo digas me tranquiliza (Faptul că mi-o spui mă linişteşte).
Ȋn locul unei noțiuni sau expresii considerate neutre: Tú sabes el inglés, yo lo ignoro. ¿Lo comprendes? Ȋn primul caz lo este pronume ȋn acuzativ (o ignor), ȋn al 2-lea, ȋnțelegi asta (lucrul ăsta)? El divertido es la manera de contarlo (Distractiv este felul de a o povesti), de asemenea, pronume.
Ȋn locul unui nume predicativ cu valoare de pronume: Tú eres alto, yo no lo soy=Tu ești ȋnalt, eu nu sunt. ¿Sois mis amigos? Lo somos=Sunteți prietenii mei? Suntem.
Pl. subst.: regula generală este prin adăugarea terminației -s la forma de sg. Substantivele care se termină în cons. și ȋn vocalele a, i, o, u (tonice) formează pluralul ȋn -es: jabalí m. (mistreţ) - jabalíes; bajá m. (paşă) - bajaes; tribú m. -tribúes. Numai substantivele el papá şi la mamá fac la plural: papás şi mamás. Fac excepție cȃteva subst. care sunt neologisme, preluate din alte limbi, ȋn principal din engleză, care la pl. adaugă terminația -s: club, trust, stock, soviet. Substantivele terminate în e fac pluralul adăugȃnd -s: café m. - cafés; pie m. - pies. Subst. terminate ȋn z, la pl. adaugă term. -es și schimbă z ȋn c: la voz - las voces, el pez - los peces. Literele alfabetului fac la plural: las aes, las ees, dos úes etc. Unele substantive, care se termină la singular în -s, primesc la plural desinenţa -es: el interés - los intereses; el mes - los meses. Numai 2-3 substantive îşi schimbă silaba tonică la plural: carácter m. - caracteres; régimen m. - regímenes. A nu se confunda substantivele de mai sus cu cele care primesc accent grafic pentru a-şi menţine silaba tonică: joven - jóvenes; volcán m. - volcanes, avión m. - aviones. Așa cum s-a arătat, unele subst. au aceeași formă la sg și pl.
Spaniolă avansat
1 .... el número de teléfono de mi interlocutor.
Esto es
Este es
Eso es
2. Luísa está esperando ... tranvía.
Al
el
la
3. Era de esperar que el conflicto ... esta evolución.
Tendría
Tenga
tuviera
4. ... tratan los policías como si fuera el culpable.
Lo
La
Le
5. Este ordenador es menos potente ... se había anunciado.
de lo que
de que
que
6. La sesión fue más tumultuosa ... previsto.
que lo
de lo
a lo
7. Acaso lo ... Pedro.
Sabe
Sabrá
sepa
8. Pedro lo ... acaso.
sabe
tiene sabido
sepa
9. La ... de los presentes no hablaba español.
Media
mitad
mediados
10. El cajón ... lo tengo guardado es seguro.
donde
en que
al que
11. Es un éxito ... está orgulloso.
de que
que
del que
12. Lo estudio ... dos meses.
Hace
de hace
desde hace
13. Si ... habría visto lo que ocurría.
se habría acercado
se hubiese acercado
se haya acercado
14. Me temía que te ... del recado.
Olvidas
Olvidarías
olvidaras
15. ... averiguarlo aunque no lo creyeras.
Podrías
Pudieras
Podrás
16. No tolera que se le ... el pelo.
Toma
Tomara
tome
17. Les mandé varias muestras para que ... escoger.
Pudierais
pudieran
podrían
18. Esperamos a que ... los fondos.
trasladen
trasladan
trasladaran
19. Temen que el carnaval ... poco animado.
Está
esté
sea
20. Me alegro de que ... vuelto.
Has
Habías
hayas
21. Si se lo ... debería tomarlo en cuenta.
dijeras
dirías
dirás
22. Impide que su hijo ... a verle.
Va
Fuera
vaya
23. ... lo explicaré.
Se
Le
La
24. Sabía que no lo ... .
Encontrará
Encuentre
encontraría
25. Dijeron que ... el avión en Lima.
abastecerían
abastecerán
abastecieran
26. Su padre me encarga que la ... en el hospital.
Visito
Visitaré
visite
27. Se encargaron de avisar de que no ... sorpresas.
Hay
habría
haya
28. Ella no sabía si ... el miércoles.
Viniera
Vendrá
vendría
29. Si ... menos frío, iría a la sierra.
Haría
Hará
hiciera
30. Si me lo ... te escucharía atentamente.
Direás
dijeras
dirás
Spaniolă mediu
1. ... toca la guitarra como él.
Ningún
Nadie no
Nadie
2. A veces concluir es más difícil ... empezar.
de que
que
como
3. Como no te ... prisa, no te espero.
des
das
darás
4. Es una manía ... él.
en
de
a
5. ... Vd como mejor le parezca.
Haz
Hace
Haga
6. Él no canta ... bien como Vd.
tan
tanto
tanta
7. ... a cenar con nosotros.
Súbate
Súbete
Súbate
8. Ocurrió el 20 ... agosto... 1993.
o, o
de, o
de, de
9. ¿ ... quién es esta revista?
A
Al
De
10. Es un serial ... desenlace quisiéramos conocer.
del cual
cuyo
del que
11. Tiene ... 18 años.
Alrededor
Alrededores
alrededor de
12. No lo sé ... .
Absoluto
Absolutamente
en absoluto
13. ... de los presentes protestó.
Nadie
Ninguno
Ningún
14. Nadie pretendió ... .
lo contrario
contrario
la contraria
15. Gracias ... vuestra ayuda.
De
Para
por
16. Lo tuve que aceptar muy a pesar ... .
Mi
mío
de mi
17. ¿ ... es su nombre?
Cómo
Qué
Cuál
18. ¡Tú, Paco, y tú, Gabriel ... conmigo!
Venís
Vengais
venid
19. Iremos ... .
con ti
contigo
con te
20. A ellos no ... conozco.
O
los
les
21. Se ganaban ... vida difícilmente.
Su
O
la
22. Sonó ... salía de viaje.
que
con que
de que
23. Cuando no la entiendo, ... pido que repita.
La
Lo
le
24. Él no quiere que le ... .
ayuden
ayudan
ayudaran
25. Nos prestaron un coche, ... nos permitió visitar la provincia.
cual
el cual
lo cual
26. Según ..., Vd no tiene razón.
yo
mí
mi
27. No hay quien ... nada.
Decir
Dice
diga
28. Los vecinos ... me quejaba se mudan.
de quienes
de quien
quienes
29. Al taxista ... atacaron unos desconocidos.
lo
o
le
30. ... es para mí.
Tan poco
También no
Tampoco
Răspunsuri: Spaniolă avansat: 1 b, 2 b, 3 c, 4 c, 5 a, 6 b, 7 c, 8 a, 9 b, 10 a, 11 c, 12 c, 13 b, 14 c, 15 a, 16 c, 17 b, 18 a, 19 b, 20 c, 21 a, 22 c, 23 a, 24 c, 25 a, 26 c, 27 b, 28 c, 29 c, 30 b. Spaniolă mediu: 1 c, 2 b, 3 a, 4 a, 5 c, 6 a, 7 b, 8 c, 9 c, 10 b, 11 c, 12 c, 13 b, 14 a, 15 c, 16 b, 17 c, 18 c, 18 b, 19 b, 20 b, 21 c, 22 b, 23 c, 24 a, 25 c, 26 a, 27 c, 28 a, 29 a, 30 c.
Por și Para:
1. Hoy ... la tarde saldremos ... el mar. 2. Debemos prepararnos ... este viaje. 3. En esta maleta no hay sitio más que ... 3 camisas. 4. Pero, yo la he comprado ... buena. 5. ¿Cuánto diste ... esta maleta? 6. A mí no me gusta ... bonita que sea. 7. ¿No tienes, ... favor, algún dinero más? 8. ¿... qué te interesa? 9. ... si acaso. 10. No pudo levantarse de la cama ... haber estado muy enfermo y, ... consiguiente, le ayudaron tomándole ... la mano. 11. Fue ayudado también ... las demás personas que estaban con él. 12. Estamos ... terminar el estudio de esta gramática.
Răspunsuri: 1 por, para; 2 para; 3 para; 4 por; 5 por; 6 por; 7 por; 8 por; 9 por; 10 por, por, por; 11 por; 12 por.
PARA se folosește:
- cȃnd exprimă destinația sau locul către care se deplasează: Esta casa es para vender=Această casă este de vȃnzare; Este libro es para ti; Saldremos para Sinaya (pentru a arăta locul către care se deplasează, după vb ir se folosește a, iar după salir, para: Voy a Toledo; Salgo para Toledo);
- scopul: Dar dinero para un mapa turístico; Está estudiando para médico=Studiază pentru a deveni medic; Ha venido para interesarse;
- exprimă dativul, uneori: Es muy útil para los excursionistas=Este foarte util excursioniștilor sau pentru excursioniști;
- exprimă o comparație, raport, relație: Para lo que vereís ahí, Sinaya no es nada pintoresca=Față de ce o să vedeți acolo, Sinaia nu este deloc pitorească (cȃnd relația se stabilește ȋntre 2 ființe, exprimȃnd sentiment, atitudine, față de se traduce prin para sau para con: Es muy amable para con su amigo; ¿Quién eres tú para conmigo?);
- reducerea la o sg persoană (cazul ablativ): Leyó para sí=Citi pentru sine; No hay sitio más que para 4 personas;
- exprimă ideea de timp, termen, durată: Dejar algo para mañana=A lăsa ceva pe(ntru) mȃine;
- capacitatea, aptitudinea: Apto para el trabajo; Bueno para resolver este asunto;
- estar para+infin.=a fi pe punctul să (de a): El tren está para salir;
- estar para+subst.=a fi dipus să, a-i arde de: No estoy para bromas=Nu-mi arde de glume.
POR:
- exprimă motivul sau cauza acțiunii: Ha venido por interés; Le condecoraron por su valor=îl decorară pentru vitejia sa; Me alegro por tu éxito;
- calitate atribuită unei persoane sau unui lucru (a lua drept): Tomar algo por bueno=A lua ceva drept bun; Lo tengo por traidor=Ȋl consider drept trădător; Tener a uno por docto=A considera pe cineva învățat;
- prețul, echivalentul unui lucru sau schimbul unui lucru sau unei persoane cu alta: ¿Cuánto pides por este sombrero? Por nada del mundo=Pentru nimic în lume; No daré mi libro por el tuyo; Trabajo por mi amigo=Lucrez în locul prietenului meu; ¿Puedes ir a la reunión por mi?=Poți merge la reuniune în locul meu?
- a străbate, a trece prin: Iremos por lugares agrestes, por aldeas, por bosques espesos=Vom merge prin locuri sălbatice, prin sate, prin păduri dese; El tren de Sevilla pasa por Madrid; Mira por la ventana=Privește pe fereastră;
- exprimă durata, timpul: Por la tarde=Pe seară; Hemos hablado por una hora=Am vorbit o oră;
- modul în care se face acțiunea (mijlocul prin care se desfășoară): Por orden alfabético; Me envíes por correo aereo=Să-mi trimiți prin poștă aeriană; Hablar por teléfono;
- exprimă distribuție, frecvența, procent: Ver una por una todas las hermosuras; Un kilógramo de manteca por persona; Tantos kilómetros por hora; por ciento=la sută;
- arată ȋn favoarea cui (pentru cine) se face acțiunea: Luchamos por nuestra patria y por un ideal grandioso; Votamos por nuestro candidato;
- introduce un complement sau exprimă un sentiment, afecțiune, atitudine: Me muero por las excursiones= Mă prăpădesc după excursii; Tengo interés por el arte moderno;
- acțiunea se răsfrȃnge asupra unei părți a corpului: Tomar por la mano= A lua de mȃnă; Le cogió por la oreja;
- cu vb la diateza pasivă (de către): Fue buscado por un amigo; Fue escrito por Cervantes=A fost scris de către Cervantes;
- estar por+infin.=a avea intenția să, acțiunea urmează să se desăvȃrșească ȋn viitor: Está por contestar algo=Vrea să răspundă ceva; La carta está todavía por escribir; Las peras están por madurar;
- estar por+subst.=a fi adeptul, partizanul unei idei sau persoane: Estoy por el progreso;
- por+adj.+que=oricȃt de (cere subjuntivo): Por hermosa que sea esta mujer;
- înaintea unui infin. echivalează cu o propoziție incidentală, exprimȃnd cauza: Por haber comido tanto, nu pudo dormir; Por ser yo tu amigo, te perdonaré=Pentru că sunt prietenul tău, te voi ierta;
- după vb de mișcare ir, enviar arătȃnd că se caută ceva: Ir por pan=A merge după pȃine; Enviar por un médico=A trimite după un medic;
- în expresii: por favor=te rog; por acaso=din întȃmplare; por si acaso=pentru orice eventualitate; por el momento=deocamdată; por consiguiente=prin urmare, în consecință; por otra parte=pe de altă parte; por último=în cele din urmă; por lo menos=cel puțin; por lo que toca a=în ceea ce privește; por lo visto=după cȃte se vede, prin urmare; por delante de=prin fața.
În ce privește accentul, în fran., în general accentul scris nu are legătură cu pron. accentului cuvântului, care la orice cuvânt se pronunță numai pe ultima silabă, și e de 3 feluri, vocala e fiind sg care le are pe toate și sg care are ascuțit și care se pron. diferit în fcț. dacă poartă sau nu accent, toate cele 5 vocale au accent circumflex, iar a, e, u au și accent grav. De asemenea, în fran. cons. duble sunt de fantezie (ca și în eng.), fără să se pronunțe astfel, spre deosebire de ital., în span. neexistȃnd cons. duble, decȃt rr și în cazuri rare în cuvinte compuse ca și în romȃnă, nn. Așadar, în fran., ca și în engleză, nu avem nicio treabă cu diftongi, triftongi, despărțire în silabe, ceea ce în română este absolut indefinibil și indescriptibil incomparabil cu toate limbile de pe pământ la un loc, la care se adaugă alienarea (mintală) extrem de gravă a lingviștilor privind regulile diftongilor și hiatului, absolut inadmisibile și paradoxale, tocmai de aceea în situații specifice ar trebui să fie identic ca în spaniolă. În span. accentul are reguli clare, fiind numai ascuțit pe cele 5 vocale (y nu este vocală și se pron. la fel ca ll), iar regula scrierii accentului, precum și a despărțirii în silabe și diftongilor - nu avem treabă cu triftongi - este foarte exactă. Astfel, accentul se scrie ori de cȃte ori se pron. pe altă silabă decȃt penultima când cuvȃntul se termină în vocală sau cons. n, s, respectiv decȃt ultima când se termină în altă cons. (deci, se scrie totdeauna cȃnd este pe antepenultima sau a 4-a de la sfȃrșit) și nu se scrie în situația cȃnd se pron. pe penultima și se termină în vocală sau n, s, respectiv pe ultima și se termină în altă cons. Ȋn ce privește regula diftongilor: diftongi formează o vocală închisă (i, u) și una deschisă (a, e, o), 2 vocale deschise nu formează niciodată. În situația în care accentul este pe i, u se scrie și nu formează diftongi, iar cȃnd este pe a, e, o formează totdeauna diftongi și nu se scrie, decȃt atunci cȃnd accentul se pron. pe silaba cu diftongul prin excepție de la regula generală menționată mai sus (ceea ce e absolut logic). De ex.: corazón, situación (dacă nu s-ar fi scris pe o în această situație ar fi trebuit pronunțat pe a, penultima silabă); día, manía, teoría, dar estrategia, armario, magia; Dios, adiós, pues, después. Vocalele i, u formează aproape totdeauna diftongi, accentul scriindu-se numai când este hiat, fiind o sg situație la vb în -uir la I sg p. sim., huí: triun-fo, rui-do, rui-na, la vb cuidar, fui, fuis-te, fui-mos, lin-güis-ta, huis-te, hui-mos, hui-do, Luis. De menționat e că la lingüística, întrucât ü (diéresis) nu are accent scris, accentul fiind pe antepenultima silabă se scrie pe í (hiat), pe când la lingüista fiind pe penultima nu se scrie și e diftong; güi=gui, güe-gue, dar gui=ghi, gue=ghe. În spaniolă nu există triftongi, decât la vb în -uar, -iar la II pl. ind. și subj. presente, care există numai în SPA, term. -uáis, -uéis, -iáis, -iéis, neavând nicio relevanță, accentul scriindu-se pe term. -áis, -éis, -ís la II pl. ind. și subj. presente, cu excepția vb care au o sg silabă (sois, vais, dais, deis, veis, preveis), inclusiv friáis, riáis (freír, reír la II pl. subj.). În cazul cuvintelor buey, U-ru-guay, Pa-ra-guay nu sunt triftongi, y nu este vocală și nu are accent, chiar dacă se pronunță i fiind la sf. cuvântului. Tocmai de aceea, vb în -aer, -eer, -oer, -eír, -oír au accent pe i la I, II sg și pl. la p. sim. și part., adică sunt hiat, spre deosebire de cele în -uir, care nu au nici la I pl. prez. cum au cele în -eír, -oír (la cele în -uir I pl. prez. și p. sim. sunt identice, adic´ă la vb în -ir regulate). Și inclusiv cele în -uir au y la p. III la p. sim. și la toate pers. la subj. imperf. (răd. fiind de la p. III p. sim.) și gerunziu (cele în -eír au i și iy), cele în -uir au y și la toate pers. la subj. pres. și sg, III pl. la ind. pres., oír la II, III sg și III pl. la ind. pres., ser, ir, dar, estar la I sg pres. (soy, voy, doy, estoy), ser și ir în răd. de la subj. pres. (hay, vay), ir și la gerunziu (yendo). De asemenea, cele în -eír au accent pe i în răd. la sg, III pl. la ind. și subj. pres., majoritatea în -iar, unele, mai puține, au diftongi (envío, cambio), prohibir, prohijar, la fel au pe u cele în -uar, cu excepția celor în -cuar, -guar, în -eír, oír au pe i din term. la I, II pl. ind. și la II pl. imper. (numai în SPA), unde au și vb refl. în -ir, cu excepția lui irse=idos. Normal, excepție la p. sim. fac traer și comp., care au răd. în j (traje) și peer, care nu are accent pe i la II sg, I, II pl. p. sim.. Există însă cuvinte omonime mono sau bisilabice, cu accent scris sau fără, pronunțat la fel sau diferit, însemnând altceva: sé=știu - vb saber la I sg prez. sau ser la II sg imper., se - pron. refl; sí=da - adverb sau pron. în dativ precedat de prep. a=lui, ei, sie, sieși, si=dacă - conj. (cual si, como si fără accent); tú=tu - pron. pers., tu=al tău, a ta - adj. posesiv; mí=mine, mie - pron., mi=al meu, a mea - adj. posesiv; él=pronume pers., el=art. hot. masc.; mas=dar, însă (sinonim cu pero) - conj., más=mai, mai mult - adverb; como=mănȃnc, vb comer la I sg prez. sau adv. de comp.=la fel ca, tot așa, cómo=cum - adverb de mod sau interogativ; qué=ce (interog. sau exclamativ), cu semnul întebării sau exclamării răsturnate și normale; que=ca, să, că, decȃt, care, pe care; ¿por qué?=de ce?, porque=pentru că, fiindcă, deoarece; el porqué=el motivo, la razón; por (prepoziție) que [pron. relativ=care, pe care, de obicei fiind precedat de art. hot. (el, la, los, las) que, putând fi substituit cu pron. relativ (el, la) cual, (los, las) cuales]; té=ceai - subst., te - pron. direct, ind., refl.; sólo=numai, doar, solo=singur; hacia=către, spre - conj., hacía=făceam, făcea - vb hacer la I, III sg imp.; dé=să dau, dea - vb dar la I, III sg subj., de - prep.; está, estás - vb estar la II, III sg prez., esta, estas=aceasta, acestea, asta, astea - adj. dem.; esté, estés- același vb la subj. pres; este, estes=acesta/aceștia, ăsta, ăștia - adj. dem. (dacă e pronume are accent - éste); ¿cuál(es)l?=care, ¿quién(es)?=cine [con, de quien(es)], ¿dónde?=unde (de dónde, en dónde, a dónde) - interogative, și el, la, lo cual, los, las cuales, (con, de) quien(es), donde - pron. sau adj. relative (putând fi și a donde și adonde); aún=todavía=încă, aun=chiar și, ni aun=ni siquera=nici măcar, aun cuando=chiar dacă. În fran. există numai 3 astfel de situații: où=unde; ou=sau, ori; a, precedat obligatoriu de il/elle (avoir) și à - prepoziție; crû - part. croître, cru - part. croire. În span. mai sunt situații precum a sí mismo, así mismo, asimismo; conque, con que (în această situație de obicei pron. relativ que este precedat de art. hot. și poate fi substituit cu cual, cuales, care sunt totdeauna precedate de articol), con qué (con-conj.=cu, qué=ce).
Până în 1956 la fué, dió, vió (vb ser, dar, ver la III sg p. sim.) se scria accent, atunci s-a statuat, conform normelor accentului/diftongilor în spaniolă că scrierea accentului este de prisos și s-a eliminat, deși chiar autori de dicționare de l. spaniolă scriu fué, care nici nu cunosc l. română, respectiv vb machea, deochia, care nu există, ci machia, deochea, primul e adverb (oare), diferind accentul, iar macheală=beție. În română a fost introdusă liniuța în 1953 (preluată din port.) eliminându-se apostroful, însă în română are o folosire foarte largă, atât pt. desp. pronumelui de vb (ceea ce este în port.), cât și atunci când 2 cuvinte se pronunță împreunat și dispar sunete (vocale) de la sf. celui anterior-înc. celui următor (ceea ce este cazul apostrofului în ital., mult mai redus decât în română), precum și în multe alte cazuri, în cazul puținor cuvinte compuse (spre deosebire de engleză/fran.), regula fiind în general scrierea împreunată ca în spaniolă. De altfel, mulți vorbitori, reprezentanți mass-media etc. nu cunosc vb în -chea, -ghea, scriind/spunând îngenuchia în loc de îngenunchea etc. (acestea sunt 8 toate, menționate de mine în lucrarea sist. conjugării vb din l. română, din care 1 (deochea) este cu term. -, i, e, celelalte sunt cu ezi, ezi, ează, em, eați (și nu em, ați, cum sunt vb în -ia), care de fapt înlătură term. -ea și nu term. de infin. -a (numai la ind. prez. și gerunziu și nu au nicio term. la III sg p. sim., sg cu term. -ind la gerunziu în afara celor în -ia și -i conjug. 4) și nu se confundă cu cele de conjugarea a II-a; nici crea și derivatele nu se confundă cu cele de conj. II, care au term. ăm la I pl. ca marea majoritate a vb în -a și nu em ca cele în -ea și au 2 e la sg ind. și conj. prezent. De asemenea, sunt 3 vb cu chi, ghi, deci în -ia (junghia, machia, trunchia), adică machiez, machiezi, machiază, machiem, machiați, dar veghez, veghezi, veghează, veghem, vegheați.
Alfabetul spaniol: A (a), B (be), C (se între dinţi), D (de), E (e), F (efe), G (he), H (ace), I (i), J (hota), K (ca), L (ele), LL (eie, eghe, doble ele), M (eme), N (ene), Ñ (enie), O (o), P (pe), Q (cu), R (ere), S (ese), T (te), U (u), V (ve), W (ve doble), X (ekis), Y (i griega, ge), Z (seta între dinţi), cu menţiunea că b şi v se pronunţă identic şi nu se pronunţă nici b, nici v ca ȋn romȃnă, ci ceva între (cu buzele întredeschise suflȃnd în lumȃnare); romȃn: A (a), Ă (ă), Ȃ (ȃ), B (be), C (ce), D (de), E (e), F (fe), G (ge), H (haş), I (i), Ȋ (ȋ), J (je), K (ca, capa), L (le), M (me), N (ne), O (o), P (pe), Q (kiu), R (re), S (se), Ş (şe), T (te), Ţ (ţe), U (u), V (ve), W (dublu ve), X (iks), Y (igrec), Z (zet); englez: A (ei), B (bi), C (si), D (di), E (i), F (ef), G (gi), H (eici, eich), I (ai), J (gei), K (kei), L (el), M (em), N (en), O (ou), P (pi), Q (kiu), R (ar), S (es), T (ti), U (iu), V (vi), W (double iu), X (eks), Y (uai), Z (zed).
Reguli de pronunţie în span. În span., cu mici diferenţe faţă de ital. şi română, se pronunţă relativ asemănător cum se scrie: ce, ci se pronunţă cu s între dinţi (un fel de f între dinţi şi nicidecum ca th în engleză), la fel z, spre deosebire de s în hispano-America, dar și în SPA (Andalucía), respectiv se, si, cu menţiunea că în hispano-America (dar și în SPA, nu în spaniola literară), cu excepţia C. de Mexico, nu se pronunţă s obişnuit de cele mai multe ori la sf. cuvântului, precum și în interiorul cuvântului când e urmat de altă cons. și accentul italienizat, pronunţia şi vorbirea fiind oribilă în toate aceste ţări; h este tot timpul mut, ca şi în fran. şi ital., dar în span. j este totdeauna h, precum şi ge, gi=he, hi; que, qui=che, chi; ch=ce, ci, la fel ca în eng.; ñ=ni, ca în cuvântul românesc bani, gn fiind ca în română şi nu ni ca în fran., ital., catalană; gue, gui=ghe, ghi; güe, güi=gue, gui; ll şi y=ge, gi, ghe, ghi, li, i, y fiind i numai la sf. cuvântului şi conj. y (şi), iar în ARG totdeauna ll şi y sunt j/ș, cu excepţia lui y la sf. cuvântului şi conj. y; sunt vorbitori în AM Lat care pronunță ge/gi și y la sf. cuv. și conj. y; în C. de Mexico, SPA (Madrid) se pron. mai rar ge/gi sau ghi ll, y în int. cuv., de cele mai multe ori i, dar totdeauna ge/gi la început, în VEN, COL și în celelalte țări din AM S totdeauna sunt ge/gi (vaya=vagea), cu excepția y la sf. cuv. (reyes=reghes în span. literară, inclusiv C. Mexico, llamar=ghiamar, dar se pron. și geamar și mai rar iamar, chiamare în ital, ayudar=agiudar, mai rar aiudar, ajudar în ARG, în ital.=aiutare); şi mai este o problemă cu b şi v, care se pronunţă cam la fel, precum şi cu d şi, am mai spus, nu există cons. duble, decât rr, în cazuri rare nn, rr pron. vibrant şi prelungit, la fel când este simplu la începutul cuvântului şi când este după de l, n, s, în rest se pron. moale: pera=pară; perra=căţea; nu există ç (s) ca în fran. şi portugheză, nu există apostrof şi liniuţă, nu există elidare şi dispariţie de vocale şi litere ca în română (cumplit), ital., puţin în fran., inclusiv în eng., doar apocopare, adică dispariţia unei vocale sau a unei silabe în unele situaţii: adj. grande apocopează înaintea unui subst. sg: una gran familia=o familie importantă; una familia grande=o familie numeroasă (mare); santo apocopează înaintea unui nume propriu m.: San Salvador, San Pedro, dar nu înaintea celor care încep cu To, Do: Santo Domingo; cualquiera, cualesquiera apocopează înaintea unui subst.: cualquier hombre, cualesquier hombres; tanto, cuanto apocopează înaintea unui adj., adv. sau part.; tan interesante, cuan interesante; reciente (recientemente) apocopează înaintea unui part., recién nacido, recién casado; adj. bueno, malo, primero apocopează înaintea unui subst. m. sg; uno, alguno, ninguno înaintea unui subst. m. sg, inclusiv numeralele cu cifra 1: 21, 31 ... veintiún, treinta y un ... şi ciento când nu e urmat de altă cifră: cien=100, ciento uno=101 (% cien por ciento); aşa cum este menţionat la numeralul ordinal, primero, tercero apocopează înaintea unui subst. sg, iar după o altă cifră devin primo, tercio: vigésimo primo; la articol am menţionat a+el=al şi de+el=del. Întrucât accentul se scrie totdeauna când este excepţie de la regula generală, în span. este foarte uşor de pronunţat corect accentul la orice cuvânt. Am vorbit despre x, care e totdeauna cs şi nu şi gz ca în română, fran., eng., în doar 2-3 cuvinte poate fi h, dar, cu excepția C. de Mexico, Madrid, majoritatea lumii hispanice îl pronunță s; numai la crees, cree se pronunţă cres, cre, în rest se pronunţă, ca şi în română (dacă nu dispar prin liniuţă), vocalele duble şi toate vocalele în span. corectă şi ortografică. Nu există sunetele z, ş, ţ, j, ă, â, î. În COL, în afară de nepronunţarea lui s, decime în loc de dime, entendeme în loc de entiéndeme, contame (deci, accentul pe penultima silabă) în loc de cuéntame, nu se folosește diftongarea la vb, se vorbește numai la pers. III în loc de II (usted), vos în loc de tú, inclusiv în ARG și alte țări din AM S (nu ca pron. de politețe, care e usted, vos îns. tu, dar nu există tu, vos=voi fiind în Port. II pl. (la fel, în BRA nu există II pl.), care e vosotros în SPA, în port. inclusiv ca pron. direct/indirect/refl.=os în SPA). În toată hispano-America, inclusiv MEX, nu există pers. II pl., ci numai III pl=ustedes, identică cu ei, ele=ellos, ellas. În VEN se vb cu un fel de h, oarecum și în SPA (dar nu în cea literară), în SPA fiind, și datorită diferenței de pron. ce, ci, z, puțin diferite accentul, vorbirea și accentul are nuanță oarecum arabă (nu în cea literară), vorbindu-se și mai rapid.
Vb de mișcare ir=a merge, se duce, andare în ital, aller în fran. este neregulat și se conjugă asemănător în cele 3 limbi, în fran. și ital. este regulat la I, II pl., dar în span. este la fel ca la celelalte pers: voy, vas, va, vamos, vais, van. De asemenea, în span. ir (conjugat) a+infin., în ital. andare a+infin. și în fran. aller+infin. formează un viitor (așa zis apropiat) și care este asemănător cu viit. din romȃnă: voi, vei, va, vom, veți, vor+infin, deși viitorul în aceste limbi este format din term. adăugate la infin., é, ás, á, emos, éis, án în span: iré, irás, irá, iremos, iréis, irán. în span. ir poate fi la prez. sau imperf. ind. și subj., la imperf. ind. putȃnd exprima atȃt o acțiune trecută, cȃt și una viitoare; de asemenea, această ultimă formă poate fi uneori echivalentă cu cond. perf., care este cond. aux. haber+part. vb. De menționat e faptul că în span. sunt mai multe vb a merge, andar, dar are un sens mult mai restrȃns=a umbla, a hoinări; caminar, cu sensul de a călători, cutreiera (deși călători se spune viajar), marchar, folosit îndeosebi ca termen militar, a mărșălui, dar și a merge, pasear(se)=a se plimba, largarse=a se căra, a o șterge, însă ir se folosește cel mai frecvent. în ital. caminare, marcher în fran. De asemenea, irse=a pleca, în cazuri rare a se duce; așadar, nu este partir ca în fran. sau partire ca în ital., în fran. aller nu este refl. (ir și ser=a fi au aceeași formă la pret. indef. și subj. imperf., implicit irse, care este cu pron. refl., și în romȃnă a se duce poate fi substituit în unele situații cu a fi la p. sim., p. com. și mai mult ca perf.); în span. partir, compartir=a împărți, a partir de=începȃnd de la, cu plecare de la. Ir poate fi și la cond. a+infin.: Me dijiste que jamás podría olvidarte que después iría a rogarte y a pedirte, bésame=Mi-ai spus că nu te voi putea uita vreodată, Iar apoi te voi ruga şi-ţi voi spune, sărută-mă (Yuridia - Ya te Olvidé). Aici întȃlnim 2 probleme: iría a rogarte este cond. lui rogar, adică te rogaría, și, deși e cond., se traduce prin viitor, așa cum s-a arătat în Pag. 1, verbul din propoziția principală fiind la un timp trecut.
Nu numai ir a poate fi urmat de infin., ci și volver a+infin., adică a face ceva din nou (vuelvo a leer=citesc din nou); acabar de+infin. exprimă o acțiune recent terminată, adică abia, acabo de comer=tocmai mȃncai (terminai de mȃncat), dacă acabar e la imperf., acababa de comer se traduce prim m.m.p.=tocmai terminasem de mȃncat (similar este ȋn fran. passé recent, venir de+infin.); acabar înseamnă a termina, la forma negativă de prezent: No acaba de trabajar=Nu termină de lucrat; haber (impers.) que+infin., la fel ca și tener (conjugat) que+infin., deber+infin. sau deber a, deber de+infin.=a trebui să, în această ultimă situație denotă o probabilitate: Jorge debió de asistir a aquella fiesta=Jorge trebuie să fi fost la acea petrecere (probabil că a fost); soler+infin. sau acostumbrar a+infin. semnifică repetare=a obişnui să: Todas las mañanas solía correr una hora=În fiecare dimineaţă obişnuia să alerge o oră; dejar de+infin.=a înceta să (nu mai...): ¡Deja de quejarte tanto!=Nu te mai plânge atât! Dejar înseamnă a lăsa, părăsi, deci în alte situații este lăsa: Deja que otros besos te enamoren=Lasă-te cuprinsă de alte sărutări. Estar, ir, andar, quedar, venir pot fi urmate de gerunziu, exprimȃnd o acțiune în desfășurare (progresiv): Estaba leyendo en su cuarto=Citea în camera sa; Los árboles se van deshojando=Copacii se desfrunzesc (încetul cu încetul). Mai trebuie menționat că seguir, continuar, terminar sunt urmate numai de gerunziu care se traduce prin infin. sau conj.: Sigue fumando a pesar de las recomendaciones del médico (a termina și în romȃnă poate fi urmat de gerunziu), iar ver, oír de infin. care se traduce prin gerunziu: Lo veo pasar=Ȋl văd trecȃnd. Infin. precedat de al indică simultaneitatea a două acţiuni, traducȃndu-se prin gerunziu sau prin forma substantivată a vb: Al salir de la casa tropecé con un amigo=Ieşind din casă mă întȃlnii cu un prieten; Al oír la noticia María se puso triste=La auzul știrii ... Precedat de a sau de exprimă o condiţie: De haber sabido esto dos días antes=Dacă aş fi ştiut asta cu două zile ȋnainte; A no ser que=Dacă n-ar fi să ...; De haberlo conocido, yo no lo hubiera creído=Dacă l-aş fi cunoscut, nu l-aş fi crezut. Precedat de con se traduce prin (atunci) cȃnd + prezentul indicativ: Con decirle esto, digo bastante=Cȃnd vă spun asta, spun destul. După después de vb este la infin. și ȋn cazuri rare la part., iar după sin, la infin. prezent sau perfect. Gerunziul precedat de en=ȋndată ce: En terminando la lectura de este libro, te diré su contenido. Viitorul romȃnesc din propoziţiile afirmative, precedat de cȃnd, se traduce prin subjuntivo presente: Cȃnd tu vei veni, îţi voi da cartea=Cuando (en cuanto) vengas, te daré el libro.
Gradele de comparație ale adjectivelor:
1. Gradul pozitiv este forma adjectivului care arată o însuşire a unui obiect oarecare, fără să intervină vreun raport de comparaţie. De exemplu: alto, rico, feo, interesante etc.
2. Gradul comparativ are trei trepte:
I. de inferioritate:
Manuel es menos alto que Pedro. Manuel este mai puţin înalt decȃt Petre.
II. de egalitate:
Manuel es tan alto como Antonio. Manuel este tot atȃt de înalt ca şi Anton.
III. de superioritate:
Pedro es más alto que Manuel y Antonio. Petre e mai înalt decȃt Manuel şi Anton.
3. Gradul superlativ are două forme:
I. relativ:
el más alto (el menos alto) de... cel mai înalt (cel mai puţin înalt) dintre
Se formează, după cum vedem, adăugȃnd articolul hotărȃt la comparativul de superioritate sau inferioritate al adjectivului respectiv. De exemplu:
el más alto - cel mai înalt
la más alta - cea mai înaltă
los más altos - cei mai înalţi
las más altas - cele mai înalte
Atunci cȃnd substantivul precedă adjectivul, articolul rămȃne înaintea substantivului:
el hombre más alto - omul cel mai înalt
los periódicos más interesantes - ziarele cele mai interesante
II. absolut care se formează în două moduri:
a) cu ajutorul adverbului muy (foarte):
un hombre muy alto - un om foarte înalt
b) adăugȃnd adjectivului sufixul -ísimo şi acordȃndu-l în gen şi număr cu substantivul la care se referă. Dacă adjectivul se termină în vocală, aceasta se elimină:
Un hombre altísimo - Un om foarte înalt
Esta casa es grandísima - Această casă e foarte mare
Note:
1. Când se compară două adjective care determină acelaşi substantiv, pentru exprimarea comparativului de egalitate se utilizează construcţia tanto... cuanto:
Este libro es tan interesante cuan caro - Această carte e tot atît de interesantă (pe) cȃt (e) de scumpă.
2. Cȃteva adjective au la superlativul absolut în -ísimo o formă care se deosebeşte întrucȃtva de forma lor normală:
- cele terminate în -ble înlocuiesc acest grup de sunete cu -bil:
amable - amabilísimo
noble - nobilísimo
- cele care conţin în penultima silaba diftongul ue, îl contractă în o:
nuevo - novísimo
bueno - bonísimo
fuerte - fortisimo
- adjectivele terminate în -re, -ro schimbă terminaţia -ísimo în -érrimo
áspero - aspérrimo
misero - misérrimo
salubre - salubérrimo
- cȃteva îşi modifică şi rădăcina:
pobre - paupérrimo
antiguo - antiquísimo
fiel - fidelísimo
sabio - sapientísimo
sagrado - sacratísimo
pequeño=mic, grande=mare, bueno=bun, malo=rău au comparativul neregulat: menor=mai mic, mayor=mai mare, mejor=mai bun, peor=mai rău; dacă se face comparație de mărimi se poate folosi menos (más) grande: Una casa menos (más) grande ...; cȃnd se face referire la vȃrstă se folosesc menor, mayor: Juan es menor que María=Juan este mai tȃnăr decȃt Maria; de asemenea, cȃnd se face referire la conceptul de mare, mic ȋn general, ca importanță: El agua es de mayor importancia que la comida. Dacă se face referire la tȃnăr, bătrȃn se folosesc joven, viejo: El niño es joven; La abuela es vieja, dar la comparații, mai tȃnăr, mai ȋn vȃrstă (bătrȃn) se folosesc menor, mayor.
3. Şi adverbele pot fi trecute, în aceleaşi condiţii cu adjectivele, prin toate gradele de comparaţie. De exemplu:
tarde - tȃrziu
más tarde - mai tȃrziu
muy tarde - foarte tȃrziu
Adv. se formează din forma de feminin a adj., adăugȃnd term. -mente: feliz-felizmente; rápido-rápidamente; solo-solamente; constante-constantemente.
Adj. posesiv: mi, tu, su, mis, tus, sus, nuestro (nuestra, nuestros, nuestras), vuestro (la fel), iar pron. posesiv: mío (mía, míos, mías), tuyo (tuya, tuyos, tuyas), suyo (suya, suyos, suyas), precedate sau nu de art. hot., nuestro, vuestro (numai în SPA) sunt precedate de art.: mi casa, tu casa, mis casas=casele mele, su casa=casa sa/lui/ei, d-ta, dvs. sg, lor, dvs. pl., voastră (în Am. Lat., în SPA=vuestra casa); sus casas=casele sale/lui/ei, d-ta, dvs. sg, lor, dvs. pl., voastre (în Am. Lat., în SPA=vuestras casas). De asemenea, se poate spune la casa de él sau de ella, de ellos, de ellas. În Am. Lat. nu există II pl., III pl.=ei/ele/dvs. pl. se fol. și pt. II pl.=voi. Adj. și pron. demonstrativ: este, esta, estos, estas=acesta/ăsta, aceasta/asta, aceștia/ăștia, acestea/astea/ăstea; ese, esa, esos, esas=acela/ăla, aceea/aia, aceia/ăia, acelea/alea/ălea (mai de aproape); aquel, aquella, aquellos, aquellas=acela/ăla, aceea/aia, aceia/ăia, acelea/alea/ălea (mai de departe). Mai există și cel neutro: esto, eso, aquello, fără gen, nr., care se folosește pentru o ideee abstractă: ¿Qué es esto (eso)?=Ce e (înseamnă) asta, lucrul ăsta? Pron. demonstrative sunt înlocuite de art. hot. el, la, los, las cȃnd sunt urmate de que sau de: Este cuaderno y el de mi hermano=Acest caiet și (cel) al fratelui meu. De multe ori în romȃnă adj. dem. este omis, spunȃndu-se numai subst. art.: Aquella voz que quiero oír cada despertar=Vocea (acea voce) pe care vreau s-o aud la fiecare deșteptare; același, aceeași, aceiași, aceleași=el mismo, la misma, los mismos, las mismas; după subst. sau pronume înseamnă însuși, însăși: a sí mismo=lui/ei însuși/însăși; el mismo obrero=acelaşi muncitor; el mismo error=aceeași geșeală; el obrero mismo=muncitorul însuşi. Adj. dem. stau de obicei înaintea subst. Cȃnd urmează după subst. au uneori sens depreciativ: el amigo este=acest (pretins) prieten. Adj. dem. se scriu fără accent, iar pron. dem. se scriu cu accent: éste, ése, aquél.
Adj. terminate în -o au 4 forme: alto, alta, altos, altas=înalt, înaltă, înalți, înalte; adj. terminate în -e au 2 forme, sg și pl., identice pentru masc. și fem.: inteligente, inteligentes; la fel adj. terminate în cons.; adj. care exprimă naționalitatea au 4 forme: español, española, españoles, españolas; adj. terminate în -or, -án, -ón, -ín au 4 forme: trabajador, trabajadora, trabajodores, trabajadoras. Trebuie să dăm atenţie locului pe care îl ocupă adjectivul faţă de substantiv. Sunt cazuri cȃnd acelaşi adjectiv are două sau mai multe înţelesuri după cum se află înaintea sau în urma substantivului:
un solo campesino=un singur ţăran
un campesino solo=un ţăran singur (izolat, singuratic)
un nuevo libro=o nouă carte (altă carte)
un libro nuevo=o carte nouă (recentă)
un pobre amigo=un biet prieten
un amigo pobre=un prieten sărac
el mismo obrero=acelaşi muncitor
el obrero mismo=muncitorul însuşi
medio libro=jumătate de carte
libro medio=carte de nivel mediu, mediocră
cálido=cald (în cazul obiectelor a căror căldură e permanentă, constituind o însuşire esenţială a lor): los países cálidos=ţările calde. Pentru noţiunea de cald mai există cȃteva cuvinte, cum ar fi: caliente=cald (în urma unei încălziri): agua caliente=apă încălzită, caldă.
caluroso=călduros: aplausos calurosos=aplauze călduroase.
tener calor=a-i fi cald; el sol nos da calor=soarele ne dă căldură.
Substantivul caldo are în limba spaniolă sensul de supă. Ȋn spaniolă a-i fi foame, sete, cald, frig, frică, a avea noroc se folosește tener=a avea, tengo calor, tengo hambre=ȋmi e foame, tengo miedo=ȋmi e frică, tener éxito, suerte=a avea succes (a fi norocos), tener la culpa=a avea vină (a fi vinovat).
Acordul adjectivului cu substantivul
Adjectivul se acordă cu substantivul în gen şi număr. Vom studia acum problema acordului adjectivului care însoţeşte două sau mai multe substantive.
1. Cȃnd substantivele sunt de acelaşi gen, la singular, adjectivul se pune la plural:
sufrimiento y dolor agudos, cultura y civilización maravillosas
2. Cȃnd substantivele sunt de gen diferit, la singular, adjectivul se pune la masculin plural sau se acordă cu substantivul cel mai apropiat: vino y cerveza frescos (fresca)
3. Cȃnd substantivele sunt de gen diferit, la plural, adjectivul se acordă cu substantivul cel mai apropiat: talentos y habilidades raras, ciudades y lugares hermosos
4. Cȃnd substantivele sunt de gen și număr diferit, ultimul fiind la singular, adjectivul se pune la masculin plural: cuadros y alfombra caros
5. Cȃnd substantivele sunt de gen şi număr diferit, ultimul fiind la plural, adjectivul se acordă cu ultimul substantiv: baile y canciones estupendas, corbata y zapatos nuevos
O problemă care pare complicată pentru unii este cea a pronumelui direct/indirect, adică în dativ și acuzativ, îmi/mi, îți/ți, îi/i, ne/ni, vă/vi, le/li; mă, te, îl/l/o, ne, vă, îi/i/le; me, te, le, nos, os, les; me, te, lo/la, nos, os, los/las. Așadar, în span. (și în fran.), spre deosebire de romȃnă, pron. direct și indirect are aceeași formă la I, II sg. Sunt numai cȃteve verbe ȋn span. care fac excepție, adică, deși în romȃnă au pron. în acuzativ, în span. îl au pe cel în dativ: preguntar, le pregunta=îl/o întreabă și nu lo/la pregunta; avisar, ayudar, creer, disparar, escoger, mentir, oír, tomar; hacer se folosește cu pron. în acuzativ, în romȃnă putȃnd fi folosit cu ambele, abandonar, felicitar se pot folosi și cu pron. în dativ și în acuzativ, în romȃnă se folosesc cu pron. în acuzativ; llamar, în unele situații, precum și alte verbe pot fi folosite - greșit - cu pron. în dativ. De asemenea, situația cȃnd sunt 2 pronume, în dativ și acuzativ, în span. neexistȃnd liniuță sau 2 liniuțe, doar accent: dándoselo=dȃndu-i(li)-l, dándosela=dȃndu-i(le)-o, dándoselos(las)=dȃndu-i(li)-le; în cazul pronumelui în dativ+refl., cel refl. stă înainte: dándoseles=dȃndu-li-se. Ex.: Tengo unos libros y se los doy=Am nişte cărţi şi i (li) le dau; Se la escribo con gusto=I [(le)-o scriu cu plăcere (poate fi și ți-o (v-o) scriu d-ta, dvs. sg)]; El cartero me da unas cartas y yo se las doy a mi padre=Poștașul îmi dă niște scrisori și eu i le dau tatălui meu. Tot la fel, a nu se confunda pron. indirect m sg lo cu art. hot. neutru lo despre care s-a făcut vorbire. Pron. le, les+lo=se lo; le, les+la=se la; le, les+los=se los; le, les+las=se las. Pronumele stă la sfȃrșit la imperativ afirm., gerunziu și infinit. (la infin. poate sta și ȋnainte, separat): te lo voy a decir, voy a decírtelo=ȋți (ți-o) voi spune. Mai sunt pron. mine, mie, tine, ție, lui, ei (sie, sieși): mí, ti, sí și care sunt totdeauna precedate de o prepoziție, precedate de prep. a reprezintă cazul dativ și nu trebuie confundate cu pron. direct (în dativ) me, te, le (îmi/mi, îți/ți, îi/i) menționate mai sus. Când sunt precedate de entre, incluso, según, excepto, menos, salvo și când urmează după que, como, y se foloseşte pronumele personal yo, tu, él, ella şi nu pron. mí, ti, sí: según yo=după (conform) mine (părerea mea), como tú=ca (şi) tine, mejor que tú=mai bun ca (decât) tine, tú y yo=tu şi eu sau tu şi cu mine, noi doi, entre tú y yo=între tine şi mine, siempre juntos tú y yo=vom fi mereu împreună. De asemenea, în span. (ca și în fran.) pron. refl. are aceeași formă în dativ și acuzativ, spre deosebire de romȃnă: me, te, se, nos, os, se (mă, te, se, ne, vă, se, îmi/mi, îți/ți, își/și, ne, vă, își/și). Prep. con+mí, ti, sí formează conmigo, contigo, consigo=cu mine, cu tine, cu sine: Llevo la pluma conmigo=Iau stiloul cu mine.
În span. și fran. se folosește în expresii privind vremea a face=hacer=faire: Hace frío, Hace calor=Il fait froid, Il fait chaud=E frig, E cald. În span.: Está lloviendo sau Llueve=Plouă; Hace sol=E soare, Está nublado=E înnorat. În expresii privind trecerea timpului în span. se folosește, de asemenea, hacer: Hace 2 años=Acum 2 ani, pe cȃnd în fran. se folosește il y a: Il y a 2 ans. De asemenea, în span. se folosește hacer pentru a arăta durata de timp: Hace 2 años que estudio español sau Estudio español desde hace 2 años=Studiez spaniola de 2 ani; dacă este o perioadă trecută se folosește p. sim.: Hace 2 años estudié español sau Estudié español hace 2 años=Am studiat spaniola acum 2 ani; pentru a arăta durata de timp se folosește durante: Estudié español durante 2 años=Am studiat spaniola timp de 2 ani; pentru a exprima punctul iniţial în timp: Vivo en España desde 2010=Locuiesc în Spania din 2010; pentru a exprima cantitatea de timp se foloseşte construcţia desde hace: Vivo en España desde hace 4 años=Trăiesc în Spania de 4 ani. Cu subst. se folosește durante, iar cu verbe, mientras, dar nu sunt identice, durante arată durata de timp, timp de, iar mientras=în timp ce.
În exprimarea orei în span. s-a arătat la vb ser și estar: este ora 1=es la una, este ora 2 etc.=son las dos; fără un sfert=menos cuarto, și un sfert=y cuarto, și jumătate=y media; en punto=fix. în exprimarea datei, ¿cuál es la fecha de hoy?=care e data de azi (în ce dată e), ¿qué día es hoy?=ce zi e azi, ¿a cuántos estamos?=În cȃt suntem: hoy es domingo=azi e duminică; hoy es el+num. cardinal+de+lună+de+an=el 25 de mayo de 2016; estamos al 25 de mayo de 2016. De obicei numeralul este precedat de art. hot. el, poate fi și fără art. în situația cȃnd spunem ziua săpt. și data, se folosește fără art.: hoy es domingo, 15 de mayo=azi e duminică, 15 mai. Dacă spunem ora 8 de dimineață vom spune las ocho de la mañana sau seara=de la tarde, dar mȃine dimineață=mañana por la mañana, după masă=por la tarde, seara=por la noche [în romȃnă, de seară (orele de seară) și diseară=ȋn această seară]; pasado mañana=poimȃine; la mañana pasada=dimineața trecută (ieri dimineață), la semana pasada=săptămȃna trecută; la próxima semana sau la semana que viene=săpt. viitoare (care vine); peste 2 săpt. (luni, ani)=dentro de 2 semanas (meses, años); ieri=ayer, alaltăieri=anteayer, aseară=anoche, alaltăseară=anteanoche; miezul nopții=la medianoche; la prȃnz (amiază)=al mediodía. Lunile (los meses): enero, febrero, marzo, abril, mayo, junio, julio, agosto, septiembre, octubre, noviembre, diciembre. Zilele săpt. (los días de la semana, masc., cu art. el): lunes, martes, miércoles, jueves, viernes, sábado, domingo; anotimpurile (las estaciones): la primavera, el verano, el otoño, el invierno; punct=punto; virgulă=coma.
Numeralele cardinale: cero, uno, dos, tres, cuatro, cinco, seis, siete, ocho, nueve, diez, once, doce, trece, catorce, quince, dieciséis, diecisiete, dieciocho, diecinueve, veinte, veintiuno, veintidós, veintitrés ..., treinta, treinta y uno, treinta y dos ..., cuarenta, cincuenta, sesenta, setenta, ochenta, noventa, noventa y nueve, cien, ciento uno, ciento dos, ciento diez, ciento once, ciento veintidós, ciento treinta y cinco, doscientos, trescientos, cuatrocientos, quinientos, seiscientos, setecientos, ochocientos, novecientos, mil, dos mil, tres mil, un millón, un millard (mil millones). Sutele se acordă în gen, nr. cu subst.: doscientos niños, doscientas niñas, miile rămȃn neschimbate. Uno (veintiuno) apocopează (înlătură o) înaintea unui subst. masc. Numeralele ordinale (precedate de art. hot. el, la, los, las): primero (primera, primeros, primeras), segundo (segunda, segundos, segundas), tercero (tercera, terceros, terceras, la fel la celelalte), cuarto, quinto, sexto, séptimo, octavo, noveno, décimo, undécimo, duodécimo, décimotercio, décimocuarto, décimoquinto=al 15-lea, vigésimo=al 20-lea, trigésimo=al 30-lea, cuadragésimo=al 40-lea, quincuagésimo=al 50-lea, sexagésimo=al 60-lea, septuagésimo=al 70-lea, octogésimo=al 80-lea, nonagésimo=al 90-lea, centésimo=al 100-lea. Primero, tercero apocopează înaintea unui subst. sg, iar după o altă cifră devin primo, tercio: vigésimo primo. Numeralele ordinale de obicei precedă substantivul, dar, dacă substantivul la care se referă este regalitate, papă sau nume de stradă, substantivul precedă numeralul: Carlos Quinto=Carlos al 5-lea; el quinto libro=cartea a 5-a; la Calle Sexta. În cazul secolelor, ca și al claselor de studio, pag. dintr-o carte etc. de obicei se folosește numeralul cardinal: el siglo nueve (mai rar el siglo noveno), la clase diez.
Revin asupra pron., adj. şi adverbului relativ în span., care nu a fost însă prezentat la Pag. Lingvistică span. 1 şi 2, fiind menţionat doar la Lingvistică română şi în pag. Diverse comparativ cu româna, unde acordul lui al, a, ai, ale cărui, cărei, căror este foarte complicat, fiind 2 acorduri în română. Prezentarea pe care o fac este preluată de pe youtube tuescueladeespanol, cu câteva precizări suplimentare, însă. Pron. relativ cel mai folosit este que=care, pe care şi este invariabil: La señora que está ahí es mi abuela; Busco al bombero que me rescató; ¿Me dejas los pantalones que llevabas ayer? În prop. introduse prin pron. relativ verbul este la modul indicativ dacă se cunoaşte persoana sau lucrul despre care se vorbeşte, respectiv la subj. dacă nu se cunoaşte sau i se neagă existenţa: Necesito el portátil que tiene batería; Necesito un portátil que tenga batería; No hay ningún portátil que tenga batería. Pron. relativ que este precedat de art. hot. el, la, los, las, respectiv cel neutru lo atunci când în frază nu există un antecedent expres, adică corespunde cu cel, cea, cei, cele care: Los que hacen deporte viven más, precum şi după o prepoziţie: Ese es el chico con el que salía Marta, deşi aici în română este tot care. Numai în cazul pers. se poate folosi pron. relativ quien în loc de art.+que, care are formă de pl., quienes, şi este invariabil: Quienes hacen deporte viven más; Ese es el chico con quien salía Marta. După vb haber şi tener se foloseşte obligatoriu pron. quien, quienes, neputându-se folosi art.+que: El coronel no tiene quien le escriba (şi nu a quien=cui ca în română); pron. relativ cual, cuales se foloseşte atât pentru pers., cât şi pentru lucruri şi totdeauna e precedat de art.: Ayer estuve con mis primas, las cuales tienen 15 y 16 años; Esos son los columpios en los cuales me caí, putându-se folosi şi que, quienes în primul caz, respectiv los que în al 2-lea. Adj. relativ cuyo (cuya, cuyos, cuyas): La fábrica cuyos trabajadores están en huelga es de mi padre, acordul se face cu subst. determinat, cel care îl urmează, în română este un dublu acord, care declinat cu primul subst. şi a, al, ai, ale cu al 2-lea; En un lugar de la Mancha, de cuyo nombre no quiero acordarme; de menţionat e faptul că adj. relativ cuyo se foloseşte în cazul genitiv din română: al, a, ai, ale cărui, cărei, căror, nu şi în cazul dativ, deci fără al, a, ai, ale, când se foloseşte a+art.+cual. Adv. relativ donde=unde, în care: Este es el bar donde suele comer, putând fi substituit cu en+art.+que; Esta es la isla hasta donde llegué nadando; hasta donde=hasta la que; în fraze fără antecedent precizat donde nu poate fi substituit cu en+art.+que: No sabemos donde vivir; de observat este că în română în primele cazuri este în (la) care, iar aici unde; direcţia (încotro)=adonde, cu antecedent precizat, şi a donde, fără: La ciudad adonde vas está muy bien; A donde vayas estarás bien; adv. relativ como: No me gusta como me hablas; adv. relativ cuando: La operaremos cuando podamos; Estaré aquí hasta cuando me digas; adv. şi pron. relativ cuanto: Trabajó cuanto pudo para salvar la empresa; ca adj. se acordă în gen şi nr. cu subst. determinat: Comió cuantas hamburguesas le sirvieron. Acestea ultimele sunt foarte puţin folosite, folosindu-se construcţia todo lo que: Trabajó todo lo que pudo para salvar la empresa; Comió todas las hamburguesas que le sirvieron. Aşa cum s-a menţionat mai sus, verbul este la modul indicativ dacă se cunoaşte persoana sau lucrul despre care se vorbeşte, respectiv la subj. dacă nu se cunoaşte sau i se neagă existenţa. Prezentatoarea lecţiilor de pe tuescualadeespanol, Elena, nu e madrilenă, astfel ca nu pronunţă pe x corect, pronunţându-l s, exacto=esacto etc.; de asemenea, îl pronunţă ciudat pe g; repet faptul că în C. de Mexico se pronunţă corect x cs; de asemenea, pe escuelatilde.es, dar tot pe youtube, acolo sunt madrilene şi se cunoaşte diferenţa de pronunţie, resimţindu-se clar că e cea mai frumoasă limbă.
Operații aritmetice:
Adición=adunare; a aduna=sumar: 2+3=5: dos y tres son cinco sau dos más tres son cinco. Termenii adunării: los sumandos. Rezultatul adunării se numeşte sumă.
Sustracción=scădere de la verbul sustraer=a scădea: 8-1=7: ocho menos uno restan siete. Termenii scăderii: el minuendo=descăzutul; el sustraendo=scăzătorul. Rezultatul scăderii se numeşte diferencia sau resto.
Multiplicación=înmulţire de la verbul multiplicar=a înmulţi: 4×5=20: cuatro por cinco son veinte. Termenii înmulţirii se numesc factores, iar rezultatul producto.
División=împărţire de la verbul dividir=a împărţi: 7÷3=2 rest 1: siete dividido por tres son dos, residuo uno sau siete entre tres son dos, residuo uno. Rezultatul împărţirii se numeşte el cociente.
Vreau să fac o comparaţie între span. şi fran. comparativ la l. română, adică în ce priveşte dificultatea şi complexitatea celor 2 limbi şi a arăta de ce span. este mult mai complexă şi complicată, adică mai sofisticată. Pentru că, aşa cum am mai spus, cea mai complicată problemă o constituie prepoziţiile, este o problemă şi în fran., într-adevăr, dar nici pe departe comparabil cu span. De ex., el fin de semana şi le fin de la semaine; se poate observa că în span. subst. este nearticulat (la fel ca în română), pe când în fran. e articulat, în fran. fiind o regulă generală, că absolut întotdeauna subst. este articulat când e precedat de prep., pe când în span. de multe ori este, de alte ori nu este fără să existe vreo regulă. Spune că nu se foloseşte articol cu subst. clase: vamos a clase de español, dar alteori se fol. articulat: las clases empiezan el lunes, dar la amiază=a mediodía sau a medianoche; în general, subst, inclusiv casa, se fol. cu adj. posesiv, spre deos. de română: voy a mi casa=merg acasă, nu se fol. adj. posesiv cu părți ale corpului (în general nici în română): nu puedo mover la mano. Cu zilele săpt., dată, lună nu se folosesc prepoziţii, doar art. Și în română casa este uneori articulat, alteori, nu, dar diferit de spaniolă. De asemenea, cu cuvintele otro, medio, ciento, mil nu se foloseşte art.; uno a otro=unul altuia; dar otro articulat înseamnă celălalt, deci dacă spunem celuilalt atunci va fi al otro; por ciento=la sută, identic în fran., pour cent; 20%=los veinte por ciento, deci numeralul este articulat; sau, de ex., în span. este el contrato de trabajo, la fel ca în română, pe când în fran. este du travail (de+le); Il est sorti de la maison=Salió (ha salido) de casa; în span. nu există art. partitiv ca în fran.: Pablo me da dinero; Paul me donne de l'argent. De ex., în fran. prep. sur se foloseşte aproape totdeauna când în română se foloseşte pe, în span. nu există o prepoziţie specifică, pe putând fi şi en, por, sobre, encima de: en la mesa, sobre la mesa, encima de la mesa, pentru că sobre înseamnă în principal despre, putându-se spune, de ex., şi acerca de ş.a. Cu mijl. de transport se spune en: en bici, en autobús, en coche, en avión, en tren=cu bicicleta, cu autobuzul, cu maşina, cu avionul, cu tenul, iar pe jos sau călare=a pie, a caballo; pe şosea=por la carretera; a trece prin se foloseşte por (a se vedea por şi para): paseé por el bosque=am trecut prin pădure; folosirea prep. por şi para care este destul de complexă fiind mult mai largă decât par şi pour în fran., care au o aplicare foarte redusă, pentru că în fran. în general se folosesc în majoritatea cazurilor prep. ca în română, fiind diferenţe mici, pe când por (şi para)=se folosesc în numerose cazuri când în fran. şi română se folosesc alte prepoziţii; în cazul pasivului (diatezei pasive)=de către se foloseşte por, dar se foloseşte și pentru de (când nu este situaţia menţionată), din (por amor=din dragoste, având tot sensul din cauza=por) sau în cazul genitivului; de asemenea, se foloseşte a când în română se foloseşte în: está hecha al horno=e făcută în cuptor; Trajano trajo la latinidad a Dacia; şi aici e problema extrem de complicată, prep. la verbe, deşi este şi în fran., nici pe departe comparabil însă cu span., deci traer se foloseşte cu a, a aduce în; în span. se folosesc din punctul de vedere al l. române prep. la verbe destul de ciudat: soñar con=a visa despre sau pe sau la; pensar en=a se gândi la, putând fi verbe care se folosesc cu mai multe prep.: a, de, por, en sau care nu se folosesc cu prep. Aşa cum se ştie, în fran. numele tuturor ţărilor sunt articulate, inclusiv al instituţiilor, ministerelor, pe când în span. în general nu sunt, fiind însă excepţii: el Canadá, le Canada (culmea, e identic ca în fran.), el Japón=le Japon, de asemenea El Salvador, iar el Perú, el Uruguay, el Paraguay, la Argentina, la India etc. se pot folosi cu sau fără articol. Deși este și franceza complexă și bogată, nu se compară cu spaniola în complexitate și bogăție în exprimare, care e una din cele mai bogate și complexe limbi. Adică, se poate spune în numeroase feluri acelaşi lucru, iar pe de altă parte sunt numeroase omonime când un cuvânt are numeroase sensuri. De asemenea, folosirea vb ser şi estar, care sunt numai în span. şi port., este o problemă destul de complicată, sau a impers. hay, în span., comparativ cu fran., se spune în numeroase feluri a trebui sau a fi necesar să, şi am mai menţionat. Tot în span. există personalul acuzativ a, ceea ce nu există în fran., precum şi timpul progresiv, estar+gerunziu, ceva asemănător existând însă în engleză. În ce priveşte prepoziţionalul acuzativ, acesta constituie o problemă şi în română, inclusiv pentru vorbitorii nativi. Adică, se spune corect l-am văzut pe fiul tău şi nu am văzut pe fiul tău, în span. se spune fără pronume, he visto a tu hijo=J'ai vu ton fils; în română se poate spune şi am văzut fiul tău (deci, şi fără pronume şi fără pe), mai bine fiind însă ţi-am văzut fiul; câinele urmăreşte pisica=el perro persigue a la gata=le chien poursuit la chatte, (se scrie greșit în toate hot. jud. obligă pe pârâtul X, corect este fără nume și fără pe, dacă se folosește nume, îl obligă pe, inclusiv îl obligă pe pârât (fără nume), deci în span. se foloseşte personalul acuzativ a, în română nu se foloseşte pe; îţi iubeşti soţul=amas a tu esposo=tu aime ton époux (mari), în română putându-se spune şi îl iubeşti pe soţul tău, nicidecum fără pronume. Personalul acuzativ a se foloseşte cu persoane şi fiinţe determinate (animale domestice) şi nu se foloseşte cu lucruri şi pers. nedeterminate, precum şi cu vb care arată posesia, tener: Tengo 2 amigos; Veo a 2 amigos; Busco un profesor de rumano (dar, busco al profesor ....); Escribe una carta a su amiga=Il écrit une lettre a son amie (în acest caz a este prepoziţie pentru declinarea în dativ din română, identic ca în span. fiind şi în fran.); Donde los niños del mañana soñarán con los cambios que vendrán; Donde los sueños de los niños cambiarán a la humanidad (Scorpions - Vientos de Cambio), în română nu se folosește prep. pe la vor schimba lumea. Totuși, se folosește personalul a și cu tener când este vorba de o pers. determinată: Tengo a la candidata; Dios creó a la mujer=Dieu crea la femme (D-zeu a creat femeia sau a creat-o pe femeie). Mai trebuie menţionat că româna şi fran. mai au în comun negaţia dublă, inexistentă în alte limbi, span., ital., engleză etc.: Il ne travail jamais=Nu lucrează niciodată (deloc)=No trabaja nunca (jamás), dacă vb este după pron. negativ în span. nu se mai foloseşte negaţia no: Personne n'est venu=Nadie ha venido (vino); Il ne mange rien=No come nada=Rien ne mange-t-il=Nada come; Je n'ai vu personne=No vi a nadie=Nu am văzut pe nimeni. În span., nu există, ca şi în română, pronumele en şi y din fran. și cum am menționat nici articol partitiv. În fran. se foloseşte vb devenir, similar cu româna, spre deosebire de span. unde se folosesc ponerse, volverse pentru a indica schimbări de stări sau dispoziţie de scurtă sau lungă durată, relaţionate cu vb ser şi estar. De asemenea, fran. seamănă mult mai mult cu româna lexical decât span., inclusiv gramatical, chiar dacă pronunţia e mult mai complicată şi diferită, nu mai vorbim de limbajul juridic şi în general limbajele de specialitate, deşi şi în span. seamănă cu fran., inclusiv cu româna. O problemă care e total diferită în span. faţă de română este folosirea p. sim. şi compus, în general, în fran., cu mici excepţii, p. com. se foloseşte aproape la fel ca în română, însă și în fran. se folosește p. sim. pt. trecutul istoric, la fel ca și în span., în română se folosește așa numai în descrieri literare, în general în română se folosește numai pt. evenimente petrecute în aceeași zi. Folosirea subj. în span., deşi seamănă aproape total cu subj. din fran., este mult mai stufoasă în span., e adevărat însă că este mai simplă concodanţa timp. Pe un blog al unei îndrăgosite de spaniolă, cum se definea, scria greșit că în Madrid nu se folosește p. sim.!! Așa ceva e fals, tocmai că respectiva nu cunoștea corect folosirea p. sim. și compus în span., așa cum a fost explicat, respectiv pt. evenimente din aceeași zi (săpt., lună, după caz), mai exact, neterminate, se foiosește p. com., chiar dacă în AM Lat. se folosesc amândouă (C. de Mexico), respectiv numai cel simplu în celelalte țări, însă pt. trecutul istoric, respectiv evenimente complet epuizate, se folosește obligatoriu p. sim. (inclusiv în fran.), care se mai numește pretérito indefinido în span. În port. nu există decât 1 sg, cel simplu. În span., de asemenea, conjugarea e mai regulată, inclusiv nr. şi genul subst. şi adj. mi se par mai uşoare în span. SPA e sg ţară latină din lume care este monarhie, FRA fiind prima ţară care a fost republică.
VERBE CU PREPOZIŢII

acercarse a alguien=a se apropia de cineva
acompañarse con=a se acompania la (a fi însoțit de/însoți pe cineva)
acostumbrarse a=a se obişnui să/cu
acudir a, con, en=a veni; a recurge la
adelantarse a=a înainta în (spre)
adivinar por=a ghici din
adoptar por hijo=a adopta ca fiu
afirmarse en su dicho=a-și menține spusele
alzarse a mayores=a deveni arogant
andar con el tiempo=a se adapta circumstanţelor (a fi în pas cu timpul)
apartarse a un lado=a se da la o parte
apoyarse en=a se sprijini de, pe
aprender a hacer=a învăţa să facă
aprender de memoria=a învăţa pe dinafară, pe de rost
aspirar a=a aspira la (să)
atreverse a=a îndrăzni să
autorizar para=a autoriza să avergonzarse de=a se rușina de
ayudar a=a ajuta să
beber por la salud=a bea în sănătatea
besar en la frente=a săruta pe frunte
brindar a la salud de=a închina în sănătatea lui
cesar de trabajar=a înceta de lucrat
cesar en su empleo=a-şi înceta munca (funcţia)
coger(se) a las paredes=a (se) sprijini de pereţi
comprar al fiado=a cumpăra pe credit (datorie)
comprar en (por) 20 pesetas=a cumpăra cu 20 de pesetas
comprometerse a hacer= a se angaja să facă
conocer a uno en la voz=a cunoaşte pe cineva după voce
consentir en=a consimţi la
contar con=a se bizui (conta) pe, a dispune de
continuar en el mismo tono=a continua cu (pe) acelaşi ton
convenir en=a conveni să (asupra)
cubrir de=a acoperi cu
cumplir con alguno=a-și îndeplini (se achita) faţă de cineva
dar en que entender=a da de înțeles
darse por vencido=a se recunoaşte învins
declararse a favor de=a se declara în favoarea
dejar de=a înceta să
desdecirse de=a dezminți
disculparse con=a se scuza (față) de
distraerse con=a se distra cu
dotar con (en, de)=a înzestra cu
dudar en=a ezita să (a se îndoi că)
echar a=a începe să (se porni, izbucni în)
educar en=a educa conform
embestir con uno=a ataca pe cineva
empeñar su palabra con otro=a-şi da cuvȃntul față de cineva empeñarse en=a se angaja, se încăpățâna
emplear en=a folosi pentru
entender de pintura=a se pricepe în/la pictură
enterarse de=a se pune la curent cu (a afla despre)
entregar(se) con=a (se) preda la enviar a=a trimite în (spre)
esforzarse a (en) hacer=a se strădui să facă
estar con (en) ánimo de=a avea intenţia să
estar de caza=a fi la vȃnătoare
estar enojado con alguien=a fi supărat pe cineva
estimar en más=a stima mai mult
estrecharse en los gastos=a-şi restrînge cheltuielile
estribar en=a se baza pe
examinar de=a examina la
excusarse con alguno de=a se scuza faţă de cineva pentru
excusarse del convite=a refuza o invitaţie
faltar a su palabra=a nu-şi respecta cuvȃntul
fiarse de alguno=a se încrede în cineva
fijarse en=a se uita atent la, a băga de seamă
forrar de=a căptuşi cu
fumar en pipa=a fuma pipă
fundarse en razón=a se baza pe raţiune
guiarse por otro=a se conduce după altul
gustar de hacer algo=a-i plăcea să facă ceva
habituarse a=a se obişnui cu
hacer del tonto=a face pe prostul
hacerse con algo=a-şi însuşi un lucru
hallar en la calle=a găsi pe drum
incurrir en el delito=a se face vinovat de un delict
inquietarse con (por, en)=a fi îngrijorat de
inspirarse en los principios=a se inspira din principiile
interesarse en (por)=a se interesa de
inundar en (de)=a inunda cu
invitar a salir=a invita să plece
ir de caza=a merge la vȃnătoare
ir de luto=a fi în doliu
ir por pan=a merge după pȃine
ir(se) con=a se duce la jugar a la pelota=a se juca cu mingea jugar con=a se juca cu
jugar del vocablo=a se juca cu cuvintele
justificarse con (para con)=a se justifica faţă de
juzgar por=a judeca după
leer en voz baja (alta)=a citi cu voce înceată (tare)
limitarse con=a se limita la
mejorar de condición=a-şi îmbunătăţi condiția (starea)
meter a barato=a ieftini
mirar por su opinión=a se gîndi la reputaţia sa
molestarse en subir=a se obosi urcȃnd
montar en cólera=a se aprinde, enerva
morir de pocos años=a muri tȃnăr
ocuparse en=a se ocupa de
olvidarse de=a uita de (să)
pararse en=a se opri la (pararse în Am. Latină este sinonim cu levantarse=a se ridica; a se opri este parar, nerefl., de asemenea, detenerse, refl., nerefl. înseamnă a deține/reține/aresta)
parecer a otro del (en el) rostro=a semăna cu altul la faţă
parecerse a=a semăna cu
participar de la cena=a participa la cină
pensar consigo=a se gȃndi în sine (pentru sine)
pensar en=a se gȃndi la
perder (en) (a) el juego=a pierde la joc
poner en olvido=a uita
posar(se) en=a (se) aşeza pe
preguntar por=a întreba de
prometer en casamiento=a se logodi
provocar a ira=a înfuria
recibirse de abogado=a-şi lua diploma de avocat
renegar de algo=a renega ceva
reparar en pelillos=a se opri la fleacuri
retractarse de la acusación=a retrage o acuzaţie
saber de memoria=a şti pe dinafară (din memorie)
salir al encuentro a uno=a ieşi în întȃmpinarea cuiva
salirse a su padre=a semăna cu tatăl său
salirse con la suya=a-şi atinge scopul
saltar a los ojos=a fi evident, a sări în ochi
saltar en tierra=a debarca
semejar a=a semăna cu
sentarse en un banco=a se aşeza pe o bancă
sentir con otro=a compătimi pe cineva
ser de día=a fi ziuă
solicitar con el ministro=a cere ministrului
soñar con=a visa pe (despre)
sospechar en (de) alguno=a bănui pe cineva
substituir a=a înlocui (pe)
tardar en llegar=a întȃrzia să sosească
temblar con el susto=a tremura de frică
trabajar de=a lucra ca
tratar con uno=a frecventa pe cineva
trepar a un árbol=a se urca într-un copac
trepar por una tapia=a se căţăra pe un zid
triunfar de los enemigos=a triumfa asupra duşmanilor
unir a=a uni cu
variar de opinión=a-şi schimba părerea
velar en defensa=a veghea pentru apărarea
vender al contado=a vinde cu bani cash (în numerar)
vengarse de=a se răzbuna pe
vestir de=a se îmbrăca cu, în
Exerciţii prepoziţii: Să se completeze spaţiile libere cu prepoziţiile corespunzătoare:
1. Mi padre se ha empeñado ... comparar otro televisor ... que mis hermanos y yo no nos peleemos.
2. Juan se quedó ... la pluma de Pedro porque le gustaba mucho.
3. Rosa se acordó ... que había dejado la plancha enchufada y volvió rápidamente a su casa.
4. Su hermana se pusó ... llorar al salir del cine porque la película había sido muy triste.
5. El ladrón apuntó ... su victima ... la pistola y después la mató porque ésta no quise darle el dinero.
6. El otro día me crucé ... el hermano de Isabel y casi no nos reconocimos.
7. Joel intentó hablar ... sus vecinos porque hacen mucho ruido ... la noche pero fue imposible porque no respetan a los demás.
8. Pedro se cayó ... la bicicleta y se rompió la pierna derecha así que no podrá ir ... la escuela hasta dentro ... 2 meses.
9. Miguel se sirve ... sus conocimientos ... informática ... impresionar a la prima ... su amigo.
10. Este chico trabaja ... electronista y ... las tardes estudia inglés porque quiere ir ... trabajar ... Londres.
11. Hace 3 semanas que Joaquín no me llama ... teléfono porque se enfadó conmigo ... una tontería.
12. Pablo me preguntó ... ti y le dije que estabas muy contenta ... tu nuevo trabajo.
13. Mi madre iba ... psicóloga y cabó siendo enfermera.
14. El señor Gonzales entró ... la empresa ... simple empleado y ahora es el director general.
15. Cristina pasa ... un periodo difícil, pero afortunadamente sabe que puede contar ... sus padres ... todo momento.
Răspunsuri: 1 en, para; 2 con; 3 de; 4 a; 5 hacia, con; 6 con; 7 con, por; 8 de, a, de; 9 por, en, para, de; 10 de, en, a, a; 11 por, por; 12 de, por; 13 para; 14 a, como; 15 por, con, en.
I. 1. Ayer, citando andaba por la calle, vi un niño llorando. 2. Lo llamé y le pregunté por qué lloraba. 3. Me dijo que había perdido una llave y que tenía miedo de regresar a su casa. 4. Lo cogí por la mano y me fui con él hasta sus padres. 5. Llegando a su casa no quiso entrar: temía el castigo. 6. La lengua española o castellaña se habla por más de trescientos cincuenta millones de hombres. 7. A los toros no les gusta el color rojo subido. 8. ¿Conoces a alguien que haya asistido a una lidia y que conozca los términos taurinos (específicos)? 9. El torero debe evitar caer al suelo ante al toro. 10. María tenía un traje de esquí que hacía juego con su pañuelo azul, pero no lo vistió porque se resfrió en vísperas de su salida de vacaciones. 11. En el muelle (del puerto) están colocados montones de mercancías, en sacos grises y cajas amarillas. 12. Al ver el sombrero que se puso aquel artista, eché a reír. 13. Los niños empezaron a recoger una colección de sellos. 14. No debes llegar tarde a la estación si quieres asistir a la salida de los deportistas en jira. 15. El padre regaló a Isabel un collar que ella deseaba desde hace mucho tiempo.
1. Ieri, mergȃnd pe stradă, am văzut un copil plȃngȃnd. 2. L-am chemat și l-am întrebat de ce plȃnge. 3. Mi-a spus că pierduse o cheie și îi era teamă să se întoarcă acasă. 4. L-am apucat de mȃnă și și m-am dus cu el la părinții lui. 5. Ajungȃnd acasă n-a vrut să intre: se temea că va fi pedepsit. 6. Limba spaniolă sau castiliană se vorbește de mai mult de 350 mil. de persoane. 7. Taurilor nu le place culoarea roșu aprins. 8. Cunoști pe cineva care să fi asistat la o luptă cu tauri și care să cunoască termenii specifici? 9. Toreadorul trebuie să evite să cadă la pămȃnt ȋn fața taurului. 10. Maria avea un costum de schi care care se asorta cu baticul ei albastru, dar nu l-a (îmbrăcat) pus pentru că a răcit ȋn ajunul plecării ȋn vacanță. 11. Pe cheiul portului sunt așezate grămezi de mărfuri ȋn saci cenușii și cutii galbene. 12. Cȃnd am văzut umbrela pe care o purta acel actor, am izbucnit ȋn rȃs. 13. Copiii au ȋnceput să adune o colecție de timbre. 14. Nu trebuie să ajungi tȃrziu la gară dacă vrei să asiști la plecarea sportivilor în turneu. 15. Tata i-a dăruit Isabelei un colier pe carea ea îl dorea de mult timp.
II. 1. Según mi parecer (según yo), salvo tú, no veo de quien puede tratarse en esta carta. 2. Todo acabó bien el mes pasado. 3. Conozco bien el español y el rumano y quiero aprender el italiano y el portugués, porque muchas palabras son semejantes en todos estos idiomas. 4. ¿Cómo te llamas? 5. Me llamo Andrés Ruiz. 6. Este niño cayó ayer por la calle, lloró (por) una hora y, después, se calló. 7. Hemos dado a los niños sendos libros. 8. Se alegraron mucho pero olvidaron agradecérnoslo. 9. Ese hombre todavía no leyó ningún libro en español, aunque aprendió este idioma ya desde el año pasado. 10. Quisiera escuchar un hermoso concierto pero este jueves por la tarde no tendré tiempo libre. 11. A propósito, ¿estuviste alguna vez en un escenario? 12. Quizás, no me acuerdo. 13. El retrato de la hilandera, que he visto en aquella exposición de otoño, era hermoso. 14. El azar me ha hecho encontrar un falso viajero que se jactaba de venir de los países de ultramar. 15. ¡Qué tontería creer en tal hombre! 16. Sus cuentos eran inagotables cuando describía los jardines de Andalucía. 17. ¿Has visto el último ballet de la Opera de Bucarest sobre temas de folclor(e)? 18. Y la danza de los gitanos ¿cómo te gustó? 19. Debo insistir sobre su carácter original.
1. După mine, nu văd despre cine poate fi vorba în această scrisoare în afară de tine. 2. Totul s-a terminat cu bine luna trecută. 3. Cunosc bine spaniola şi romȃna şi vreau să învăţ italiana şi portugheza, deoarece multe cuvinte sunt asemănătoare în toate aceste limbi. 4. Cum te cheamă? 6. Mă numesc Andrés Ruiz. 6. Copilul acesta a căzut ieri pe stradă, a plȃns o oră şi apoi a tăcut. 7. Noi am dat fiecărui copil cȃte o carte. 8. Ei s-au bucurat foarte mult, dar au uitat să ne mulţumească. 9. Acel om n-a citit încă nicio carte în spaniolă, deşi a învăţat această limbă încă de anul trecut. 10. Aş vrea să ascult un concert frumos, dar joia aceasta nu voi avea timp liber seara. 11. Fiindcă veni vorba, ai fost vreodată pe o scenă de teatru? 12. Poate, nu-mi aduc aminte. 13. Portretul torcătoarei, pe care l-am văzut la expoziţia aceea din toamnă, era frumos. 14. Întâmplarea m-a făcut să întȃlnesc un fals călător care se lăuda că vine din ţările de peste mare. 15. Ce prostie să crezi un astfel de om! 16. Povestirile lui erau inepuizabile cȃnd descria grădinile din Andaluzia. 17. Ai văzut ultimul balet pe teme de folclor de la Opera din Bucureşti? 18. Dar dansul ţiganilor, cum ţi-a plăcut? 19. Trebuie să insist asupra caracterului său original.
III. 1. Haciendo los precedentes ejercicios he podido obtener una gran facilidad en la traducción. 2. Pero los que se dedican al estudio de una lengua extranjera deben leer diariamente, manteniendo así contacto con lo aprendido. 3. Para hablar bien es necesario hacer ejercicios de conversación. 4. También, es bueno tratar de traducir diariamente un pequeño artículo de diario. 5. Creo que no habéis encontrado muchos errores al controlar (corregir) los ejercicios. 6. La abuela se puso los anteojos para ver mejor cómo escribes en español: no podía creer que habías aprendido un idioma extranjero en unos meses. 7. Entonces empezaste a leer para ella del Don Quijote, enorgulleciéndote con tu ciencia. 8. El héroe de la novela de Cervantes iba acompañado por Sancho el gordo: ¿Cuál de los dos te pareció más simpático? 9. ¿Has comprendido por qué ha fracasado él en su lucha con los molinos de viento? 10. La vida de Cervantes fue muy difícil y agitada, pero él no se dejó vencer por la injusticia. 11. Oía un ruido fuerte que no me gastaba: no parecía rumor de voces humanas, sino un estampido. 12. Quedé tranquilo en las tinieblas. 13. El libro que he recibido está en un volumen, aunque tenga dos partes: una colección de refranes y una antología literaria. 14. Vale más que su costo. 15. Me alegro que vino este hombre. 16. Quiero pedirte una explicación. 17. Los niños que hemos encontrado pedían a su madre que les comprara un libro con imágenes. 18. Unos hacen errores sin quererlo. 19. El ladrón fue castigado por su culpa. 20. La siega es una de las faenas del campo. 21. Se sabe que el zumo de las naranjas es una bebida agradable. 22. A causa del frío quemamos muchas leñas. 23. Miro quieto a la imagen que refleja el agua del lago. 24. ¿Qué se oye: una serpiente que silba o el silbido de otro animal? 25. ¿No es un yerro? 26. No sé cuál es el verdadero principio de este suceso. 27. El trabajo de Manuel es difícil, pero es una tarea de honor y le gusta. 28. ¿Has olvidado cuánto son siete por ocho? 29. No obstante la multiplicación es buena. 30. Pero tu división tiene un yerro. 31. Quisiera saber si la gramática española te pareció fácil y si no te quedó nada poco claro. 32. Haciendo las siguientes composiciones te convencerás solo de tus conocimientos.
1. Făcȃnd exerciţiile de pȃnă acum, am putut dobȃndi o mare uşurinţă în traducere. 2. Dar cei ce se dedică studiului unei limbi străine trebuie să citească zilnic, menţinȃnd astfel legătura cu cele învăţate. 3. Pentru a vorbi bine, e necesar să facem exerciţii de conversaţie. 4. De asemenea este bine să încercăm să traducem zilnic cȃte un mic articol din ziar. 5. Cred că nu aţi găsit multe greşeli cȃnd aţi controlat exerciţiile. 6. Bunica şi-a pus ochelarii ca să te vadă cum scrii în spaniolă: nu putea să creadă că ai învăţat o limbă străină în cȃteva luni. 7. Atunci ai început să-i citeşti din Don Quijote, mȃndrindu-te cu ştiinţa ta. 8. Eroul romanului lui Cervantes era însoţit de Sancho cel gras: care din cei doi ţi s-a părut mai simpatic? 9. Ai înţeles de ce a eşuat el în lupta cu morile de vȃnt? 10. Viaţa lui Cervantes a fost foarte grea şi zbuciumată, dar el nu s-a lăsat învins de nedreptate. 11. Auzeam un zgomot puternic care nu-mi plăcea; nu părea zgomot de voci omeneşti, ci un bubuit. 12. Am stat liniştit ȋn întuneric. 13. Cartea pe care am primit-o este într-un volum, deşi are două părţi: o culegere de zicale populare şi o antologie literară. 14. Valorează mai mult decȃt preţul ei. 15. Mă bucur că a venit acest om. 16. Vreau să-ţi cer o lămurire. 17. Copiii pe care i-am întȃlnit cereau mamei lor să le cumpere o carte cu ilustraţii. 18. Unii fac greşeli fără să vrea. 19. Hoţul a fost pedepsit pentru vina lui. 20. Secerişul este una din muncile cȃmpului. 21. Este ştiut că sucul de portocale este o băutură plăcută. 22. Din cauza frigului ardem multe lemne. 23. Mă uit liniştit la imaginea pe care o reflectă apa lacului. 24. Ce se aude: un şarpe care şuieră sau fluieratul unui alt animal? 25. Nu e o greşeală? 26. Nu ştiu care e adevăratul început al acestei întȃmplări. 27. Munca lui Manuel e grea, dar e o sarcină de cinste şi îi place. 28. Ai uitat cȃt fac 7x8? 29. Totuşi înmulţirea este bună. 30. Ȋmpărţirea ta are însă o greşeală. 31. Aş vrea să ştiu dacă gramatica spaniolă ţi s-a părut uşoară şi dacă ţi-a rămas ceva neclar. 32. Făcȃnd compunerile următoare, te vei convinge singur de cunoştinţele tale.
IV. 1. El cangrejo pidió al cuervo que le perdonara y le permitiera salir. 2. Alabó al cuervo a fin de que escapase de su pico. 3. Pero el cuervo quedó inflexible. 4. Sólo la cordura del cangrejo le salvó de la muerte. 5. Se quejó que no respetaban a sus padres y que, por consiguiente, se ofendía a su familia. 6. El consejo escogió al más listo de los ratones para que pusiera cascabeles a todos los gatos. 7. Pero éste se lamentó que estaba enfermo y los rogó que no le escogiesen. 8. El consejo de los ratones le contestó que no era posible que fuera otro. 9. El ratón repitió su deseo sin que tuviera resultado alguno. 10. Sin ver este espectáculo no se puede uno dar cuenta si es interesante. 11. No creí que pudiera ser tan interesante. 12. Temo que haya venido. 13. Quisiera ver una película. 14. Te ruego que escojas la más interesante. 15. Después de haber comido han continuado hablando.
1. Racul îi ceru corbului să-i ierte şi să-i permită să plece. 2. Ȋl lăudă pe corb pentru ca să scape din ciocul lui. 3. Dar corbul rămase neînduplecat. 4. Numai înţelepciunea racului îl scăpă de la moarte. 5. Se plȃnse că nu-i respectau părinţii şi că, în consecinţă, i se jignea familia. 6. Consiliul îl alese pe cel mai deştept dintre şoareci pentru ca să pună clopoţei tuturor pisicilor. 7. Dar acesta se plȃnse că e bolnav şi îi rugă să nu-l aleagă. 8. Consiliul şoarecilor îi răspunse că nu e posibil să meargă altul. 9. Şoarecele îşi repetă dorinţa, fără ca să obţină vreun rezultat. 10. Fără să vezi acest spectacol nu-ţi poţi da seama dacă e interesant. 11. Nu crezui că putea fi atȃt de interesant. 12. Mă tem că o fi venit. 13. Aş vrea să văd un film. 14. Te rog să-l alegi pe cel mai interesant. 15. După masă au continuat să vorbească.
V. Si hubiera hablado con él por teléfono, le habría pedido ese libro. 2. Su hermano es mejor que él. 3. Según se ve, este libro no es más barato que el otro. 4. Próximamente enviaré por correo todos los alimentos; por eso no debéis preocuparos. 5. Por el momento no tengo dinero para eso. 6. Por favor, para ir a Predeal, ¿qué camino debo tomar? 7. Debes pasar por Sinaya. 8. Si hubiéramos comprado por lo menos un kilógramo de queso por persona, no habríamos comprado tal cosa por el camino. 9. Si tuviera tiempo te visitaría, porque me gusta discutir contigo. 10. Quisiera venir hoy mismo. 11. Si no hubiera tenido teléfono no podríamos hablar ahora. 12. Te escribiré cuando me escribieres tú también. 13. Ayer me prometiste que me escribirías. 14. No creas que esta comida es pésima; es mejor que las demás. 15. A partir de la próxima semana mi salario será mayor. 16. Al leer este artículo me he dado cuenta de que tal cosa es posible. 17. Este mueble es novísimo y bonísimo. 18. No habría comido durante el viaje, si el camino no hubiera sido tan largo. 19. Mientras viajaba, me cansé.
1. Dacă aş fi vorbit cu el la telefon, i-aşi fi cerut cartea aceea. 2. Fratele său e mai bun decȃt el. 3. După cȃt se vede, cartea aceasta nu e mai ieftină decȃt cealaltă. 4. Ȋn curȃnd voi trimite prin poştă toate alimentele, de aceea nu trebuie să vă faceţi griji. 5. Deocamdată nu am bani pentru aceasta. 6. Te rog, pentru a merge la Predeal, pe ce drum trebuie s-o iau? 7. Trebuie să treci prin Sinaia. 8. Dacă am fi cumpărat cel puţin (cȃte) un kilogram de brȃnză de persoană, nu am mai fi cumpărat aşa ceva pe drum. 9. Dacă aş avea timp te-aş vizita, deoarece îmi place să discut cu tine. 10. Aş dori să vin chiar astăzi. 11. Dacă nu aş fi avut telefon, nu am putea vorbi acum. 12. Eu îţi voi scrie când îmi vei scrie şi tu. 13. Ieri mi-ai promis că-mi vei scrie. 14. Să nu crezi că această mȃncare e foarte rea; e mai bună decȃt celelalte. 15. Ȋncepȃnd de săptămȃna viitoare, salariul meu va fi mai mare. 10. Citind acest articol mi-am dat seama că asemenea lucru este posibil. 17. Mobila aceasta este foarte nouă şi foarte bună. 18. N-aș fi mȃncat în timpul călătoriei, dacă drumul n-ar fi fost atȃt de lung. 19. Ȋn timp ce călătoream, am obosit.
LA LEYENDA DEL PAJARITO DEL PECHO ROJO
Una tarde, habían salido un leñador y su hijo a trabajar en el monte. En mitad de la faena les sorprendió la noche, y resolvieron entonces dormir allí. Después de comer el pan y el queso que habían llevado con ellos, el padre encendió un gran fuego para impedir que se acercaran las fieras. Y convino con su hijo en hacer guardia, para evitar que se apagase. Cada dos horas, uno substituía al otro en el trabajo de echar nuevas ramas a la hoguera. Cerca acechaba un tigre y, cada vez que las llamas estaban a punto de desaparecer, avanzaba dispuesto a atacar a la gente. Pero el que estaba de guardia avivaba el fuego, y el tigre se detenía sin atreverse a atacar a los leñadores. Ya era muy de madrugada, cuando el padre, que había dejado dormir al muchacho cerca de 4 horas seguidas, le despertó y le dijo: - Tienes mucho sueño, ¿eh? Si no temiese dormirme continuaría yo la guardia, pero estoy tan cansado... El muchacho se levantó y substituyó a su padre. Permaneció despierto un gran rato, echó nuevas ramas a la hoguera, hasta que por último, vencido por el sueño, quedó dormido. Se acercaba el amanecer cuando las llamas se hicieron débiles, tan débiles que parecía que el fuego se apagaba del todo. Entonces el tigre avanzó un paso, y otro más, y otro. Ya estaba sobre la gente que dormía,cuando un pajarito negro comenzó a volar sobre el lugar, piando desesperadamente para despertarlos. Cansados por el trabajo del día, padre e hijo seguían dormidos. El tigre estaba a pocos metros, alargando sus uñas... El pajarito negro voló sobre la hoguera medio apagada y comenzó a avivar el fuego con sus alas. En seguida surgieron las llamas y el tigre, al verlas, se detuvo. Y a pesar de que el fuego le quemaba el pecho al pajarito, lo siguió avivando hasta que la luz del día hizo huir a la fiera a su guarida. El padre y el hijo se despertaron y oyeron que piaba desesperadamente el pajarito. - ¡Mira, padre... - dijo el muchacho - , mira como tiene el pecho! Nunca supieron que el pajarito les había salvado la vida. (Fragmento adaptado de "Gran Chaco" de Raúl Larra)
Într-o după amiază, un tăietor de lemne şi fiul său au ieşit la lucru în munte (pădure). La jumătatea lucrului i-a prins întunericul şi au hotărât să râmână acolo. După ce au mâncat pâinea şi brânza pe care le aduseseră cu ei, tatăl a aprins un foc mare ca să alunge fiarele (împiedice să se apropie) şi a convenit împreună cu fiul său să facă de pază pentru a evita stingerea focului. După 2 ore, unul îl înlocuia pe celălalt şi punea crengi în foc. În apropiere pândea un tigru şi de fiecare dată când flăcările erau aproape să se stingă înainta ca să atace oamenii. Dar cel care stătea de pază întreţinea focul şi tigrul se oprea şi se temea să-i atace. Şi cu mult înainte de zori, tatăl, care-l lăsase pe copil să doarmă neîntrerupt 4 ore, îl trezi şi îi zise: -Ţi-e somn, rău, aşa-i? Dacă nu m-aș teme că mă ia somnul aş continua să stau de pază, dar sunt atât de obosit... Băiatul se sculă şi îl înlocui pe tată. Stătu treaz o bună bucată de vreme, puse crengi pe foc până ce, învins de somn, adormi. Se apropiau zorii şi flăcările erau foarte mici, părându-se că focul aproape se stinsese. Atunci tigrul înaintă un pas şi mai mulţi şi era deasupra lor când o pasăre neagră zbură deasupra locului şi începu să piuie cu disperare ca să-i trezească. Cei doi, obosiţi de muncă, dormeau în continuare. Tigrul era la câţiva metri, întinzându-şe unghiile. Pasărea neagră zbură deasupra focului stins pe jumătate şi aprinse focul cu aripile. De îndată se înălţară flăcările şi tigrul văzându-le se opri. Şi, deşi focul ardea pieptul păsării, aceasta întreţinu focul până când lumina zilei l-a făcut pe tigru să fugă în adăpost. Tatăl şi fiul se treziră şi auziră cum pasărea să văita disperată. - Uite, tată, zise copilul, priveşte cum are pieptul! Niciodată n-au știut că pasărea le salvase viaţa.

Gramatică spaniolă 2

Setări avansate